Reflecţii economice

După cum scriam acum două zile, BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 6,25% pe an. La începutul anului 2010, dobânda de politică monetară era de 8%. În şedinţa de politică monetară din 5 ianuarie 2010, dobânda cheie a fost redusă la 7,5%, în şedinţa din 3 februarie 2010 la 7%, în şedinţa din 29 martie 2010 la 6,5%, iar în şedinţa din 4 mai 2010 la 6,25%. Actuala decizie, de menţinere a nivelului dobânzii de politică monetară, urmează după patru reduceri consecutive ale dobânzii cheie. Adică o mişcare preventivă a băncii centrale, care prevesteşte mărirea inflaţiei.

Ieri, la o emisiune de la The Money Channel, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a prognozat o inflaţie de 8 - 8,5% şi o scădere economică de 2% până la sfârşitul anului 2010.

Evident, la niveluri de dobândă la depozitele în lei de 6-7% pe an, aşa cum practică băncile comerciale în prezent, dobânzile bonificate sunt real-negative. Dacă scădem impozitul pe dobândă, de 16%, care se aplică cu începere de la 1 iulie 2010, rezultă o dobândă anuală de 5,04-5,88% pe an, ceea ce este evident sub nivelurile de inflaţie prevăzute de Lucian Croitoru. Este adevărat că inflaţia anualizată era, la sfârşitul lunii mai 2010, de 4,42%, dar acest nivel va fi escaladat în perioada imediat următoare, când va fi absorbită în inflaţie majorarea cotei principale de TVA de la 19% la 24%.

În concluzie, dacă băncile comerciale nu vor creşte dobânzile, românii vor retrage banii şi îi vor îndrepta către alte active.