Reflecţii economice

În anul 2005, dezvoltatorul israelian Euro Habitat SRL lansa proiectul imobiliar rezidenţial Planorama, sub sloganul "Patru blocuri fac cât 1.000 de cuvinte". Ansamblul este situat pe strada Doamna Ghica din Bucureşti şi este compus din patru blocuri de câte 15 etaje, totalizând 1.104 apartamente.

Preţurile sensibil mai mici decât cele practicate pe piaţa imobiliară pentru imobile similare au făcut proiectul atractiv. În vremea respectivă, se vindea mult off-plan, adică din faza de proiectare.

Deşi termenul de livrare era în vara anului 2007, niciunul dintre cei 600 de cumpărători, unii dintre ei achitând valoarea integrală apartamentului pe care urmau să îl deţină, nu s-a mutat.

În anul 2007, antreprenorul general al complexului, firma turcă Yapitek SRL, a intrat în procedura de faliment la Tribunalul Bucureşti, conform datelor publicate în Buletinul Insolvenţei editat de Registrul Comerţului. Societatea avea datorii de 7,5 mil.€, dar şi contracte în valoare de 47,6 mil.€, reprezentând banii pe care îi aveau de plătit cei care au contractat viitoarele apartamente. Printre creditori, îi regăsim pe: Bancpost SA - 4,15 mil.€, Noyexim International Com SRL - 3 mil.lei şi Peri România SRL - 0,7 mil.lei, după cum informează GhişeulBancar.ro. Ulterior, constructorul a fost schimbat cu Danya Cebus.

"La data de 30.06.2010, Tribunalul Bucureşti a hotărât intrarea SC Euro Habitat SRL în procedură generală a insolvenţei prin reorganizare. Tribunalul Bucureşti a decis deschiderea procedurii încă de la primul termen de judecată şi a numit un administrator judiciar în acest sens, în lipsa SC Euro Habitat SRL, care nu a fost citată şi nu a avut cunoştinţă de existenţa acestui dosar pe rolul instanţelor judecătoreşti", se arată într-o adresă de informare trimisă de reprezentanţii Planorama către clienţi, citat de Ziarul financiar.

Din acest comunicat, ar reieşi că reprezentanţii societăţii sunt curaţi ca o floricică. Numai că lucrurile nu stau nici pe departe aşa. Surse din interiorul firmei afirmau în octombrie 2009 că directorul general al companiei, Yaron Bone, încerca să înstrăineze activele societăţii şi să se facă nevăzut cu banii care mai puteau fi obţinuţi. Ulterior, el a vândut la preţ de dumping două dintre cele patru blocuri – este vorba despre cele aflate în stadiu incipient de construcţie.

Asta după ce, în luna martie 2009, a încheiat un contract prin care Euro Habitat SRL a cedat toate drepturile şi obligaţiile către firma Rei Capital Real Estate SRL, în schimbul a 300 de lei. Administratorul acestei societăţi nu era însă nimeni altul decât Yaron Bone.

În aceste zile, unul dintre redactorii Wall-Street.ro a pretins că este un potenţial cumpărător şi a solicitat informaţii despre cumpărarea unui apartament care s-ar încadra în programul Prima casă. Reprezentanţii Planorama au declarat că au la vânzare apartamente care se încadrează în acest program. Mai exact, este vorba de locuinţe la re-vânzare, care au fost cumpărate în anul 2006 de câţiva clienţi cu scopul de investiţie.

"Pentru Prima casă, putem vorbi de o garsonieră care este 45.000 € plus TVA sau un apartament cu două camere, care costă 70.000 € plus TVA. Sunt în primul bloc, care este deja construit, însă mai avem de lucrat la utilităţi. Sperăm ca într-o lună - două să terminăm. Puteţi veni la showroom pentru a vedea oferta, suntem aici zilnic până la ora 17", a declarat un agent de vânzări al Planorama.

Showroom-ul este amplasat chiar la parterul respectivului blocu, însă, în afară de doi-trei angajaţi, nimeni nu îi calcă pragul. "Degeaba vă uitaţi la blocurile astea, nu mai mişcă nimic la ele de vreo doi ani. Eu locuiesc chiar vizavi şi în fiecare zi mă uit la ele, dar degeaba, nu se mai construieşte nimic", a spus o persoană care locuieşte în apropierea proiectului Planorama.

Este povestea tipică a celor care, pe fondul înfloririi pieţei imobiliare româneşti din perioada 2003-2008, au încercat să facă bani mulţi, fără să aibă o finanţare corespunzătoare. Ei s-au bazat pe un model de afacere în care aproape toate fondurile necesare proveneau de la viitorii proprietari. Venirea crizei le-a dat planurile peste cap. Atunci au început să-şi salveze pielea şi să stoarcă ultimii bani, făcând tot felul de inginerii financiare.

O lecţie care trebuie învăţată.