duminică, 31 mai 2009

Programul "Prima casă", etapele ce stau la baza acordării garanţiei de stat

Ministrul pentru IMM, Constantin Niţă, a declarat astăzi la Suceava: "Dorinţa noastră este ca aceste case să fie construite, şi nu luate de pe piaţa liberă, decât, eventual, cele construite după 1 septembrie 2008, atunci când a început perioada de criză. Eu cred că numai în felul acesta putem să multiplicăm aceste garanţii şi să dăm posibilitatea sectorului privat să poată să lucreze", după cum anunţă Mediafax.

Această declaraţie schimbă din nou datele problemei. De fapt, de când s-a anunţat programul "Prima casă", este prima dată când un reprezentant al guvernului dă înapoi, în sensul că restrânge termenii programului. Până acum, toate modificările se refereau la extinderea programului, cea mai importantă fiind legată de extinderea de la prima locuinţă cumpărată la a nu avea nicio locuinţă în momentul solicitării.

După ministrul Niţă, etapele care vor trebui parcurse pentru obţinerea garanţiei vor fi:
1. depunerea cererii de finanţare;
2. analiza eligibilităţii conform normelor bancare de creditare;
3. solicitarea garanţiei la fondul de garantare;
4. analiza acestei solicitări;
5. acordarea garanţiei către bancă de către fondul de garantare;
6. aprobarea dosarului clientului;
7. înscrierea ipotecii de către bancă în favoarea statului.

Pe de altă parte, băncile comerciale au solicitat BNR clarificarea provizionării creditului garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM). În conformitate cu normele BNR, provizionarea creditelor garantate de către FNGCIMM este de 50% din valoarea garanţiei, iar pentru cele garantate de stat de 0%. A doua variantă ar permite o scădere a dobânzilor practicate în programul "Prima casă".

Referinţe:

  1. Fiscul este executorul în programul "Prima casă", 31.05.2009
  2. "Prima casă" devine "A oricâta casă", 30.05.2009
  3. Programul "Prima casă", discriminările continuă: TVA şi onorarii notariale reduse, 29.05.2009
  4. Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare, 26.05.2009
  5. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
  6. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009

Creştere a dobânzilor la credite ipotecare în SUA

După cum anunţă Dayton Business Journal, ratele dobânzii fixe la creditele ipotecare pe 30 de ani au crescut brusc în statul Ohio la 5.36% pe an, faţă de 5,16% în săptîmâna precedentă, urmând o tendinţă naţională în SUA. În Kentucky, ratele dobânzii au crescut chiar mai mult, la 5,39%, faţă de 5,06% în săptămâna precedentă.

La nivelul SUA, media dobânzilor fixe la creditele ipotecare pe 30 de ani este de 5,33%, extremele întâlnindu-se în statele Maine (5,19%) şi New Mexico (5,59%).

Creşterea spectaculoasă a acestui tip de dobândă este cauzată de uriaşul deficit federal, care va determina Trezoreria SUA să lanseze noi emisiuni de titluri de stat, ceea ce va pune presiune pe mărirea dobânzii. Această conjunctură a determinat micşorarea numărului de solicitări pentru credite ipotecare noi şi refinanţări faţă de luna aprilie 2008, când rata medie a dobânzii era sub 5%.

În ciuda acestei creşteri, rata dobânzilor fixe la creditele ipotecare pe 30 de ani este mai mică decât cea înregistrată pe piaţa americană în urmă cun an, când era de 6,08%.

Eforturile din ultima vreme ale preşedintelui FED, Ben Bernanke, de a reduce costurile de creditare pentru a relansa piaţa imobiliară şi economia întârzie să-şi arate efectele, în condiţiile în care dobânzile la credite ipotecare au recuperat declinul din luna martie, rata creditelor neplătite a crescut la un record de 9,12%, iar preţurile caselor au scăzut în primul trimestru, scrie Bloomberg. Această rată are o valoare maximă admisă în practica bancară de 8%.

"Piaţa rezidenţiala nu va putea fi motorul care ne va scoate din recesiune", a declarat pentru aceeaşi sursă Robert Eisenbeis, economist şef al unei companii de consultanţă din New Jersey şi fost director de cercetare la FED în Atlanta. "Au stors lămâia, iar acum încearcă să o stoarcă şi mai mult, dar nu poţi obtţne decât o cantitate limitată de suc", spune el.

Premieră: BNR a plătit impozit către stat, pentru prima oară în nouă ani

Pentru prima oară în nouă ani, Banca Naţională a României a plătit impozit către statul român, ca urmare a profiturilor din ultimele două trimestre. Deşi BNR a mai realizat profituri şi în anii precedenţi, ele au fost destinate acoperirii pierderilor anterioare.

"BNR nu numai că şi-a acoperit toată pierderea acumulată în ultimii ani, dar în aprilie, după nouă ani, e prima dată când am plătit impozit pe profit la bugetul de stat. Profit facem de câţiva ani, însă cu profitul înregistrat acopeream piederile din perioada când BNR a trebuit să facă sterilizările mari", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax.

Modalitatea de impozitare a băncii centrale este diferită de cea specifică agenţilor economici. BNR nu plăteşte impozit pe profit, ci o cotă de 80% din veniturile nete rămase după acoperirea cheltuielilor exerciţiului financiar şi a pierderii exerciţiilor precedente rămase neacoperite din alte surse. Având în vedere apartenenţa României la Uniunea Europeană, situaţiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor şi regulilor contabile prevăzute de standardele internaţionale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală Europeană. Rezultatul din 2008 va fi publicat în raportul BNR, care urmează să fie depus la Parlament.

"Începând din toamna anului trecut, trimestrul IV şi trimestrul I din acest an, profiturile au fost foarte mari. Noi ne aşteptam ca pe la sfârşitul anului 2009 să trecem pe profit impozabil. Legea nu ne permite să plătim impozit pe profit până nu acopeream pierderile pe anii anteriori (...) Cu câteva trimestre înainte au fost acoperite pierderile, ceea ce a mai rămas din pierderile de anii trecuţi, şi în aprilie 2009 am plătit pentru prima dată, din 2001, impozit pe profit. În trimestrul IV 2008 şi trimestrul I 2009 profitul e chiar semnificativ", a explicat guvernatorul BNR.

În 2007, BNR a înregistrat un profit net de 458,46 mil.lei, comparativ cu o pierdere de 4,33 mil.lei în anul anterior. Pierderile din anii 2001-2006 au fost cauzate de urmărirea obiectivului primordial al băncii centrale, ţintirea inflaţiei, care a necesitat sterilizarea excesului de lichiditate din piaţă. Până în anul 2004 inclusiv, pierderea BNR a fost acoperită din reevaluarea activelor şi pasivelor în valută, ceea ce a fost posibil în condiţiile unor evoluţii spectaculoase pe piaţa valutară, în care leul era în continuă depreciere în raport cu principalele valute occiedntale. Ulterior anului 2004, din cauza aprecierii monedei naţionale, nu a mai fost posibilă acoperirea pierderilor prin acest procedeu.

Devalorizarea leului în raport cu principalele valute occidentale cu începere de la sfârşitul anului trecut, odată cu începerea crizei în România, ajută BNR în obţinearea profiturilor menţionate. Alăturat, graficul evoluţiei euro/leu de la începutul lui 2007 până acum, preluat de la financiare.ro.

Fiscul este executorul în programul "Prima casă"

După cum se ştie, în ultima vreme, a avut loc o discuţie privind desfiinţarea executării silite a rău-platnicilor la bănci de către executorii bancari şi trecerea acestei sarcini în grădina executorilor judecătoreşti. Înainte de începerea crizei, creditele neperformante ocupau o pondere foarte mică în totalul soldului creditelor. Executarea ipotecii, în cazul creditelor ipotecare, apărea destul de rar. După instalarea crizei, cazurile de imposibilitate a rambursării creditului s-au înmulţit.

Odată cu anunţarea programului "Prima casă", trebuia inventată o formulă de executare a beneficiarilor programului care nu-şi mai rambursează datoriile. Misterul identităţii executorilor a fost dezvăluit: "Persoanele care şi-au luat un împrumut de la bancă, garantat de stat, pentru un apartament şi nu îl mai pot achita, vor avea de-a face direct cu Fiscul. Vor fi executate silit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru a recupera banii plătiţi de stat băncilor", a declarat pentru Evenimentul zilei Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

La rândul său, Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, a declarat, într-o discuţie pe Hotnews.ro, că „dacă (debitorii - n.m.) nu îşi plătesc ratele, casa va fi executată după 90 de zile, iar Ministerul Finanţelor va intra în posesia casei, urmând să o valorifice sau să-şi consolideze fondul locativ”. Asta sună chiar interesant. După ce Emil Boc declarase că statul apreciază rata creditelor neperformante din programul "Prima casă" la 10%, realitatea putând fi mult mai dură, înseamnă că MFP se va transforma într-o mare agenţie imobiliară sau se va îmbogăţi cu un fond imobiliarpe care nu îl va folosi decât pentru clienţi politici. Ştiu un bloc nou în care Primăria Capitalei a cumpărat câteva zeci de apartamente prin 2006, la preţul pieţei, cu titlu de locuinţe sociale, care sunt şi acum goale. În virtute cunoscutei vorbe "statul, cel mai prost administrator".


Referinţe:

  1. "Prima casă" devine "A oricâta casă", 30.05.2009
  2. Programul "Prima casă", discriminările continuă: TVA şi onorarii notariale reduse, 29.05.2009
  3. Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare, 26.05.2009
  4. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
  5. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009

sâmbătă, 30 mai 2009

"Prima casă" devine "A oricâta casă"

După cum scriam în posturile anterioare despre programul "Prima casă", aproape că nu trece zi să nu se mai schimbe ceva. Iată că ministrul metalurgist al finanţelor publice, Gheorghe Pogea, face o afirmaţie aiuritoare. Iniţial, primul ministru Emil Boc anunţase în mod direct că programul îi vizează "pe toţi cei care se află în faţa achiziţionării primei case". Acum ministrul Pogea, citat de Gândul, afirmă că beneficiari pot fi cei care "nu au în proprietate (o locuinţă, n.r.) în momentul solicitării". În mod evident, scopul iniţial declarat al programului este deturnat. Nici măcar nu ar mai trebui să se numească "Prima casă", ci "O casă pentru fiecare" sau "A oricâta casă pentru oricine".

Referinţe:

  1. Programul "Prima casă", discriminările continuă: TVA şi onorarii notariale reduse, 29.05.2009
  2. Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare, 26.05.2009
  3. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
  4. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009

vineri, 29 mai 2009

Un nou jaf bancar, de această dată la Constanţa, semnalează din nou breşele de securitate ale unităţilor bancare

La data de 16 februarie 2009, după jaful de la o unitate a Băncii Transilvania din Cluj, scriam o scrisoare deschisă guvernatorului BNR, în care, în esenţă, atrăgeam atenţia asupra faptului că reţeaua teritorială a băncilor comerciale a avut o expansiune spectaculoasă şi că măsurile de securitate a unităţilor bancare lăsau foarte mult de dorit. Inutil să spun că nu am primit niciun răspuns.

Au urmat controale ale poliţiei la unităţile bancare din toată ţara şi s-au constatat multe nereguli. "În ultimile 4 luni, au fost verificate la nivel naţional 5.958 de instituţii de credit. Dintre aceste doar 577 sunt asigurate cu pază umană permanentă reprezentând circa 10% din totalul obiectivele evaluate", a precizat Liviu Mălureanu, şef Birou Presă Inspectoratul General de Poliţie, citat de Realitatea.net. De asemenea, 35% din unităţile controlate nu aveau agenţi de securitate, iar 8% nu erau dotate nici măcar cu un sistem video de supraveghere.

Iată că azi dimineaţă a avut loc un nou jaf spectaculos, de această dată la unitate a Băncii Carpatica din Constanţa. Jaful a fost comis de doi indivizi mascaţi şi înarmaţi, în jurul orei 8:10, a durat circa 30 de secunde şi s-a soldat cu dispariţia a circa 80.000 lei. In ceea ce priveste siguranta bancilor din Constanţa, "toate unităţile bancare au fost controlate de poliţia constănţeană, au fost constatate nereguli, însă din păcate legea este foarte permisivă în aceste cazuri", a precizat Anda Drăgulescu, purtătorul de cuvânt al IPJ Constanţa, citată de Hotnews.ro.

Zona euro se pregăteşte de deflaţie

După cum anunţă Eurostat, citat de Financial Times, inflaţia anuală în zona euro a scăzut de la 0,6% în luna aprilie 2009 la 0% în luna mai 2009 şi se pare că are tendinţa de a scădea în domeniul negativ, în zona deflaţiei, ceea ce ar complica sarcina Băncii Centrale Europene de a combate cea mai mare criză economică din Europa ultimei jumătăţi de secol.

Scăderea inflaţiei în domeniul negativ poate conduce la deflaţie puternică, cu consecinţe economice foarte severe. Preşedintele BCE, Jean Claude Trichet, anunţase acum câtăva vreme că se aştepta la inflaţie negativă pentru câteva luni, în timp ce ţinta de inflaţie a BCE rămâne de 2% pe an, dar nu mult sub această valoare.

Referinţe:

  1. Isărescu optimist: dezinflaţia s-a instalat confortabil, 07.05.2009
  2. Din nou despre deflaţie, 10.03.2009
  3. Dezinflaţie, deflaţie şi şomaj, 02.03.2009

Programul "Prima casă", discriminările continuă: TVA şi onorarii notariale reduse

Persoanele care vor cumpăra o casă prin intermediul programului de garantare a creditelor pentru achiziţionarea primei locuinţe, în limita a a 60.000 euro, vor plăti TVA redusă, de 5%, proiectul urmând să devină operaţional în luna iulie, după discuţii între Guvern, BNR şi băncile interesate, anunţă Mediafax.

Premierul Emil Boc, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, au discutat, ieri, la Guvern cu reprezentanţii băncilor interesate să participe la programul guvernamental de garantare a creditelor contractate pentru achiziţionarea primei locuinţe , în limita sumei de 60.000 €.

"Cei care vor cumpăra o locuinţă prin intermediul programului «Prima Casă» vor beneficia şi ei de TVA redusă, de 5%, la achiziţionarea primei locuinţe", se arată în comunicatul emis de guvern în urma întâlnirii.

Se ştie că se introdusese anterior cota de 5% pentru construcţiile noi în anumite condiţii: un apartament nou cu suprafaţa utilă mai mică de 120 mp, - o valoare mai micã de 380.000 lei şi e primul apartament cumpărat cu 5% TVA.

În mod vădit, noua reglementare induce o discriminare: un acelaşi aprartament poate fi vândut cu 19% sau 5% TVA. Dacă un cumpărător este la prima locuinţă şi plăteşte din banii proprii un apartament de peste 380.000 lei, el va plăti 19% TVA, iar un alt cumpărător care va apela pentru acelaşi apartament la programul "Prima casă" va plăti 5% TVA, ceea ce este o inadmisibilă discriminare între cei doi cumpărători, de neimaginat într-o economie de piaţă sănătoasă.

Pe de altă parte, notari au anunţat că vor reduce cu 30% onorariile pentru încheierea actelor de vânzare/cumpărare, cât şi pentru autentificarea contractelor de ipotecă, pentru persoanele care-şi vor achiziţiona o locuinţă prin programul "Prima casă", anunţă Mediafax.

"Iniţiativa Guvernului României de a oferi o serie de facilităţi, în special tinerilor, pentru achiziţionarea «primei case» constituie unul dintre paşii concreţi care se fac în direcţia unor politici sociale echitabile şi eficiente", informează, joi, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR).

În acest context, conducerea Uniunii "consideră că poate să i se alăture prin acţiunea de reducerea cu circa 30% a onorariilor, atât pentru încheierea actelor de vânzare/cumpărare, cât şi pentru autentificarea contractelor de ipotecă".

În mod evident, o altă discriminare, ceea ce denotă că programul a fost prost gândit şi aruncat pe piaţă din raţiuni electorale. De când a fost anunţat programul "Prima casă", aproape în fiecare zi am asistat la modificări ale parametrilor acestuia, ceea ce denotă că a fost anunţat pompieristic, fără o evaluarea prealabilă atentă.

La invitaţia lui Sergiu Cone, de la site-ul No-cash.ro, am participat o jumătate de oră la Radio France International la emisiunea Invest Terapia, pe marginea programului "Prima casă". Emisiunea o puteţi asculta aici.

joi, 28 mai 2009

De ce nu-mi mai asigur maşina la Asirom

Asirom este succeasoarea binecunoscutului ADAS de pe vremuri. Sigur că a devenit o societate de asigurări capitalistă, s-a plimbat prin mai multe mâini şi şi-a degradat serviciile.

Iată mai jos motivele pentru care nu mai fac asigurare CASCO la Asirom:

- acum 2-3 ani nu au mai vrut să-mi asigure o maşină care fusese câţiva ani asigurată la ei pe motiv că într-un an am depăşit cu mult valoarea poliţei anuale de asigurare cu avariile pe care le-am avut în acel an; nu mai contase că le dădusem o grămadă de bani în anii precedenţi;

- au introdus franşiza obligatorie, care anul trecut a fost 100 € / eveniment, iar în acest an au mărit-o la 5% din valoarea daunei, nu mai puţin de 150 € şi nu mai mult de 300 €;

- o maşină cumpărată acum 2 ani cu 22.000 € mi-au cotat-o la 12.000 €, sumă pe care aş fi primit-o în caz de daună totală sau furt, ceea ce consider nesimţire în condiţiile în care maşina are 25.000 km şi este în stare perfectă;

- şi-au înrăutăţit în mod drastic relaţia cu service-urile auto, în sensul că sînt răi platnici şi service-urile nu mai acceptă ca preţul reparaţiei să le vină prin virament bancar de la ei, pentru că plătesc târziu şi, uneori, după mari intervenţii, aşa că trebuie să scoţi bani din buzunar şi să ţi-i recuperezi ulterior de la Asirom;

- pentru că salariaţii Asirom plătiţi să facă poliţe de asigurare ţi le fac prin intermediul unui broker de asigurări ca să mai ciupească ceva de acolo;

- pentru că nu sunt capabili să folosescă în mod curent e-mail-ul.

miercuri, 27 mai 2009

Numărul autorizaţiilor de construire în scădere semnificativă în aprilie 2009

Azi m-a sunat Florin Budescu, care mi-a pus câteva întrebări în legătură cu comunicatul Institutului Naţional de Statistică legat de evoluţia numărului de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în primele 4 luni ale anului.

În esenţă, în luna aprilie 2009, au fost eliberat 4.071 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, cu 6,7% mai puţin decât în martie 2009 şi cu 21,1% mai puţin decât în aprilie 2008. În perioada ianuarie - aprilie 2009, au fost eliberate 14.642 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, mai puţin cu 13,7% decât în perioada similară a lui 2008.

Ceea ce mi s-a părut cel mai interesant este faptul că 65% dintre autorizaţii sunt date pentru mediul rural.

Restul declaraţiilor mele le puteţi citi în articolul lui Florin Budescu, Pieţe: Imobiliarele se contractează puternic.

Numărul băncilor americane cu probleme, cel mai mare după 1994

Federal Deposit Insurance Corp (FDIC), instituţia de garantare a depozitelor bancare din SUA, citată de Reuters, a anunţat că numărul instituţiilor bancare cu probleme a crescut la 305 în T1 2009, cu 21% mai multe decât în T4 2008, când s-au înregistrat 252. Este cel mai mare număr înregistrat după 1994.

Situaţia este cauzată de pierderile masive de la credite ipotecare destinate sectorului rezidenţial şi comercial, dar şi de la cărţile de credit. FDIC a mai menţionat că fondurile de garantare au scăzut de la 17,3 mld.$ în T4 2008 la 13 mld.$ în T1 2009, ceea ce reprezintă o scădere de 25%.

Preşedinta FDIC, Sheila Bair (în imagine), a declarat reporterilor: "Numărul băncilor cu probleme a crescut şi tendinţa va continua".

Totalul activelor băncilor cu probleme a fost în T1 2009 220 mld.$ faţă de 159,4 mld.$ în T4 2008.

Aşa cum scriam săptămâna trecută, legislaţia recent adoptată în SUA permite FDIC să împrumute de la Trezoreria SUA sume cuprinse între 30 mld.$ şi 100 mld.$, în vederea reducerii taxelor percepute băncilor.

Atenţie, CNVM: furt de acţiuni de 2 mil.lei

O ştire care a trecut destul de discret prin paginile ziarelor ne spune că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Argeş a declanşat o investigaţie împotriva a 12 persoane acuzate că ar fi vândut acţiuni deţinute de investitori pe Bursa de Valori Bucureşti pe baza unor acte de identitate false, prejudiciind astfel circa 300 de investitori cu circa 2 mil.lei. Cele 12 persoane, între timp reţinute, sunt acuzate de înşelăciune, tranzacţionări ilegale pe piaţa de capital, fals, spălare de bani, în perioada 2006-2009.

Investigarea acestui caz privind infracţiunile de pe piaţa de capital reprezintă o premieră în România, mai ales pentru faptul că patru din cele douăsprezece persoane audiate de procurori în acest caz au fost angajaţi ai Depozitarului Central, furnizând grupului informaţii confidenţiale despre identitatea şi deţinerile de acţiuni ale investitorilor.

După cum se ştie, pe piaţa de capital românească, au acţionat mai multe societăţi de depozitare. În cele din urmă, s-a înfiinţat Depozitarul Central, cu acţionar majoritar Bursa de Valori Bucureşti. Depozitarul Central realizează atât operaţiunile de depozitare, registru pentru emitenţii de valori mobiliare, cât şi pe cele de compensare-decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare. Reglementarea şi supravegherea instituţiei este realizată de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din România, responsabilitate împărţită cu Banca Naţională a României în cazul operaţiunilor de compensare-decontare.

Depozitarul Central a anunţat că cele patru persoane au fost concediate în cursul anului 2007, în urma concluziilor unei anchete interne.

"Cu ajutorul acestora, infractorii au obţinut date privilegiate, confidenţiale, în urma cărora 300 de persoane din întreaga ţară, care deţineau acţiuni în portofoliu, au devenit părţi vătămate, deoarece membrii reţelei au efectuat tranzacţii şi au retras din băncile comerciale, în numele acestora, sume care se ridică la 20 de miliarde de lei vechi. Sunt patru funcţionari audiaţi în acest caz, care pot fi coautori la faptele comise deoarece ei au avut baza de date şi au furnizat infractorilor date privilegiate. Urmăm să stabilim unde au ajuns banii şi în ce proporţie au ajuns la membrii grupului", a declarat, marţi, prim-procurorul DIICOT Argeş, Nicolae Blaga, citat de Mediafax.

Fără a avea amănunte prea consistente despre acest caz, surprinde lentoarea cu care s-a desfăşurat ancheta. În cazul oricărei ţări, bursa de valori este o oglindă a economiei respective şi buna ei funcţionare este fundamentală pentru economia de piaţă. O investigaţie privind furtul de acţiuni desfăşurată pe parcursul a mai mult de trei ani erodează credibilitatea pieţei de capital româneşti. Cum Bursa de Valori Bucureşti este o piaţă mică şi furturile de acţiuni nu au fost senzaţionale în România, este de înţeles că poliţia nu are pre mulţi specialişti capabili să descurce iţele unei astfel de afaceri. Însă aici trebuie să intervină rolul CNVM.

marți, 26 mai 2009

Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare

Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să modifice normele de creditare a populaţiei, pentru a se relua finanţarea pe acest segment, mai ales în contextul iniţiativei "Prima casă", anunţată de guvern, a declarat agenţiei Mediafax preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea.

"Ar trebui ca BNR să schimbe normele , pentru că altfel suntem blocaţi. Normele sunt cele din vara anului trecut, când aveam anumite obiective, de temperare a creditului. Nu se ştia că ar putea fi această situaţie", a arătat Gheţea, după un seminar economic.

În ceea ce priveşte programul "Prima casă" , Gheţea a apreciat iniţiativa guvernului, dar a menţionat că trebuie purtate discuţii pe o formă clară a actului normativ şi să se analizeze modul în care normele actuale ale băncii centrale se "mulează" pe o astfel de garantare.

"Sunt tineri care lucrează la multinaţionale, la societăţi mari româneşti, care au salarii mari. Şi ei trebuie să ia «Prima casă»", a menţionat Gheţea.

Este curioasă această atitudine a preşedintelui ARB, în afară de situaţia în care vrea să dea peste nas guvernului. Acei tineri pot lua creditul şi fără existenţa acestui program.

Azi la ora 14, conducerea ARB s-a întâlnit cu ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, şi cu reprezentanţii BNR, pentru a discuta proiectul "Prima casă".

Iată că băncile încearcă să profite de acest program, nu pentru că l-ar iubi, ci pentru că au oportunitatea să determine BNR să modifice normele de creditare, orice bancă dorindu-şi cât mai puţine constrângeri din partea autorităţii de reglementare şi supraveghere.

Referinţe:

  1. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
  2. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009

Promoţiile, responsabile de comportamentul consumist al românilor

Piaţa autohtonă a retailului modern este influenţată din ce în ce mai mult de promoţiile magazinelor, circa 97% dintre cumpărători orientându-se în funcţie de acest aspect în alegerea produselor de pe raft, a declarat pentru NewsIn directorul general al Daedalus Group, Daniel Enescu.

"Piaţa retailului începe să migreze către zona de promoţii. Primul trimestru al anului a adus multe schimbări în comportamentul consumatorului. Conform ultimelor noastre studii, 25% dintre cumpărători aleg des o marcă aflată la promoţie, circa 72% fac aceasta alegere uneori, în timp ce numai 3% dintre ei nu sunt sensibili la promoţii", a spus Daniel Enescu.

De asemenea, acesta a mai adăugat că aproximativ 90% dintre cumpărători se informează constant de promoţiile magazinelor din revistele acestora.

"Circa 8,1% dintre cumpărători aleg des o marcă mai ieftină, în locul celei pe care o preferă, în timp de 60% fac această alegere ocazional", a explicat Enescu.

Iată că, totuşi, criza a reuşită să anihileze într-o oarecare măsură apetitul consumist al românilor sau, cel puţin, să-l facă să îmbrace o formă mai atenuată.

O nouă pomană electorală marca Boc: venitul minim garantat ar putea fi majorat cu 15%

Venitul minim garantat ar putea creşte cu 15%, iar numărul de beneficiari se va mări cu 25-30%, aceasta fiind urmarea majorării plafoanelor. Costurile suplimentare pentru plata ajutorului social vor fi asigurate de la bugetul de stat, a anunţat marţi premierul Emil Boc, citat de NewsIn.

Dacă această majorare se va aplica, nivelul lunar al venitului minim garantat va fi de 125 lei pentru o persoană singură, de 225 lei pentru familiile formate din două persoane, de 313 lei pentru familiile formate din trei persoane, de 390 lei pentru familiile formate din patru persoane şi de 462 lei pentru familiile formate din cinci persoane. Pentru fiecare altă persoană care face parte din familie, peste numărul de cinci persoane, se va plăti o sumă de 31 lei.

Nivelul lunar al ajutorului social se va aplica începând cu drepturile aferente lunii iulie 2009, iar fondurile necesare pentru plata veniturilor minime garantate vor fi suportate din bugetele locale, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

După calculele Ministerului Muncii şi al Finanţelor Publice, sumele care vor fi plătite în plus de la bugetul de stat se ridică la 250 milioane lei în acest an.

Toate aceste precizări sunt conţinute într-un proiect de ordonanţă. Politicile guvernamentale trebuie să fie coerente, ceea ce această măsură contrazice. După reduceri nenumărate aplicate veniturilor românilor, măsurile de mai sus par extravagante în raport cu criza pe care o traversăm. Desigur, mulţi români sunt săraci, dar luarea acestor măsuri acum are o tentă electorală.

Ce fac băncile cu cele 800 mil.€ rezultate din reducerea RMO

După cum se ştie, în şedinţa CA al BNR din 31 martie 2009, s-a decis anularea rezervei minime obligatorii la pasivele în valută cu maturitate de peste 2 ani, măsură ce a intrat în vigoare de la 24 mai 2009. S-au disponibilizat astfel circa 800 mil.€. Ieri, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, declara la Realitatea TV că băncile comerciale nu s-au îngrămădit să retragă aceşti bani. Evident că în aceste zile o vor face. Se pune întrebarea ce vor face cu aceşti bani.

Băncile ar putea investi acest surplus de lichiditate în titluri de stat în valută. Nu este varianta cea mai agreată de BNR, dar este o soluţie în contextul în care piaţa se confruntă cu o scădere a cererii de credite, a declarat pentru The Money Channel viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.

În condiţiile în care ar exista apetit din partea băncilor pentru acest tip de instrumente financiare, Ministerul Finanţelor Publice ar putea emite titluri de stat în valută.

"Băncile pot folosi banii pentru a cumpăra titluri de stat. Este o cale pe care nu o încurajăm, dar recunoaştem ca fiind legitimă. Dacă ministerul de Finanţe va proceda în acest sens, există titluri de stat în valută, emise de statul român, oferite pieţei interne", a declarat Cristian Popa.

Paul Krugman: Economia mondială s-ar putea stabiliza

Dacă săptămâna trecută am ascultat opiniile pesimiste ale lui Joseph Stiglitz, iată că acum asistăm la proiecţiile optimiste ale altui laureat Nobel, Paul Krugman, profesor la Universitatea Princeton şi editorialist la New York Times. El a spus, citat de Reuters, că economia mondială a evitat catastrofa totală şi unele dintre ţările industrializate ar putea înregistra creşteri economice în acest an.

"Nu aş fi surprins să văd că economia mondială se stabilizează, că producţia industrială se stabilizează şi ea şi începe să crească peste două luni. De asemenea, nu aş fi surprins să văd creştere zero sau chiar pozitivă pentru economia SUA şi a chiar a unora dintre ţările europene" a spus Krugman.

luni, 25 mai 2009

BNR învaţă rău băncile comerciale cu marje mari

Dacă ne uităm pe prima pagină a site-ului BNR, vom vedea că rata dobânzii la facilitatea de depozit este 5,5%, iar rata dobânzii la facilitatea de creditare (creditul lombard) este 13,5%, faţă de dobânda de politică monetară, care este acum 9,5%. Toată lumea ţipă că băncile comerciale româneşti au marje mari, respectiv diferenţa dintre dobânzile active şi pasive. Dar iată că BNR are o marjă de 8%. De ce ne mai mirăm că băncile comerciale care oferă la depozitele atrase dobânzi de 15% la lei percep dobândă de 25% la credite?

Programul "Prima casă" naşte valuri

Am scris pe larg despre acest subiect la lansarea programului "Prima casă". Revin acum cu actualizările corespunzătoare evoluţiei ulterioare a lucrurilor. Am avut ocazia să văd în reluare emisiunea Naşul în care era invitat Emil Boc pe această temă. Am primit un răspuns la întrebarea mea retorică de la sfârşitul postării citate: cum va genera guvernul tranzacţii de 1 mld.€ cu numai 100 mil.€ în garanţii. Explicaţia lui Boc este aiuritoare: zice că numai unul din zece credite este neperformant, după statisticile lor, aşa că garantează 1 mld.€, dar au în teşcherea numai 100 mil.€. Mă întreb ce ar face acest guvern dacă ar fi reglementat şi supravegheat de BNR, cu asemenea gândire.

Am citit în Ziarul Financiar opinia unui bancher care afirma că "garanţia statului diminuează doar costul riscului, care nu reprezintă mai mult de 1 punct procentual din costul total al creditului", spulberând astfel speranţele guvernului şi ale potenţialilor solicitanţi de credite ieftine. Astfel, calculele făcute de ZF conduc la concluzia că la un credit de 60.000 € pe 25 de ani, rata ar coborî de la 460 €/lună la 420 €/lună.

Un solicitant de credit considerat neeligibil în condiţiile actuale de creditare, când avansurile percepute de bănci depăşesc uneori 25%, cu atît mai puţin va fi eligibil în condiţiile unui avans de 5%.

Dintre comentariile citite astăzi pe acest subiect, mi-a atras atenţia articolul Prima Casă: Creditele ar putea fi mai scumpe decât vrea Boc din Conso.ro, unde găsesc din nou afirmaţii aiuritoare. Autorul, Marius Şerban, pretinde că "Garanţiile FNGCIMM sunt însă considerate mai riscante de BNR, motiv pentru care permit diminuarea expunerii numai în proporţie de 50%. Astfel, ele genereaza costuri mai mari pentru bănci decât o garanţie ipotecară. Iar costurile suplimentare pe care băncile le vor avea cu provizioanele vor face imposibilă acordarea de credite mai ieftine, în ciuda declaraţiilor făcute de guvernanţi." Omul nu a înţeles nimic din esenţa acestui program. Garanţia guvernamentală nu substituie garantarea creditului cu ipotecă asupra imobilului achiziţionat, ci este o garanţie împotriva riscului de neplată, ceea ce este cu totul altceva.

duminică, 24 mai 2009

Legea americană privind cărţile de credit suscită temeri pentru consumatori

Legea promulgată de preşedintele Obama privind noile reguli ce vor fi aplicate operaţiunilor cu cărţi de credit, despre care scriam zilele trecute, a început să nască îndoieli privind efiecienţa sa pentru consumatori. În SUA, circa 90 mil. gospodării deţin cel puţin o carte de credit. Bank of America, Capital One Financial, Citigroup, JPMorgan Chase şi alţi emitenţi de cărţi de credit vor trebui să înfrunte noile restricţii asupra dobânzilor şi comisioanelor. Industria cărţilor de credit din SUA a înregistrat deja pierderi serioase şi se estimează că cel puţin 10% din datoriile deţătorilor de cărţi de credit nu vor fi în stare să-şi ramburseze datoriile. Legea va pune presiune asupra emitenţilor.

Bill Hardekopf, director al LowCards.com, citat de Reuters, spune: "Emitenţii au primit o lovitură puternică, dar trebuie să-şi recupereze într-un fel pierderile. Ei reprezintă companii orientate spre profitul pe care acţionarii îl aşteaptă."

Curtis Arnold, fondatorul CardRatings.com, spune, la rândul său: "Destui consumatori resimt acum iluzia siguranţei că îşi vor reveni. Dacă rata medie a dobânzii este acum 13,8%, o văd ajungând la 15% la începutul anului viitor."

La ceremonia de promulgare a legii, Barack Obama a spus: "Ne aşteptăm de la consumatori să trăiască în limita mijloacelor de care dispun şi să plătească din ceea ce au." Cu alte cuvinte, un îndemn la folosirea cărţilor de debit în defavoarea celor de credit.

FED va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero

FED va menţine dobânda cheie aproape de zero în următoarea perioadă, în condiţiile în care economia SUA dă semne de stabilizare, dar şi de recuperare înceată a piederilor, a declarat vicepreşedintele FED, Donald Kohn, la o conferinţă la Universitatea Princeton, citat de Reuters.

"Economia începe să dea semne că s-ar putea stabiliza, iar revenirea, când va începe, se pare că va fi graduală", a continuat Kohn.

Într-o mişcare fără precedent, FED a redus dobânda de politică monetară aproape de zero, adică într-un interval între 0% şi 0,25%, pentru a permite împrumuturi către băncile comerciale, în vederea vindecării pieţelor financiare şi revenirii economiei americane din recesiunea cea mai mare după Marea Depresiune.

Kohn a spus că, în ciuda stării fragile a economiei SUA şi perspectivele unei rate reduse a dobânzii de politică monetară, FED trebuie în viitor să-şi restrângă împrumuturile către băncile comerciale în momentul în care recuperarea pierderilor va începe.

"Pentru a asigura încredere în capacitatea noastră de a asigura stabilitatea preţurilor, trebuie să avem cadrul general de a administra deficitele în momentul când vor reapărea presiunile inflaţioniste", a spus Kohn.

UBS, liber la bonusuri în acest an

Spre deosebire de anul trecut, când banca elveţiană UBS s-a confruntat cu dificultăţi financiare şi a avut nevoie de ajutoare de stat, în acest an este liberă să dea ce bonsuri doreşte, anunţă Reuters. Anul trecut, banca a promis ministrului de justiţie, Eveline Widmer-Schlumpf,în timpul negocierilor pentru acordarea unui pachet financiar de ajutor de la stat, că va introduce un nou sistem de remunerare pentru acest an. Săptămâna trecută, UBS, cea mai mare bancă din lume în ceea ce priveşte activele bogaţilor pe care le administrează, a comunicat că va mări remuneraţiile unor bancheri de investiţii, pentru a preveni fuga lor la concurenţă.

BNR cere recapitalizarea a 12 bănci cu 4,15 mld.lei

Fondul Monetar Internaţional a solicitat, în timpul negocierii acordului financiar de împrumut, aplicarea testelor de stres pentru băncile comerciale care acţionează în România. Rezultatele acestor teste au determinat BNR să solicite recapitalizarea a 12 bănci cu suma totală de 4,15 mld.lei (circa 1 mld.€). Capitalul suplimentar trebuie adus în două tranşe: prima până la 30 septembrie 2009, iar a doua până la 31 martie 2010.

"Iniţial, stabilisem ca întreaga sumă necesară recapitalizărilor să fie adusă până la finalul lunii septembrie, însă, după întâlnirea de la Bruxelles, am hotărât să le cerem băncilor până la 30 septembrie suma aferentă lui 2009, iar până la 31 martie suma care reiese din aplicarea testelor de stres pentru 2010", a explicat pentru NewsIn şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, citat de The Money Channel.

Această suplimentare de capital este necesară pentru revenirea băncilor comerciale la o rată de solvabilitate de 10%, fixată de BNR ca măsură prudenţială pentru perioada actuală de criză, pe când nivelul minim reglementat este de 8%. Rata de solvabilitate este raportul dintre fondurile proprii şi activele ponderate în funcţie de riscuri. După cum scriam anterior, acest indicator a scăzut la 12,03% în T1 2009 de la 12,34% în T4 2008 la nivelul întregului sistem bancar românesc.

sâmbătă, 23 mai 2009

Afacerile Bisericii Ortodoxe Române

Nu demult, ziarul România liberă a publicat articolul Cât costă Duhul Sfânt în România?, în care reporterii incognito ai ziarului dezvăluie care sunt căile prin care se poate ajunge preot, rapid, ocolind canoanele şi regulamentele Bisericii Ortodoxe Române. Articolul îl incriminează pe Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, care netezit calea unuia dintre reporteri către haina preoţească, în condiţii cel puţin dubioase. Să ne amintim că acelaşi personaj a fost acuzat de legături cu fosta Securitate. În urma articolul, s-a început urmărirea penală împotriva prelatului, pentru luare de mită şi complicitate la fals intelectual.

S-a vorbit destul de puţin despre afacerile aflate sub oblăduirea BOR. Alegerea lui Daniel ca Patriarh al BOR adeschis calea către o altă abordare a afacerilor. În glumă, un prieten zicea că Daniel este CEO al BOR. Ela transferat trustul de presă pe care îl oblăduia la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Trinitas, în grădina Patriarhiei. Pe de altă parte, biserica deţine suprafeţe uriaşe de teren, pe care le poate administra cum doreşte şi au apărut scandaluri înăbuşite despre acest subiect.

Având în vedere că parohiile vechi au personalitate juridică prin Decretul 177/1948, iar cele noi o capătă în baza unui ordin al episcopiei pe raza căreia se află, în Bucureşti umblă zvonuri despre modul în care aceste parohii au gestionat terenurile. Bisericile ortodoxe din centrul Bucureştilor au terenuri care au fost vânate de mulţi. Unii le-au şi obţinut, după cum se afirmă în piaţă. Cum unele dintre aceste biserici aveau suprafeţe de teren care depăşeau necesităţile stricte ale bisericii, preoţii parohi se puteau dispensa de ele în condiţii financiare foarte netransparente şi, în consecinţă, dubioase. Nu trebuie să ne mirăm, în aceste condiţii, dacă vom vedea clădiri de birouri sau blocuri de locuinţe situate la câţiva metri de clădirea bisericii.

Conform artcolului Biserica Ortodoxă Română: afaceri şi binefaceri din Curierul Naţional:
Potrivit art. 168, 169 şi 170 din Statutul bisericesc, totalitatea bunurilor aparţinând Patriarhiei, Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor, Episcopiilor, Protopopiatelor, Parohiilor şi Mănăstirilor constituie averea bisericească. Din punct de vedere al destinaţiei sale, averea bisericească cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.
Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfinţire sau binecuvântare cultului divin şi nu pot fi înstrăinate şi nici urmărite, iar bunurile comune sunt cele afectate întreţinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale şi de caritate şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii. Averea fundaţiilor şi asociaţiilor, care au personalitate juridică, este proprietatea acestora şi se administrează de Biserică în limita şi în condiţiile actelor constitutive şi conform dispoziţiilor statutului. Donaţiile cu destinaţie fac parte din averea bisericească şi se administrează ca atare.
"Dobândirea, înstrăinarea, grevarea şi administrarea averii bisericeşti, precum şi controlul ierarhic şi verificarea gestionară se vor face după normele ce se vor stabili printr-un regulament special, întocmit de Adunarea Naţională Bisericească", stipulează art. 171. Dacă, în privinţa activităţilor social-caritabile, Biserica a dovedit transparenţă totală, nu la fel se poate spune şi despre veniturile sale.


Revenind la Teodosie, faptul că este urmărit penal i-a făcut pe mulţi preoţi să înceapă să vorbească despre ale nelegiuiri petrecute în Arhiepiscopia Tomisului. Antena 3 scrie în articolul Înalt Preasfinţitul Teodosie, acuzat că a făcut afaceri cu Brâul Maicii Domnului despre modul în care prelatul ar fi beneficiat de pe urma aducerii Brâului Maicii Domnului din Grecia. Din vânzarea de brâuri şi iconiţe, s-ar fi obţinut 300.000 euro, despre a căror soartă nu se ştie mai nimic, în condiţiile în care "Arhiepiscopia Tomisului figurează cu obligaţii de aproximativ 1.700.000 lei, reprezentând impozit venit salarii şi contribuţii la asigurările sociale", după cum a declarat Valentin Criveanu, reprezentant al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.

vineri, 22 mai 2009

Ce poate şi ce nu poate BNR?

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, citat de Mediafax, a declarat astăzi la Târgu Mureş: "BNR-ul face şi el ce poate. De exemplu, anul trecut, BNR-ul a crescut dobânda din ianuarie până-n august cu 2,25 puncte, de la 8 la 10,25. A scăzut creditul ca urmare a acestei măsuri? Prea puţin. După criză a început să scadă. BNR nu e atotputernică în a stăvili creditul, cum s-ar putea crede. Face ce poate."

Declaraţia mi se pare aiuritoare. Pare a fi o scăpare a economistului şef al BNR. Un înalt oficial al unei bănci centrale nu poate face o asemenea declaraţie. BNR are o cotă uriaşă de încredere în rândul populaţiei şi aşa trebuie să fie. O declaraţie de genul banca centrală face şi ea ce poate degajă nesiguranţă, neîncredere şi poate induce nervozitate în pieţe, aşa cum scriam acum o săptămână despre zâzania din cadrul Consiliului Director al BCE. Noroc că pieţele noastre (valutară, interbancară, bursieră) nu sunt atât de mari.

În ultima vreme, BNR pare a-şi fi abandonat discreţia proverbială, ceea ce nu are darul decât de a îndepărta o normală aură de mister, care trebuie să învăluie o bancă centrală. Vedem că BNR e compusă din oameni, cu slăbiciunile lor.

Preşedintele Obama va semna legea care instituie noi reguli pentru cărţile de credit

Preşedintele Barack Obama va semna astăzi o lege menită să-i apere pe posesorii cărţilor de credit de costurile suplimentare cum ar fi dobânzile penalizatoare şi comisioanele pentru plata facturilor de utilităţi, anunţă Associated Press. Se ştie că preşedintele american blamează în parte sistemul cărţilor de credit pentru declinul economic al SUA. În ciuda opoziţiei băncilor şi a altor instituţii financiare, legea a trecut cu uşurinţă prin Congresul SUA.

Purtătorul de cuvînt al Casei Albe, Robert Gibbs, a declarat: "Sunt reforma importante pentru protecţia consumatorilor şi pentru introducerea raţionalităţii în sistemul nostru financiar şi preşedintele va semna actul cât de curând."

Noile reglementări, care vor intra în vigoare în 9 luni de la promulgare, interzic companiilor de cărţi de credit să le elibereze persoanelor sub 21 de ani, dacă nu pot dovedi că au mijloace financiare pentru a plăti eventualele debite sau dacă cererea de acordare nu este semnată de un părinte sau un girant. Dobânzile penalizatoare nu se vor aplica decât după 60 de zile de la data la care trebuie rambursată suma, dar dacă titularul plăteşte suma minimă de plată în termen de 6 luni, împrumutătorul va trebui să taxeze dobânda obişnuită în loc de dobânda penalizatoare. Consumatorii vor trebui informaţi cu cel puţin 45 de zile înainte de majorarea dobânzii.

Anul trecut, erau în circulaţie în SUA circa 700 mil. cărţi de credit. Debitul total al populaţiei SUA este de 2.500 mld.$, în această sumă nefiind incluse creditele ipotecare.

Cel mai mare faliment bancar din SUA din acest an, BankUnited FSB

După cum anunţă Reuters şi Associated Press, un nou faliment bancar a intervenit în SUA. Este vorba despre banca BankUnited FSB, cea mai mare bancă independentă din Florida. Acesta este cel de-al doilea cel mai costisitor faliment bancar de la începutul crizei, costând Federal Deposit Insurance Corp. (FDIC), instituţia care asigură garantarea depozitelor în sistemul bancar american, nu mai puţin de 4,9 mld.$. Cel mai costisitor faliment bancare pentru FDIC din această criză a fost cel al băncii californiene IndyMac, care a costat 10,9 mld.$. Anul trecut, BankUnited FSB a raporta pierderi de 1,2 mld.$.

Mai mult firme şi fonduri de investiţii au preluat banca. Printre acestea, se numără Blackstone Group, Carlyle Group, Centerbridge Partners şi WL Ross & Co., acesta din urmă fiind fondul de investiţii condus de miliardarul Wilbur Ross. Aceste entităţi au cumpărat banca pentru 900 mil.$. Noua bancă, denumită tot BankUnited, va avea active de 12,7 mld.$ şi depozite de 8,3 mld.$. FDIC şi noua bancă au hotărât să suporte în comun pierderile de 10,7 mld.$.

FDIC apreciază că falimentele bancare vor costa fondul circa 65 mld.$ pînă în anul 2013 şi încearcă să impună o nouă taxă de urgenţă băncilor pentru reîntregirea sumelor necesare acoperirii falimentelor bancare. Pe de altă parte, legislaţia adoptată în această săptămână de Congresul SUA permite FDIC să împrumute de la Trezoreria SUA sume cuprinse între 30 mld.$ şi 100 mld.$, în vederea reducerii taxelor percepute băncilor.

Reporter special: Împotriva ţepelor din turism, în special de tip time share

Reiau de pe blogul lui Stelian Muscalu un clip de promovare a emisiunii Reporter special de la Antena 3. Emisiunea de sâmbătă, 23 mai 2009, ora 22:05, va fi dedicată ţepelor din turism.





Reportajul analizează şi înşelăciunile asociate proprietăţilor time share, care au legătură strânsă cu piaţa imobiliară. Pe scurt, este vorba de a cumpăra dreptul de proprietate pentru o săptămână pe an pentru o proprietate aflată într-o zonă turistică, gen Insulele Canare. Desigur, în lume este foarte răspândit acest tip de proprietate, în mod licit, dar există şi încercări de fraudare. În România, aceste înşelăciuni au început încă din anii '90. Se identifică cupluri care sunt momite cu nade de genul: "Felicitări, aţi câştigat o excursie în Insulele Canare!".

Am colaborat cu Stelian Muscalu la realizarea unor emisiuni pe teme imobiliare, îmi place stilul lui de reporter special şi, de aceea, vă recomand cu căldură să urmăriţi emisiunea.

joi, 21 mai 2009

Postarea numărul 101

Acest blog a adunat 100 de postări. Am început să scriu pe 10 septembrie 2008, însă mai mult de jumătate dintre postări sunt din mai 2009, în număr de 58 până acum. Blogul face obiectul revistei presei de la DailyBusiness.ro şi este citat la blogroll pe blogul lui Dan Popa, unul dintre cele mai citite bloguri cu tematică economică şi bancară din România. Dintre blogurile generaliste, blogul apare la blogroll pe blogurile lui Romulus Cristea (primul care a semnalat existenţa acestui blog aici, aici şi aici) şi Florin Budescu. Mai are mult până să fie cunoscut.

Intenţia mea este să abordez economia cât de obiectiv o poate face un blog personal. Desigur că am economiştii mei preferaţi, abordările mele preferate şi propriile mele viziuni asupra fenomenului economic în general. În plus, activez de 17 ani pe piaţa imobiliară, una dintre pieţele de bani, pe care încă de la început am abordat-o în spiritul economiei de piaţă. Această prezenţă m-a făcut să am o anumită înţelegere a fenomenului economic şi a particularităţilor lui româneşti. În acest blog, vreau să împărtăşesc propriile mele viziuni asupra economiei româneşti, în special.

Mulţumesc tuturor celor care mi-au scris şi m-au încurajat să continui. Aştept orice sugestii, critici şi, poate, laude prin formularul de contact de aici.

Stiglitz: România ar trebui să adopte politici financiare anti-ciclice

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 2001, profesor la Columbia Business School, aflat în vizită în România pentru a participa la Forum Invest, a făcut mai multe declaraţii interesante. Cea mai importantă mi se pare atenţionarea sa privind necesitatea ca România să adopte măsuri financiare anti-ciclice, care să conducă la evitarea decalajelor mari în economie, fiind pregătită astfel de o criză în orice moment.

"Lecţia pentru următoarea criză este că ar trebui să planificaţi oricând o criză. Economia de piaţă este un sistem foarte instabil. Greenspan (fost preşedinte al FED - n.m.) a facut o greşeală fundamentală pe care a recunoscut-o: a crezut că economia de piaţă se corectează singură, dar nu se corectează singura", a atras atenţia Joseph Stiglitz, în interviul acordat The Money Channel.

"În reglementarea jocului financiar, trebuie să aveţi politici anti-ciclice, să vă asiguraţi că baloanele nu cresc şi că nu apar cele mai grave consecinţe ale acestor baloane", a mai spus Joseph Stiglitz.

El a atins aici o problemă neconştientizată suficient în România: ciclicitatea pieţelor. Noi nu am avut suficient timp pentru a pracurge un ciclu economic complet, pentru a fi capabili de a identifica elementele unui astfel de ciclu. Mai mult decât atât, România nu a avut multă vreme o economice funcţională de piaţă. De aceea, suntem extrem de nepregătiţi să abordăm toate elementele unui ciclu economic. Criza actuală este un eveniment excepţional, care perturbă şi mai mult un ciclu economic obişnuit. De aceea, îndemnul lui Stiglitz este cu atât mai important.

Radu Graţian Gheţea, singurul candidat, reales pentru încă 3 ani la conducerea ARB

Membrii Asociaţiei Române a Băncilor l-au reales astăzi pe Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC, în funcţia de preşedinte al ARB pentru un mandat de 3 ani. El ocupă această poziţie din 2000, fiind la al patrulea mandat. Motivul pentru care nu a avut contracandidat, susţin surse bancare, a fost că şi-a asigurat sprijinul a 30 de membri ai ARB, bănci mici şi mijlocii, din totalul de 40 de membri. Poziţia de prim-vicepreşedinte, rămasă vacantă din 2008, după ce fostul preşedinte BCR s-a retras din sistemul bancar, a fost ocupată de Petre Bunescu, vicepreşedinte al BRD-GSG. Ceilalţi vicepreşedinţi sunt: Oana Petrescu (vicepreşedinte BCR), Steven van Groningen (preşedinte Reiffeisen Bank) şi Sergiu Oprescu (preşedinte Alpha Bank).

Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă"

Statul român nu a excelat niciodată în ultimii 20 de ani la capitolul politici imobiliare. În studiul pe care l-am făcut pentru teza mea de doctorat privind politicile imobiliare naţionale în Europa Centrală şi de Est, am constatat că statul român, comparativ cu celelalte state din regiune, a avut politica cea mai incoerentă şi minimalistă în acest domeniu. În ciuda necesităţilor imobiliare evidente şi a fondului locativ de calitate destul de proastă, statul român a găsit de cuviinţă să îşi rezume politica imobiliară aproape exclusiv la Agenţia Naţională pentru Locuinţe, o struţo-cămilă care a început să activeze pe piaţa creditelor ipotecare atât ca arbitru, cât şi ca jucător.

În al doisprezecelea ceas, guvernul Boc a anunţat ieri o măsură menită să încerce să dea coerenţă unei politici imobiliare naţionale: creditele contractate pentru achiziţionarea primei locuinţe vor fi garantate de stat în limită maximă de 60.000 €, finanţarea totală asigurată acestui program ridicându-se la un miliard de euro, după cum anunţă Mediafax. Această garanţie va fi acordată persoanelor care cumpără pentru prima dată o locuinţă şi nu au mai beneficiat de niciun credit ipotecar. Programul se numeşte "Prima casă".

"Dorim să-i sprijinim în mod direct pe cei aflaţi în faţa achiziţionării primei case. Ştim ce dificultăţi există: fie nu există bani pentru plata avansului la bancă, fie uneori nu există salariu suficient pentru a-ţi putea plăti ratele aferente unei case pe care o cumperi şi pentru care te împrumuţi de la bancă. Decizia de garantare a creditului este un spijin direct şi pentru sectorul construcţiilor", a spus Boc, la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului.

Ministrul Finanţelor Publice, metalurgistul Gheorghe Pogea, a arătat că Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM va contracta un împrumut în valoare de 100 milioane euro, cu garanţia statului pentru 80% din sumă, iar obiectul de activitate al Fondului va fi extins astfel încât să poată garanta inclusiv creditele ipotecare ale băncilor.

"Băncile eligibile sunt cele care au un cost total al creditului cât mai scăzut, au reţea de distribuţie, filiale în teritoriu, durata de aprobare a creditului relativ scurtă, iar avansul pe care-l solicită să fie cât mai mic, având în vedere că Fondul preia o parte din risc", a spus Pogea.

Numai că lucrurile nu sunt atât de roz cum apar la prima vedere. În principiu, o bancă comercială căreia i se solicită un credit ipotecar are în vedere două aspecte pricipale: garanţiiile şi capacitatea de rambursare a împrumutului. În ceea ce priveşte garanţia în cazul unui credit ipotecar, ea este constituită de imobilul care urmează să fie achiziţionat. Capacitatea de rambursare a împrumutului trebuie dovedită de către solicitant prin veniturile stabile pe care le are. Ce care îşi cumpără prima locuinţă sunt, în general, tineri şi nu au uneori nici banii pentru avans şi nici venituri suficiente pentru rambursarea creditului. Normele de creditare sunt specifice fiecărei bănci şi sunt supervizate de Banca Naţională a României. Garantarea pe care o oferă guvernul ar trebui să fie a rambursării sumelor şi nu a garanţiilor în sine pentru credit. Numai că băncile comerciale trebuie să acorde creditele în funcţie de normele proprii de creditare. În condiţiile în care băncile nu acceptă flexibilizarea condiţiilor de creditare, programul anunţat de Emil Boc şi Gheorghe Pogea este egal cu zero.

Pe de altă parte, băncile comerciale ar putea profita de acest program. Având garanţia statului pentru sumele de până la 60.000 €, ele ar putea să umble la politica de comisioane şi dobânzi pentru acest tip de credit, ştiind că au de la cine încasa: statul român. Astfel, ar putea să-şi mai mărească profitul. În consecinţă, ar putea chiar să se bucure dacă beneficiarul de credit ipotecar ar intra în incapacitate de plată.

În plus, introducerea plafonului valoric de 60.000 € conduce la discriminare. Dacă în Bucureşti cu această sumă se poate cumpăra maximul un apartament de două camere într-un bloc vechi aflat la periferie, într-un oraş mic, precum Turda sau Huşi, cu aceeaşi sumă poţi cumpăra un apartament mult mai mare.

Am fost întrebat astăzi de mai mulţi ziarişti ce impact ar putea avea acest program pentru piaţa imobiliară. Ca să simplificăm lucrurile, dacă considerăm că garantarea s-ar face la suma maximă, ar rezulta 16.700 de credite şi, în consecinţă, tranzacţii imobiliare. Nu cred că un asemenea număra de tranzacţii ar influenţa piaţa imobilară.

Guvernul ar fi trebuit să se consulte cu BNR înainte de a face publică iniţiativa. Dacă banca centrală nu va fi de acord cu condiţii de creditare mai relaxate, guvernul se va face din nou de râs.

Acest program are cea mai simplistă formă de protecţie socială în domeniul imobiliar. Alte state, cu experienţă mai multă în domeniu, au imaginat formule mai rafinate de rezolvare a problemei cumpărătorilor de prim imobil, first time buyers, cum se numesc în englezeşte.

În fine, trebuie văzut dacă programul nu încalcă prevederile UE privind ajutoarele de stat sub forma unor garanţii publice.

Declaraţia pe care am făcut-o la Realitatea FM o puteţi asculta aici.

Actualizare Declaraţie a lui Emil Boc la Pro TV: "Băncile care vor solicita maximum 5% avans pentru achiziţionarea unei case, băncile care vor avea cele mai mici dobânzi la creditele acordate se vor califica pentru a intra în programul Guvernului". El a precizat că băncile vor fi selectate în urma unei licitaţii organizate de Ministerul Finanţelor.

Nu există în momentul de faţă vre-o bancă comercială cu un avans atât de mic.

Premierul a spus că, prin alocarea celor 100 de milioane pentru acest program prin Fondul de Garantare, ar putea fi achiziţionate în 2009 locuinţe în valoare de un miliard de euro. Asta e chiar culmea. Mă întreb cum va realiza asta.

Referinţe:

  1. Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare, 26.05.2009
  2. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009

miercuri, 20 mai 2009

Eugen Dijmărescu: România ar putea avea din nou investment grade din primăvara lui 2010

Eugen Dijmărescu, viceguvernator al BNR, citat de The Money Channel, a declarat: "Eu mă aştept la o schimbare a perspectivei, în condiţiile în care până a un nou rating, cel din toamnă, efectele punerii în aplicare a deciziilor ar trebui să se vadă şi în economia reală, nu doar în documente". El a adăugat că, în condiţiile în care guvernul a luat deja măsuri la nivel decizional, în primăvara anului viitor agenţiile de rating ar putea acorda României calificativ din categoria investment grade (recomandare de investiţie), "însă întâi trebuie întoarsă corabia, de la perspectiva negativă".

După cum se ştie, două dintre cele trei mari agenţii de rating, Standard & Poor's şi Fitch, au acordat României calificativ subinvestment grade (junk), adică fără recomandare de investiţie, cu perspectivă negativă, în timp ce Moody's clasează România pe ultima treaptă de investment grade, Baa3, cu perspectivă stabilă.

Boc ameninţă băncile cu taxa Robin Hood, BNR tace

Emil Boc a ameninţat ieri băncile străine cu supraimpozitarea băncilor străine care îşi repatriază profiturile. El a spus că ar putea aplica taxa Robin Hood. Acest tip de taxă urmăreşte, în principiu, impozitarea suplimentară a profiturilor care nu sunt o urmare a eforturilor agentului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi. Taxa Robin Hood a fost aplicată pentru prima dată în 1993 în statul american Texas şi viza companiile petroliere care câştigau suplimentar din mărirea preţului petrolului. Destinaţia taxelor colectate era sistemul educaţional. Ulterior, ideea a fost preluată şi în alte părţi ale lumii, cu precădere în domeniul energetic, cum ar fi în Italia şi Ungaria.

Numai că a ameninţa băncile cu capital străin cu această taxă în cazul repatrierii profiturilor este o măsură sinucigaşă din punct de vedere economic. Să nu uităm că România a trecut în 2005 la liberalizarea completă a contului de capital, adică circulaţia neîngrădită a capitalurilor dinspre şi înspre străinătate. O limitare a acestei măsuri ar echivala cu întoarcerea în trecut.

Surse din mediul bancar, citate de Gândul, au calificat iniţiativa drept "picanterie" şi au declarat: "Care profituri? Nu cred că va mai fi mare lucru de supraimpozitat, după ce în primul trimestru, întreg sistemul bancar a suferit o pierdere de 50 de milioane de euro."

Ceea ce este surpinzător este faptul că BNR tace. Dacă banca centrală nu a delegat un consilier pe lângă impetuosul nostru prim ministru, rău a făcut. Fiindcă lipsa unui asemenea consilier îl lasă să spună prostii. Sigur că fiscalitatea este un atribut al puterii executive şi legislative, însă BNR ar trebui să-şi spună un punct de vedere asupra acestei chestiuni, întrucât consecinţele unei asemenea măsuri s-ar răsfrânge în mod dramatic asupra sistemului bancar românesc. Ca şi asupra credibilităţii şi predictibilităţii mediului de afaceri din România.

Ziariştii de la Cancan nu se pricep la imobiliare şi nu au ţinere de minte

Mi-a semnalat Răzvan Muntean de la imopedia.ro (mulţumesc!) un articol din Cancan în care sunt citat şi m-a întrebat dacă eu am declarat cele scrise acolo. Articolul se numeşte Apartamentele se scumpesc la toamnă, semnat de Daniela Catrina şi Ionela Chircu. Într-adevăr, una dintre ele mă sunase săptămâna trecută. Nu sunt foarte entuziast în a da declaraţii unor publicaţii de profilul Cancan, dar o fac dacă subiectul abordat este serios. Ceea ce a înţeles jurnalista respectivă a rezumat prin "analiştii imobiliari anunţă scumpiri din toamnă", ceea ce nu am declarat. Mai departe în articol, este citată o declaraţie a mea, cu ghilimele: "Preţurile apartamentelor au şanse să crească abia din toamnă, iar pe timpul verii nu vom vedea decat aceeaşi stagnare ca şi până acum. Şi procentul persoanelor care îşi mai permit să cumpere o casă a scăzut considerabil. Doar 2% din cei care îşi permiteau anul trecut mai pot să o facă şi în acest an."

Să le luăm pe rând. Eu am afirmat că stabilizarea preţurilor de pe piaţa imobiliară ar putea să se simtă la toamnă, după care poate începe o eventuală creştere pe anumite segmente ale pieţei. Am spus că pe durata verii vom asista la stagnare a tranzacţiilor, din motive evidente: caracterul sezonier al pieţei imobiliare şi din cauza crizei. I-am declarat ziaristei că, din totalul cererii, înainte de criză, cererea solvabilă era la nivel de 14-15%, iar acum aceeaşi cerere solvabilă este mult mai jos, nedepăşind câteva procente din cererea totală. Ziarista respectivă a considerat că acele câteva procente erau exact 2 şi nu reprezintă ponderea cererii solvabile din cererea totală, ci ponderea clienţilor care îşi permit cumpărarea unui imobil faţă de situaţia de anul trecut. Adică nu era Volgă, ci bicicletă, şi nu is-a dat, ci i s-a furat.

Mai departe, ziaristele de la Cancan îmi atribuie afirmaţia că venirea banilor de la FMI va conduce la aprecierea leului, care s-ar putea menţine până la sfârşitul anului la un nivel de 4,5 lei/€. Eu am spus că acordul financiar cu instituţiile internaţionale va conduce la o stabilizare a cursului valutar, faţă de volatilitatea manifestată la începutul lui 2009. De altminteri, cum îşi imaginează ziaristele de la Cancan că leul se va aprecia de la 4,2 lei/€ la 4,5 lei/€?

Sub fotografia care însoţeşte articolul, cele două jurnaliste scriu: "Conform ultimelor speculaţii ale analiştilor imobiliari, preţurile apartamentelor au mari şanse de creştere", ceea ce nu este nici pe departe de ceea ce am afirmat eu.

În consecinţă, dată fiind deformarea crasă a spuselor mele, pe viitor nu voi mai da declaraţii acestei publicaţii.

marți, 19 mai 2009

Activele bancare au crescut cu 5,66% în T1 2009

Conform raportului indicatorilor agregaţi privind instituţiile de credit comunicat de BNR, în T1 2009 valoarea activelor bancare din România a atins 332,46 mld.lei, faţă de 314,64 mld.lei în T4 2008 şi 264,45 mld.lei în T1 2008, însemnând o creştere nominală de 5,66% faţă de T4 2008 şi 25,71% faţă de T1 2008. Aceleaşi active calculate în valută la cursul din ultima zi a trimestrului reprezintă 78,51 mld.€ în T1 2009, faţă de 78,95 mld.€ (scădere de 0,56%) şi 70,94 mld.€ (creştere de 10,67%).

Indicatorul de solvabilitate, respectiv raportul dintre fondurile proprii şi activele ponderate în funcţie de riscuri, a scăzut la 12,03% în T1 2009 de la 12,34% în T4 2008. Limita minimă admisă pentru acest indicator este de 8%.

Raportul dintre creditele acordate clientelei şi depozitele atrase a crescut la 124,66% în T1 2009 de la 122,06% în T4 2008, când scăzuse de la 124,71% în T3 2008, ceea ce denotă sursele externe de finanţare în sistemul bancar românesc.

Ponderea creditelor restante şi îndoielnice în totalul portofoliului de credite a crescut la 0,66% în T1 2009 de la 0,35% în T4 2008, ceea ce denotă o creştere spectaculoasă de 88,6%, drept consecinţă a crizei economice, însă valoarea este încă mai mică decât nivelurile acceptate în sistemele bancare moderne. În ciuda crizei, măsurile prudenţiale ale BNR şi-au arătat acum roadele.

Ne amintim, însă, ce declara Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României, la 1 mai 2009: creditele îndoielnice sau pierderile şi-au triplat în ultimul an ponderea în soldul creditelor bancare, de la 2,17% în martie 2008 până la 6,03% în martie 2009. Cifrele sunt mult mai mari întrucât raportarea se face la soldul creditelor şi nu la total portofoliu credite.

Un nou specialist bancar: Emil Boc

Premierul Emil Boc pare a se pricepe la toate. Cu toate că şi-a început mandatul cu o ordonanţă desfiinţată de Curtea Constituţională, el constituţionalist fiind. Astăzi, la Radio România Actualităţi, Emil Boc a declarat, sigur pe sine, ca de obicei: "După 24 mai, vor intra în vigoare mai multe reglementări ale BNR care vor permite relansarea creditării. (...) Eu sper şi sunt convins că băncile din România vor respecta înţelegerea pe care au făcut-o de a nu-şi retrage banii din România, ca urmare a diminuării rezervelor minime obligatorii sau a altor măsuri pe care autorităţile române le iau, şi vor menţine liniile de creditare. Începând din lunile iunie-iulie, această dezgheţare a creditării va opera."

Îi reamintesc lui Emil Boc, dacă ştie, sau îl informez, dacă nu ştie, că, în perioada septembrie 2008 - martie 2009, băncile greceşti (cu cotă de 30% din piaţă) au scos din ţară 1,64 mld.€, austriecii au retras 652 mil.€ (cotă de 24%), numai francezii au suplimentat finanţarea cu 722 mil.€, după cum declara ZF Eugen Dijmărescu, viceguvernator BNR. Retragerile derulate de principalele grupuri străine au însumat aproape 2,3 mld.€, în timp ce finanţările noi doar 918 mil.€. Azi, la Bruxelles, Comisia Europeană şi FMI au chemat din nou la raport principalele grupuri bancare străine prezente în România pentru a le cere să respecte şi să întărească angajamentul de menţinere a finanţărilor asumat la sfârşitul lunii martie la Viena.

"Dacă filialele bancilor din străinătate nu vor înţelege că România are nevoie de aceste resurse financiare, că este o obligaţie a lor să-şi menţină liniile de creditare, nici Guvernul nu va sta cu mâinile în sân şi va adopta acele măsuri legale care să determine băncile să-şi respecte obligaţiile", a avertizat Emil Boc, referindu-se la măsuri drastice, de genul taxei Robin Hood, care prevede supraimpozitarea profitului băncilor comerciale, în cazul depăşirii unui anumit nivel de dobândă la credite sau de profit. Adică arată pisica băncilor care operează în România, uitând că acestea au creditat statul român cu miliarde de €. În plus, ţările în carte se pun restricţii la profit sau la repatrierea profiturilor sunt ocolite.

''Sperăm să nu ajungem la o asemenea situaţie, pentru că noi, ca stat, nu putem sta cu mâinile în sân şi să vedem cum unii nu fac şi efortul solidar, împreună cu toţii românii, de a trece această perioadă dificilă. (...) Nu am în acest moment motive să mă îndoiesc că nu va fi respectat acest angajament'', a mai spus Emil Boc.

Politicienii români şi lipsa capacităţii de anticipare a crizei

Aflat în vizită la Paris, Traian Băsescu a declarat: "Din păcate am fost atinşi de criză. Trebuie să admitem că a fost o estimare greşită cu privire la efectele crizei asupra României. De exemplu, în decembrie, evaluarea noastră oficială a fost o creştere între 3-6% pentru 2009. În ianuarie am descoperit că avem o creştere negativă, care a creat probleme. Dar noi, politicienii, ne asumăm lipsa capacităţii de a anticipa evoluţia economică pe piaţa românească", după cum anunţă Mediafax. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţă ai unor companii franceze.

Vizita lui Băsescu la Paris pare a fi fost centrată pe colaborarea cu Franţa în realizarea celei de-a doua centrale atomo-electrice în România, care va fi amplasată în centrul ţării. De altminteri, preşedintele vizitează în această după-amiază un reactor nuclear la Flamanville.

Ceea ce a omis să spună Traian Băsescu a fost faptul că politicienii români, aflaţi în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, au minţit cu bună ştiinţă electoratul, promiţând marea cu sarea pentru a fi aleşi, dar ştiind foarte bine că nu se vor putea ţine de cuvânt.

Evoluţia datoriei externe în ultimii doi ani


Ieri, Cristian Orgonaş a scris pe blogul său articolul Deficitul de cont curent şi investiţiile străine. Autorul a făcut o analiză a dinamicii deficitului de cont curent şi investiţiilor străine în perioada T1 2007 - T1 2009. Concluzia autorului este: "Dacă lucrurile vor evolua în aceeaşi direcţie, este posibil ca şi la nivelul întregului an investiţiile străine să acopere în întregime deficitul de cont curent." După cum se vede din graficul de mai sus, în T1 2009, pentru prima dată în perioada analizată, investiţiile străine au depăşit deficitul de cont curent. Desigur, pe fondul micşorării importului şi a nivelului consumismului românilor.

Însă, pentru avea o imagine de ansamblu, trebuie luată în considerare datoria externă, obţinută prin cumularea deficitelor externe. În acelaşi T1 2009, datoria externă s-a diminuat cu 1.940 mil.€ faţă de T4 2008, reprezentând o reducere de 3,4%, ajungând la 55.012 mil.€. Această diminuare a datoriei externe s-a datorat, între altele, diferenţei dintre investiţiile străine şi deficitul de cont curent, în valoare de 747 mil.€, dar şi rambursărilor scadente în T1 2009.

Iată că micşorarea datoriei externe are darul să ne arate şi partea pozitivă a crizei. Diminuarea consumismului exuberant din ultimii ani şi-a găsit soluţia în criză.

luni, 18 mai 2009

Conso.ro greşeşte

În articolul ING Bank defavorizează clienţii vechi faţă de cei noi, Conso.ro face aprecieri greşite asupra politicii de dobânzi a ING Bank. Dacă ar fi scris că banca defavorizează banii depuşi înainte de 1 mai 2009 şi favorizează banii depuşi după această dată nu ar fi greşit.

În fond, fiecare bancă îşi face politica de dobânzi aşa cum doreşte. Într-adevăr, ING Bank a redus dobânda pentru produsul Cont'rol, un cont de economisire cu funcţiuni multiple, de la 10% la 9%. Faptul că oferă 14% la sumele noi în lei depuse în perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 în acelaşi tip de cont este un mod de a atrage noi lichidităţi de pe piaţă. Banca a mai oferit o promoţie asemănătoare într-o perioadă anterioară. Promoţia este valabilă atât pentru clienţii noi, cât şi pentru cei vechi, nu aşa cum sugerează site-ul.

S-o fi molipsit şi Conso.ro de senzaţionalism?

Axel Weber: Măsurile BCE pentru sprijinirea economiei sunt suficiente deocamdată

Într-un interviu acordat de Financial Times Deutschland, citat de Reuters, Axel Weber, membru în Consiliul Director al Băncii Centrale Europene şi guvernator al Deutsche Bundesbank, a declarat că eforturile BCE de până acum pentru susţinerea economiei europene sunt suficiente dacă situaţia nu se deteriorează în mod accentuat.

Unii dintre membrii consiliului BCE al guvernatorilor au sugerat că banca ar putea lua alte măsuri de susţinere a economiei.

Dar Weber face parte dintre cei ce nu întrevăd necesitatea unor noi măsuri de politică monetară în momentul de faţă, după cum scriam în articolul despre zâzania din Consiliul Director al BCE.

"Numai dacă situaţia se degradează puternic, BCE ar putea spori pachetul de măsuri de sprijin, care până acum este suficient. Din punct de vedere al politicii monetare, trebuie să aşteptăm ca măsurile luate până acum să îşi facă efectul", a spus Weber.

ANAF gata să declare 131.000 firme inactive fiscal

Aflu din Adevărul că preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, a afirmat astăzi că circa 131.000 de societăţi comerciale, care nu funcţionează la sediul social declarat, nu şi-au depus de cel puţin şase luni declaraţiile de impozite şi taxe şi s-au sustras controlului fiscal, vor fi declarate inactive fiscal şi le va fi retras codul de TVA pentru a preîntâmpina furtul de TVA. Se apreciază că, în această situaţie, se găsesc circa 131.000 de firme din totalul de 617.000 de firme existente în România.

"Din cele peste 600.000 de firme, 131.000 nu şi-au depus în ultimele şase luni declaraţiile de impozite şi taxe şi deconturile de TVA şi impozitul pe profit. Aceste firme vor fi declarate inactive în zilele următoare, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanţei de Guvern 92/2003. Aceste firme nu plătesc impozite şi taxe pentru că nu le declară", a precizat şeful ANAF, Sorin Blejnar. El a adăugat că lista cu firmele respective va fi publicată pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

"Până acum, aceste firme figurau doar pe o listă, în Monitorul Oficial. Acum vor fi publicate pe site, cu motor de căutare, ca la Google", a spus Blejnar.

În sfârşit, această măsură mi se pare de bun simţ şi constituie o pârghie eficientă de combatere a evaziunii fiscale, spre deosebire de impozitul minim, care loveşte în toată lumea, atât buni platnici, cât şi răi platnici. Ministrul Gheorghe Pogea, care, reamintesc, este metalurgist de meserie, a găsit măsura impozitului minim numai pentru a îşi umple o parte din găurile la buget, într-un dispreţ total faţă de economia privată. Acest impozit minim este echivalent cu omorârea găinii care face ouă de aur.

duminică, 17 mai 2009

Traian Băsescu: rezerva minimă obligatorie în valută a băncilor comerciale era 12 mld.€

Traian Băsescu, în ziua porţilor deschise de la Palatul Cotroceni, invitat de Realitatea TV, vorbeşte iarăşi despre economie. De data asta, a afirmat că rezerva minimă obligatorie a băncilor comerciale în valută la BNR era de 12 mld.€. Fără să menţioneze explicit, se referea la recenta măsură a BNR de a reduce rezerva minimă obligatorie aferentă resurselor atrase în valută pe termen mai mare de doi ani de la 40% la 0%. Realitatea este cu totul alta. Injecţia de lichiditate generată de această măsură a fost de numai 800 mil.€. Cu siguranţă, Traian Băsescu confundă suma cu mărimea părţii aferente Fondului Monetar Internaţional din acordul financiar pe care România l-a făcut cu mai mult instituţii internaţionale, care este de 12,95 mld.€. Din nou, consilierii săi economici nu-l învaţă de bine.

Mihai Bogza: "Menţinerea lichidităţii şi solvabilităţii sistemului bancar este prioritară"

Preşedintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat pentru Mediafax că "menţinerea lichidităţii şi solvabilităţii sistemului bancar este prioritară în această perioadă de criză, iar creşterea şi nivelul profitului, deşi importante, trec pe locul doi, întrucât atingerea obiectivelor fixate va depinde de evoluţia economiei. (...) Atunci însă când economia scade, în mod cert creşterea în sine nu mai este un obiectiv, iar stabilitatea trece pe primul loc. Ceea ce cred că preocupă sistemul bancar în acest an este în primul rând menţinerea lichidităţii şi solvabilităţii, în timp ce creşterea şi nivelul profitului, deşi importante, trec pe locul doi." El a menţionat că atingerea obiectivelor băncilor va depinde în mod hotărâtor de evoluţia economiei, a cărei principală problemă în momentul de faţă este incertitudinea.

"Băncile sunt obişnuite să lucreze în condiţii de riscuri, care sunt până la urmă ceva ce poate fi măsurat şi inclus în preţul creditului, dar funcţionează mai greu în contextul incertitudinii", consideră preşedintele Bancpost. El a arătat că în prezent există un cerc vicios, în care băncile nu mai au încredere să crediteze sectorul real, care suferă din această cauză şi are dificultăţi în a rambursa împrumuturile, ceea ce determin apariţia creditelor neperformante, care la rândul lor descurajează băncile să dea noi credite.

"Evident că acest cerc vicios trebuie rupt undeva, iar o încercare în această privinţă s-a făcut prin acordul cu FMI, care a fost un lucru bun întrucât finanţează un program pentru întreaga economie. Poate că acest program economic este discutabil sau criticabil, dar este foarte bine că există, şi este credibil pentru că poartă ştampila unor instituţii foarte importante, respectiv FMI, Comunitatea Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale", a afirmat preşedintele Bancpost.

  © 2008 Design 'Minimalist E' de Ourblogtemplates.com

Sus