Reflecţii economice

În ultima vreme, presa preia pe larg statisticile furnizate de diferite site-uri imobiliare. În această categorie, se încadrează patru categorii de site-uri:
- portalurile imobiliare propriu-zise, cum ar fi imobiliare.ro, imopedia.ro, imobile.ro, site-uri complexe de ofertare imobiliară, destinate, în general, atât agenţiilor imobiliare, cât şi particularilor;
- site-urile organizate pe principiul FSBO (For Sale By Owner), cum ar fi magazinuldecase.ro, în care proprietarii de imobile îşi oferă proprietăţile la vînzare pe Internet, fără a apela la serviciile agenţiilor imobiliare;
- site-urile care cuprind exclusiv sau non-exclusiv anunţuri imobiliare, cum ar fi anuntul.ro;
- site-urile care agregă într-o bază de date anunţurile apărute în presă şi Internet, cum ar fi anunturiparticulari.ro.

Ieri, Cotidianul a publicat un articol intitulat Topul ieftinirii apartamentelor vechi pe cartiere, în Capitală, semnat de Valentin Băeşu, un ziarist cu care colaborez foarte bine, de altfel. În articol, este analizată evoluţia preţului apartamentelor vechi din Bucureşti în perioada mai 2008 - martie 2009, singurele criterii luate în calcul fiind numărul de camere şi cartierul. Sursa datelor este site-ul anunturiparticulari.ro. O astfel de statistică nu poate face altceva decât să aproximeze tendinţa de evoluţie a preţurilor şi nimic mai mult. Altminteri, nu este o statistică credibilă, din următoarele motive:
- un apartament de 2 camere poate avea între 40 şi 70 mp, de unde rezultă că criteriul preţ/mp ar fi obligatoriu;
- datele furnizează preţul cerut de proprietari şi nu evidenţiază preţul de tranzacţionare;
- datele nu sunt ponderate: dacă într-un anume cartier există mai multe oferte cu suprafeţe mai mici, preţul rezultat va fi subevaluat sau dacă într-un anume cartier există mai multe oferte mai bine dispersate, preţul va fi mai aproape de realitate;
- proprietăţile pot avea grade de dotare foarte diferite, ceea ce va face ca preţurile să fie foarte diferite, ceea ce arată că aşa-numita statististică nu compară proprietăţi comparabile;
- în funcţie de numărul ofertelor, eşantionul este sau nu suficient de mare.

Alte articole de presă afirmă: în ultimele două luni, numărul ofertelor de n camere a scăzut sau crescut cu x%. Dacă statistica a avut, la momentul iniţial, 200 oferte de n camere şi, după două luni, are numai 150, concluzia este că numărul de oferte a scăzut cu 25%, ceea ce poate fi fals la un număr atât de mic de oferte.

Este evident faptul că astfel de statistici trebuie recepţionate cu rezerve serioase.