Dacă băncile nu vor creşte dobânzile, românii vor retrage masiv banii

După cum scriam acum două zile, BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 6,25% pe an. La începutul anului 2010, dobânda de politică monetară era de 8%. În şedinţa de politică monetară din 5 ianuarie 2010, dobânda cheie a fost redusă la 7,5%, în şedinţa din 3 februarie 2010 la 7%, în şedinţa din 29 martie 2010 la 6,5%, iar în şedinţa din 4 mai 2010 la 6,25%. Actuala decizie, de menţinere a nivelului dobânzii de politică monetară, urmează după patru reduceri consecutive ale dobânzii cheie. Adică o mişcare preventivă a băncii centrale, care prevesteşte mărirea inflaţiei.

Ieri, la o emisiune de la The Money Channel, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a prognozat o inflaţie de 8 - 8,5% şi o scădere economică de 2% până la sfârşitul anului 2010.

Evident, la niveluri de dobândă la depozitele în lei de 6-7% pe an, aşa cum practică băncile comerciale în prezent, dobânzile bonificate sunt real-negative. Dacă scădem impozitul pe dobândă, de 16%, care se aplică cu începere de la 1 iulie 2010, rezultă o dobândă anuală de 5,04-5,88% pe an, ceea ce este evident sub nivelurile de inflaţie prevăzute de Lucian Croitoru. Este adevărat că inflaţia anualizată era, la sfârşitul lunii mai 2010, de 4,42%, dar acest nivel va fi escaladat în perioada imediat următoare, când va fi absorbită în inflaţie majorarea cotei principale de TVA de la 19% la 24%.

În concluzie, dacă băncile comerciale nu vor creşte dobânzile, românii vor retrage banii şi îi vor îndrepta către alte active.

TVA creşte la 24%. Ce urmează?

Aşa cum prognozam ieri, Guvernul a decis în şedinţa de astăzi să mărească cota principală de TVA cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%, lăsând cota unică de impozitare neatinsă, la nivelul de 16%. Efectul măririi cotei principale de TVA va fi colectarea în plus la bugetul de stat, până la sfârşitul anului 2010, a 3,5-4 mld.lei.

După şedinţa de guvern, prim-ministrul Emil Boc a declarat:

"Guvernul a decis mărirea TVA cu 5 procente. În aceste condiţii, acordul cu FMI merge mai departe. Obiectivul este ca, miercuri, când este boardul FMI să avem un rezultat pozitiv de la FMI şi implicit de la Comisia Europeană, lucru ce ar menţine credibilitatea Romăniei pe pieţele internaţionale. (...) Aşa cum ştiţi, iniţial, în vederea încadrării în deficitul bugetar de 6,8%, care să poată fi susţinut de România până la sfârşitul acestui an, propusesem două măsuri: una de diminuare a salariilor cu 25% şi una de diminuare a pensiilor cu 15%. Am încredere, din punct de vedere economic, soluţia aceasta era cea mai buna pentru România, era practic ţintită şi ataca acolo unde era problema. În sectorul bugetar restructurarea, în sectorul de pensii deficitul. Măsura era ţintită acolo unde era problema."

Desigur, ceea ce îngrijorează cel mai mult este spectrul inflaţiei, al derapării cursului valutar şi al contracţiei economice.

În ceea ce priveşte inflaţia, în general, creşterea cotei de TVA cu 1 punct procentual conduce la o creştere a inflaţiei cu 0,8 puncte procentuale. Cum Guvernul a mărit cota de TVA cu 5 puncte procentuale, ne putem aştepta la o mărire a inflaţiei cu 4 puncte procentuale. Aşa cum scriam, inflaţia anualizată la sfârşitul lunii mai 2010 era de 4,42%, deci ne putem aştepta în lunile următoare la o inflaţie anualizată de circa 8,5%.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, este şi mai pesimist, conform Mediafax:

"Teoretic ar putea fi două momente din punct de vedere al efectelor asupra inflaţiei. În primul, scumpirea mărfurilor cu 5% ar duce la o inflaţie de 10%. Pe urmă, al doilea moment ar putea determina majorarea inflaţiei cu încă două procente, din cauza panicii, lăcomiei comercianţilor, etc. (...) Există multe puncte care pot interveni pentru ca inflaţia să nu crească aşa de mult, dar nu este posibil să nu crească deloc."

Aici intervine rolul Băncii Naţionale a României. Reamintesc că BNR, având în vedere obiectivul său principal de stabilitate a preţurilor, a refuzat orice măsură de austeritate cu potenţial inflaţionist, cum ar fi mărirea TVA şi/sau a cotei unice de impozitare. Banca centrală agrea măsurile iniţiale, de reducere a salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.

Iată ce afirmă Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, citat de Mediafax:

"În România, furnizorii şi distribuitorii transferă imediat TVA către consumatori şi nu acceptă diminuarea marjelor de profit. TVA-ul e direct în buzunarele cetăţeanului. (...)

Dacă MFP (Ministerul Finanţelor Publice - n.r.) reuşeşte să rămână în deficit, vom vedea cum evoluează economia. Dacă deficitul alunecă, în mod cert va afecta politica de dobânzi. (...)

Nu va trece mult timp şi vom rediscuta despre pensii, pentru că nu s-a rezolvat problema nesustenabilităţii sistemului de pensii."

Este clar faptul că BNR va avea de dus o luptă dură cu inflaţia în perioada următoare. Este ştiut faptul că banca centrală a dus o bătălie susţinută cu inflaţia, nu întotdeauna cu rezultate în interiorul ţintei de inflaţie, iar actuala situaţie ne întoarce cu câţiva ani înapoi. Cu alte cuvinte, tendinţa dezinflaţionistă va fi stopată.

Pentru ilustrare, iată valorile anualizate ale inflaţiei în ultimii ani: 2003 - 14,1%, 2004 - 9,3%, 2005 - 8,6%, 2006 - 4,87%, 2007 - 6,57%, 2008 - 6,3%, 2009 - 4,74%, după cum e ilustrat în graficul de mai jos.

Este evident faptul că mărirea inflaţiei va conduce la o creştere a dobânzii de politică monetară, acum la nivelul de 6,25% pe an, şi a dobânzilor practicate de băncile comerciale.

Cursul valutar a dat deja semne de deteriorare, leul devalorizându-se ieri cu circa 1% în raport cu euro. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă posibilitatea evocată de Eugen Rădulescu, director în BNR, ar putea fi atinsă: un curs de 6-7 lei pentru un euro.

În ceea ce priveşte contracţia economică, ea va fi influenţată de scăderea consumului cauzată de micşorarea salariilor bugetarilor şi mărirea cotei de TVA şi de dificultăţile consecutive suferite de sectorul privat, precum şi de imposibilitatea sectorului privat de a se mai finanţa, în condiţiile creşterii generale a dobânzilor.

Lucian Croitoru: "Salariile miniştrilor sunt prea mici ca să nu invite la fraudă"

Problema salariilor demnitarilor a suscitat discuţii îndelungi în ultima vreme, mai ales în condiţiile măsurilor de austeritate, care presupun reducerea salariilor în sectorul public cu 25%.

Ieri, în cadrul unui seminar organizat la Banca Naţională a României, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului băncii centrale, a esenţializat actuala situaţie: "Toată lumea se vaită de salarii, dar toată lumea recunoaşte că salariile preşedintelui, al primului-ministru şi ale miniştrilor sunt extrem de mici în raport cu funcţia pe care o presupun şi de aceea menţinem ipoteza de corupţie la nivel înalt. De aceea nu putem avea în guvern, nu neapărat în cel actual, oameni pregătiţi."

Pe de altă parte, este cunoscută poziţia lui Croitoru legată de necesitatea reducerii posturilor din sectorul public cu 500.000 de persoane şi în primul rând a funcţionarilor publici.

Chiar dacă salariul mediu din sectorul public este superior celui din mediul privat, salariile demnitarilor de rang înalt nu sunt deloc motivante pentru poziţia lor. Un exemplu elocvent este cel al consilierei preşedintelui Traian Băsescu, Alexandra Gătej, care, în calitate de preşedinte al Unilever câştiga 18.000 € lunar, pe când Administraţia prezidenţială nu îi oferă decât 1.300 € lunar. Însuşi preşedintele României are doar 1.600 € lunar.

Vizibilitatea din ce în ce mai extinsă a lui Lucian Croitoru în ultima vreme ar putea sugera că i se pregăteşte din nou scaunul de premier, aşa cum scriam în articolul Se pregăteşte Lucian Croitoru din nou pentru funcţia de prim-ministru?.

Se pregăteşte Lucian Croitoru din nou pentru funcţia de prim-ministru?

După cum anunţă agenţia Mediafax, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a avut astăzi o întâlnire cu doctoranzii de la Academia de Studii Economice. Având în vedere că am această calitate, mă mir că nu am aflat despre eveniment, dar nu acesta este subiectul :)

La bursa zvonurilor, Lucian Croitoru ar fi din nou favorit la funcţia de prim-ministru al Guvrnului României, în cazul căderii Guvernului Boc. Să vedem care sunt opiniile sale în legătură cu măsurile care ar trebui luate în economia României pentru depăşirea gravei crize fiscale şi bugetare pe care o traversăm. Ar fi a doua încercare, după cea din octombrie 2009.

Iată ce spune Lucian Croitoru:

- În ciuda unor estimări potrivit cărora în sectorul bugetar ar fi angajaţi 100.000-200.000 de oameni a căror productivitate a muncii este foarte redusă, situaţia reală se referă la 500.000 de oameni care "nu au ce să facă în sectorul bugetar".

- România nu are resurse pentru a ieşi singură din criză, iar revenirea va depinde de reivgorarea pieţelor externe şi de credibilitatea oferită de politicile interne pentru a atrage investitorii străini.

- Principala preocupare a Guvernului trebuie s-o reprezinte "curăţarea bugetului", care în momentul de faţă este plin de "foarte multe mizerii".

- Economia românească nu va fi pregătită să adere la zona euro până în 2015, dar orizontul de adoptare a euro nu trebuie modificat, pentru că România a reuşit să facă schimbări doar în contextul unor obiective mari.

- În lipsa ajutorului de la FMI leul s-ar fi depreciat puternic, iar cursul de schimb ar fi ajuns la 6 lei/euro. Nivelul de 6 lei/euro nu este o estimare de suprafaţă, ci rezultatul unor calcule riguroase.

Trebuie recunoscut faptul că poziţiile lui Lucian Croitoru sunt foarte liberale şi specifice unui bancher central. Nici nu ar încăpea discuţie că, în actuala situaţie economică a României, Lucian Croitoru ar fi un prim-ministru infinit mai bun decât guralivul Emil Boc, cu condiţia să aibă susţinere politică.

Discursul lui Croitoru în Parlament a fost corect economic, dar...

... a omis să spună foarte multe lucruri, printre care o retroaspectivă critică a modului în care România a ajuns într-o situaţie economică extrem de delicată. Nici nu putea, atâta vreme câtă în propunerea sa de guvern pe poziţii cheie, portofoliile finanţelor şi economiei, se găseau aceleaşi persoane care au condus la această situaţie.

Mai mult decât atât, discursul său nu a conţinut deloc politică într-un for în care decizia este eminamente politică.

Lucian Croitoru s-a dedat şi la versuri ale lui Lucian Blaga, în timp ce Varujan Vosganian i-a răspuns cu Mihai Eminescu.

Dincolo de toate acestea, Lucian Croitoru nu a făcut decât să se compromită prin acceptarea funcţiei de premier desemnat, indiferent care au fost resorturile sale lăuntrice. Acum rămâne să întoarcă la BNR.

Analiza economică a situaţiei actuale a fost, în mare corectă. Unul dintre lucrurile notabile este informaţia dată de Lucian Croitoru privind imposibilitatea statului român de a se împrumuta foarte mult de la băncile comerciale care operează în România, întrucât acestea se apropie de limita expunerii maxime pe un singur client. Această situaţie, combinată cu instabilitatea politică, ne va conduce la imposibilitatea de a finanţa deficitul bugetar la dobânzi rezonabile.

Lucian Croitoru dezamăgeşte, încercând să joace alt Monopoly

Într-un interviu acordat acum câteva ore de Lucian Croitoru lui Radu Soviani la The Money Channel, relatat pe larg de Hotnews.ro, el explică poziţia sa faţă de noua situaţie în care se găseşte. Emisiunea o puteţi urmări aici. Premierul desemnat şi-a construit o imagine de om stăpân pe sine, dar care poartă o pălărie mult prea mare, din punct de vedere politic. Deşi a încercat să se încalţe cu pantofi de politician, el nu a reuşit decât să-i ridice osanale celui care l-a numit, Traian Băsescu. O asemenea atiudine slugarnică îl descalifică pentru funcţia de şef al guvernului. Mai mult decât atât, această atitudine îl face vulnerabil în faţa politicienilor versaţi. Iată că Lucian Croitoru a dat ascultare celebrului principiu al lui Peter. A ascultat de chemarea incompetenţei. Poate nu mai încăpea în propriul lui univers şi şi-a dorit mai mult. Consecinţa: a fost păcălit de Traian Băsescu pentru o funcţie iluzorie, guvernul lui Croitoru neavând nicio şansă să treacă de votul parlamentului.

Întrebat dacă ar mai fi acceptat funcţia de prim-ministru în condiţiile în care ar fi fost ales viceguvernator, poziţie pierdută în favoarea lui Bogdan Olteanu, Croitoru a negat, ceea ce a dat o tentă de arivism demersului lui.

Se ştie că apanajul băncii centrale este politica monetară şi valutară, pe când apanajul guvernului este politica fiscală şi salarială. A pune un specialist în politică monetară în funcţia de prim-ministru înseamnă să-ţi asumi riscul de a face politica fiscală şi salarială la cheremul unui critic al politicii guvernului, ca bancher central, care va lua măsuri dezirabile de către banca centrală, dar care pot da peste cap politicile sociale spre exemplu. Regulile jocului de Monopoly al băncii centrale diferă de regulile jocului guvernului. Iar Lucian Croitoru a fost numit prim-ministru desemnat de un jucător de poker, Traian Băsescu.

Lucian Croitoru, misiune imposibilă

Am scris câteva articole în care este pomenit Lucian Croitoru. Pagina de pe Wikipedia este scrisă în grabă, are doar câteva cuvinte şi există de-abia de ieri, de la ora 17.45. Fotografia alăturată este luată de la o dezbatere a revistei Banii Noştri în data de 15 iulie 2009, cu titlul Alfabetul crizei. eveniment la care am participat.

L-am întâlnit de mai multe ori pe Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR şi prim-ministru desemnat al României, prin declaraţia de ieri a preşedintelui Traian Băsescu. Mărturisesc că mi-a făcut impresia unui economist educat, cu cunoştinţe solide de macroeconomie, uşor infatuat, însă cu care îţi face plăcere să vorbeşti despre economie, întrucât alte subiecte nu au fost abordate. Are şi avantajul de a fi lucrat pentru Fondul Monetar Internaţional vreme de patru ani. Se vorbeşte în ultimii ani pe culoarele BNR că va fi urmaşul lui Mugur Isărescu în funcţia de guvernator al băncii centrale.

Numirea sa de ieri ca prim-ministru desemnat nu a fost tocmai o surpriză. În mediile politice, se vorbea destul de insistent despre această posibilitate. Însă este clar faptul că Lucian Croitoru este o victimă a disputelor dintre politicieni, misiunea sa fiind imposibilă. Preşedintele Traian Băsescu îl sacrifică şi ar fi interesant de ştiut care au fost resorturile interne ale lui Croitoru de a accepta o astfel de numire. Din câte îl cunosc şi ştiu despre el din alte surse, cred că scopul său a fost să-şi mai adauge o poziţie la CV (sursa: site-ul lui Bogdan Glăvan), în vederea urcării în ierarhia BNR. Reamintesc că Lucian Croitoru a pierdut un post de viceguvernator BNR, fiind susţinut de PD-L, în faţa lui Bogdan Olteanu, candidatul PNL, în conjunctura pe care am descris-o în articolul Propunere bombă a PNL: Bogdan Olteanu pentru viceguvernator BNR.

Odată acceptând o astfel de poziţie perdantă, nu cred că viitorul lui Lucian Croitoru mai poate fi în politică. Şi cred că nici nu-l interesează.

Dezbaterile Banii Noştri: Alfabetul crizei

Azi am participat la o nouă dezbatere organizată de revista Banii Noştri: Alfabetul crizei. Dezbaterea a fost moderată de Cristian Dogaru, redactorul şef al publicaţiei. Dintre invitaţi, îi amintesc pe: Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Eugen Voicu, preşedinte al SAI Aviva Investors România SA, bloggerii economici Daniel Cazangiu (scenariieconomice.blogspot.com) şi Bogdan Glăvan - (logec.ro).

Deşi discuţia a plecat de la tema enunţată, pe parcurs, participanţii au făcut un schimb de idei asupra mecanimelor de producere a crizei financiare din 2007 care a condus la actuala criză economică la nivel global, politica monetară a BNR pe timp de criză, perspectivele indicatorilor macroeconomici ai României în anii 2009 şi 2010, evoluţiile diverselor pieţe din România pe timp de criză, capacitatea României de a lua măsuri corespunzătoare combaterii crizei, posibilitatea României de a începlini criteriile de convergenţă nominală de aderare a României în zona euro la termenul prevăzut.

Cristian Dogaru şi Dragoş Mihnea au relatat evenimentul în articolul Dezbaterile Banii Noştri - Alfabetul crizei.

Speranţele lui Mugur Isărescu contrazise de predicţiile consilierilor săi

Se ştie că, luna trecută, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a afirmat că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior, conform căruia vom avea creştere economică în 2009. Iată, însă, că unul dintre consilierii domniei sale, Lucian Croitoru, este de altă părere.

"Nu mă aştept la o revenire pe teritoriu pozitiv a creşterii economice mai devreme de T3 2010. Cred că în trimestrele II şi III ale acestui an putem asista la scăderi mai mari decât în primul, faţă de perioadele similare ale anului trecut. Trimestru la trimestru, contracţia nu va mai probabil la fel de amplă", a declarat Lucian Croitoru, citat de Hotnews.ro.

Am mai scris despre degradarea imaginii BNR prin declaraţii neconforme cu statutul de bancă centrală. În ultima vreme, aceste defecţiuni par să se înmulţească. Contradicţia de mai sus confirmă acest lucru.

Mutare surprinzătoare a BNR

În şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR de ieri, 31 martie 2009, s-a luat o decizie surprinzătoare: micşorarea rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţă de peste 2 ani de la 40% la 0%.Măsura intră în vigoare pe 24 mai 2009, termenul fiind legat, evident, de sosirea primei tranşe a împrumutului contractat cu Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii. Unii au spus că suma astfel eliberată ar fi de 6 miliarde €, alţii că ar fi de 3-4 miliarde €. Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a clarificat lucrurile: "Suma este de ordinul sutelor de milioane de euro, sub un miliard de euro, în condiţiile în care pasivele în valută cu scadenţa reziduală de peste doi ani sînt pînă în 2 miliarde".

Băncile comerciale cereau de multă vreme reducerea RMO la valută, remunerate cu o dobîndă de 2,65% pe an la euro şi de 1,10% pe an la doloarul american şi care conduceau la scumpirea creditării. Nu cred că se aştepta cineva cu o reducere la zero. Oricum, impactul nu va fi major. Scăderea dobînzilor la creditele în valută va fi determinată mai puţin de această decizie, cît de modificarea condiţiilor pieţelor financiare.

Menţinerea dobînzii de politică monetară la 10% pe an indică faptul că BNR este în continuare îngrijorată de posibilitatea inflamării inflaţiei, a cărei ţintire constituie obiectivul fundamental al băncii centrale. În aceste condiţii, dobînzile la creditele în lei rămîn ridicate. În următoarea perioadă, însă, este de aşteptat o scădere a dobînzilor bonificate la depozitele în lei şi o uşoară micşorare a dobînzilor percepute la creditele în lei.