Cazul Cristian Sima. Problema paşaportului financiar european

Ştirea care a făcut senzaţie ieri după-amiază printre cunoscătorii pieţei de capital a fost presupusa dispariţie a lui Cristian Sima, preşedintele Sibex. Este un lucru total neuzual ca un preşedinte de bursă să fie schimbat pentru faptul că nu s-a mai prezentat de ceva vreme la serviciu, ceea ce s-a şi întâmplat ieri. Asta arată cât de slabă este piaţa de capital din România.

Este un lucru cunoscut faptul că autorităţile de reglementare şi supraveghere a pieţelor de capital sun mult mai laxe decât suratele lor din sistemul bancar. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care unele ţări au preferat să constituie o autoritate unică pentru piaţa de capital şi piaţa bancară. În România, autoritatea pieţei de capital este Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), bântuită de multe scandaluri şi de numiri politice. Neregularităţile de pe piaţa românească de capital au făcut deliciul jurnaliştilor şi al publicului. Bursele româneşti se menţin în zona volumelor derizorii de tranzacţionare.

Pe acest fond, Cristian Sima a reuşit să ajungă în poziţia de preşedinte al Sibex. Absolvent al Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti, scurtă vreme asistent universitar la Universitatea Politehnică din Bucureşti, Cristian Sima pleacă din România imediat după 1990 cu destinaţia Italia, iar ulterior Franţa. Se pare că a făcut operaţiuni de brokeraj bursier în aceste ţări, înainte să revină în ţară în 1997. O istorie detaliată găsiţi în articolul Cristian Sima. Viaţa şi ţeapa din Money.ro.

Pe piaţa de capital românească şi internaţională, Cristian Sima a operat prin două companii, WBS Holding, înmatriculată în Insulele Virgine Britanice, supusă reglementării şi supravegherii autorităţii pentru pieţele de capital din Marea Britanie, Financial Services Authority, şi WBS România, supusă autorităţii române, CNVM.

Adoptat de media din România, prin sporovăiala sa doctă, dar şi prin predicţiile megalomane şi atoateştiutoare, de cele mai multe ori neîndeplinite, Cristian Sima a câştigat notorietatea de care avea nevoie pentru a îşi construi credibilitatea şi de a atrage clienţi pentru operaţiuni bursiere. Ştiind apoi să jongleze pe cele două firme de brokeraj, Sima a reuşit să facă bani, dar şi să se joace pe burse,având un profil investiţional destul de riscant.

În final, zvonurile spun că Sima a dispărut cu cîteva milioane de euro, aparţinând clienţilor săi. Asta după ce a divorţat, şi-a lichidat toate proprietăţile imobiliare şi participaţiile la companii din România.

Unul dintre clienţii Lui Cristian Sima este profesorul de economie şi fostul ministru de finanţe, Daniel Dăianu. Iată ce declară el în Ziarul Financiar de astăzi:

"Sunt stupefiat de dispariţia lui Sima. Am aflat din presă că Cristian Sima nu poate fi găsit şi că ar fi plecat cu banii clienţilor. Am crezut în buna credinţă a unor oameni dintre care unul a ajuns preşedintele Sibex. Am conturi deschise la cele două societăţi WBS România şi la WBS Holding pentru că mi s-a spus că doar aşa se putea tranzacţiona pe pieţele externe. Am investit pentru că mi s-a spus că sunt câştiguri mici dar sigure. Ştiam că nu lucrează în marjă, că riscurile sunt mici. Extrasurile de cont primite de la firma de brokeraj arată că am contul pe profit nu pe pierdere, dar acum mă întreb dacă acest informaţii sunt sau nu adevărate.. Poliţia şi autorităţile competente trebuie să investigheze ce s-a întâmplat cu banii clienţilor, dacă au avut loc tranzacţii neautorizate cu banii clienţilor."

Daniel Dăianu este un excelent teoretician, dar iată că în chestiuni practice este uşor de indus în eroare de farmecul unuia ca Sima.

Aici se pune problema paşaportului financiar european, care permite oricărei firme de brokeraj bursier licenţiată într-o ţară a Uniunii Europene să opereze în orice altă ţară a UE după depunerea unei simple notificări adresate autorităţii de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital în acea ţară. Şi în cazul băncilor este valabilă o reglementare similară, numai că reglementarea şi supravegherea bancară sunt mult mai stricte. Problema paşaportului financiar european, gândită ca o măsură de liberalizare a activităţii de brokeraj bursier şi a circulaţiei capitalurilor se dovedeşte a fi o armă cu două tăişuri, ca în cazul de faţă.

Actualizare ora 16:06. Aflu că CNVM s-a autosesizat şi a declanşat o anchetă asupra celor de mai sus.

ARAI şi-a ales ieri noua conducere şi a evitat dezastrul

Ieri, a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI), în care a fost aleasă noua conducere a asociaţiei, prezentată în imaginea de mai jos, preluată prim amabilitatea imopedia.ro.

Componenţa noului Comitet Director este:

- Lucian Răcaru (Centrul Imobiliar Român) - preşedinte;
- Sebastian Buşi (Ascom Estate Grup) - vicepreşedinte;
- Cristian Clenciu (CDC Imobiliare Grup Craiova) - vicepreşedinte;
- Vladimir Nerişanu (Cagead Invest) - vicepreşedinte;
- Cristian Popescu-Ialomiţa (Omnipro Com) - vicepreşedinte;
- Vasile Ciorîţă (Star Turism) - trezorier;
- Cristian Antonescu (Imoinvest Consulting & Development) - secretar general.

Membrii supleanţi ai CD sunt Camelia Coman (Cagead Intermed) şi Mihai Ioncescu (Eurocasa Imobiliar), iar cenzori sunt Ruxandra Cleciu (Neocasa), Carmen Mihăiţă (Veles) şi Ştefan Kiss (Rond Exclusive).

Din fericire, deturnarea activităţii acestei asociaţii cu 14 ani de activitate, despre care scriam aici, nu s-a produs. Noul Comitet Director, din care fac parte şi trei membri ai vechii structuri de conducere, are şansa de a revigora activitatea asociaţiei.

După părerea mea, obiectivele prioritare ar trebui să fie:
- lobby pentru adoptarea unei legislaţii care să reglementeze activitatea intermedierilor imobiliare în România şi care să înfiinţeze un organism de reglementare şi supraveghere a pieţei, în genul BNR, CSA sau, mai exact, CNVM;
- îmbunătăţirea calităţii profesionale a agenţilor imobiliari prin cursuri care să fie prevăzute prin acte normative ale statului român;
- clădirea respectabilităţii agentului imobiliar;
- mărirea numărului de membri.

Vom putea vinde acţiuni pe care nu le deţinem

Una dintre marile probleme ale Bursei de Valori Bucureşti este faptul că nu poţi vinde acţiuni pe care nu le deţii, aşa numitele vânzări short sau în lipsă, în cazul în care mizezi pe scăderea cotaţiei unor instrumente financiare. Astfel de tranzacţii se pot face doar pe piaţa futures. Iată că lucrurile tind să se schimbe. BNR a avizat deja un proiect de modificare a Codului Depozitarului Central, prin care intermediarii de piaţa de capital românească vor putea împrumuta acţiuni în nume şi pe cont propriu. Acum, mingea este în curtea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, care va avea ultimul cuvânt în această chestiune.

După cum se anunţă într-un comunicat al Depozitarului Central, garanţiile admise vor fi instrumente financiare eligibile sau fonduri băneşti, iar ponderea acestora din valoarea împrumutului va fi stabilită de Consiliul de Administraţie al Depozitarului Central. Aceeaşi conducere va decide şi termenul maxim pentru care vor putea fi împrumutate titlurile.

Împrumutul de instrumente financiare va putea fi realizat doar între participanţii la sistemul de compensare-decontare şi registru al Depozitarului Central, în nume şi pe cont propriu, conform noului Cod, avizat de BNR. Transferul instrumentelor financiare împrumutate şi al garanţiilor aferente vor fi executate pe baza mecanismului Livrare – contra – Livrare, fără plată prin intermediul Depozitarului Central.

Se deschide astfel calea către tranzacţiile short, ceea ce ar putea trezi din letargie o piaţă care bălteşte de multă vreme. Dela începutul critei, titlurile cotate la Bursa de Valori Bucureşti au suferit corecţii serioase, pe fondul retragerii din piaţă a multor investitori străini şi al situaţiei economice precare.

Atenţie, CNVM: furt de acţiuni de 2 mil.lei

O ştire care a trecut destul de discret prin paginile ziarelor ne spune că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Argeş a declanşat o investigaţie împotriva a 12 persoane acuzate că ar fi vândut acţiuni deţinute de investitori pe Bursa de Valori Bucureşti pe baza unor acte de identitate false, prejudiciind astfel circa 300 de investitori cu circa 2 mil.lei. Cele 12 persoane, între timp reţinute, sunt acuzate de înşelăciune, tranzacţionări ilegale pe piaţa de capital, fals, spălare de bani, în perioada 2006-2009.

Investigarea acestui caz privind infracţiunile de pe piaţa de capital reprezintă o premieră în România, mai ales pentru faptul că patru din cele douăsprezece persoane audiate de procurori în acest caz au fost angajaţi ai Depozitarului Central, furnizând grupului informaţii confidenţiale despre identitatea şi deţinerile de acţiuni ale investitorilor.

După cum se ştie, pe piaţa de capital românească, au acţionat mai multe societăţi de depozitare. În cele din urmă, s-a înfiinţat Depozitarul Central, cu acţionar majoritar Bursa de Valori Bucureşti. Depozitarul Central realizează atât operaţiunile de depozitare, registru pentru emitenţii de valori mobiliare, cât şi pe cele de compensare-decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare. Reglementarea şi supravegherea instituţiei este realizată de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din România, responsabilitate împărţită cu Banca Naţională a României în cazul operaţiunilor de compensare-decontare.

Depozitarul Central a anunţat că cele patru persoane au fost concediate în cursul anului 2007, în urma concluziilor unei anchete interne.

"Cu ajutorul acestora, infractorii au obţinut date privilegiate, confidenţiale, în urma cărora 300 de persoane din întreaga ţară, care deţineau acţiuni în portofoliu, au devenit părţi vătămate, deoarece membrii reţelei au efectuat tranzacţii şi au retras din băncile comerciale, în numele acestora, sume care se ridică la 20 de miliarde de lei vechi. Sunt patru funcţionari audiaţi în acest caz, care pot fi coautori la faptele comise deoarece ei au avut baza de date şi au furnizat infractorilor date privilegiate. Urmăm să stabilim unde au ajuns banii şi în ce proporţie au ajuns la membrii grupului", a declarat, marţi, prim-procurorul DIICOT Argeş, Nicolae Blaga, citat de Mediafax.

Fără a avea amănunte prea consistente despre acest caz, surprinde lentoarea cu care s-a desfăşurat ancheta. În cazul oricărei ţări, bursa de valori este o oglindă a economiei respective şi buna ei funcţionare este fundamentală pentru economia de piaţă. O investigaţie privind furtul de acţiuni desfăşurată pe parcursul a mai mult de trei ani erodează credibilitatea pieţei de capital româneşti. Cum Bursa de Valori Bucureşti este o piaţă mică şi furturile de acţiuni nu au fost senzaţionale în România, este de înţeles că poliţia nu are pre mulţi specialişti capabili să descurce iţele unei astfel de afaceri. Însă aici trebuie să intervină rolul CNVM.