marți, 4 februarie 2014

Hazardul moral, încurajat de guvern cu girul FMI

Hazardul moral a fost unul dintre elementele decisive în declanşarea crizei economico-financiare din care încă nu am ieşit. Guvernul României a apărut în aceste zile cu o iniţiativă stranie, înjumătăţind ratele la creditele în derulare, cu anumite condiţii. Beneficiarii trebuie să aibă salariul net mei mic decât media pe economie, adică 1.610 lei (ce se întâmplă cu cei care au 1.620 lei?), să nu aibă întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile, suma la care se aplică reducerea nu poate depăşi 500 lei. Populismul acestei măsuri este evident. Este o amânare până după alegerile din anii 2013 şi 2014. După această perioadă, suportarea diferenţei de dobândă cauzate de restructurarea creditului se va face prin iluzoria acordare a unui credit fiscal, respectiv reducerea impozitelor respectivelor persoane faţă de bugetele de stat.

În primul rând, măsura este una discriminatorie, acţionând împotriva principiului neutralităţii fiscale, determinând cheltuirea unor sume de bani de către o categorie de persoane în favoarea alteia. În al doilea rând, promisa acordare a creditului fiscal este iluzorie, mulţi dintre beneficiarii acestei măsuri nefiind în situaţia de a beneficia de ea. În al treilea rând, guvernul îşi face iluzii că această măsură va determina creşterea consumului şi că va câştiga din impozit pe profit şi TVA generate de mărirea sumelor de bani din piaţă. În al patrulea rând, amână într-o perioadă viitoare nişte cheltuieli determinate de creditul fiscal. În al cincilea, dar nu în ultimul rând, această măsură va determina mărirea hazardului moral, pericol mortal pentru bănci şi finanţe, în general.

Incoerenţa fiscală a guvernului se manifestă prin lipsa de viziune sistemică asupra fiscalităţii. Măsura citată ar fi putut fi înlocuită cu reducerea principalei cote de TVA, care, pe lângă neutralitatea fiscală, ar fi condus şi la stimularea mediului de afaceri, domeniu în care niciun guvern nu a excelat din 2008 încoace.

Să fie oare de mirare faptul că Fondul Monetar Internaţional girează o astfel de măsură? Cu siguranţă, nu. În calitatea sa de creditor, FMI nu este interesat decât de stabilitatea macroeconomică, în stare să asigure rambursarea sumelor datorate de către România.

Deşi, guvernul afirmă că Banca Naţională a României a fost de acord cu această măsură, guvernatorul Mugur Isărescu şi-a exprimat deja dubii astăzi asupra subiectului. Dacă mai punem faptul că guvernul apelează la bunăvoinţa băncilor comerciale, care pot intra sau nu în această schemă, avem tabloul concret al unei măsuri luate după ureche.

luni, 3 februarie 2014

Volatilitatea excesivă din piaţa monetară, un nou insucces al politicii BNR

Vă spune ceva graficul alăturat? Este evoluţia dobânzii ROBOR la 3 luni în perioada 11.09.2013-03.02.2014, obţinut prin amabilitatea site-ului www.financiare.ro. Observăm o scădere din zona a 4% în luna septembrie 2013 până la un minim de 1,44% în zilele de 24 şi 29 februarie 2014. La 30 ianuarie 2014, indicele ajunsese la 1,93%, apoi creşte spectaculos la 3,03% în 31 ianuarie 2014, pentru ca astăzi să ajungă la 3,04%.

Deşi acest indice nu spune mare lucru multora dintre români, cei care au contractat credite în lei depind în mod direct de el. Majoritatea dobânzilor la creditele în lei sunt ancorate în ROBOR 3M, în sensul că dobânda este exprimată în puncte procentuale peste acest indice. Majoritatea băncilor comerciale care operează în România actualizează trimestrial sau semestrial dobânzile la creditele acordate în monedă naţională în funcţie de ROBOR 3M.

Banca Naţională a României a insistat în ultimii ani asupra necesităţii de a contracta credite în moneda naţională, pentru a evita riscul valutar. Cifrele de mai sus arată o volatilitate de speriat a indicelui de piaţă monetară, care depăşeşte cu mult riscul valutar. Iată că, în câteva zile, am avut parte de o variaţie de +211% (de la 1,44% la 3,04%). De la o zi la alta, am asistat la o variaţie de +57% (de la 1,93% la 3,03%).

Aceeaşi bancă centrală vorbeşte în comunicatele sale de politică monetară despre "gestionarea adecvată a lichidităţii". Vedem mai sus cum reuşeşte să atingă acest obiectiv.

  © 2008 Design 'Minimalist E' de Ourblogtemplates.com

Sus