Reflecţii economice

Emil Boc, acest profesor de drept neconstituţional ajuns întâmplător prim-ministru, a reuşit o performanţă greu de egalat: să-şi atragă mânia multor categorii socio-profesionale. Nu este nevoie să le enumăr. Probabil că mai uşor ar fi să enumăr pe aceia a căror mânie nu a atras-o. este vorba, de fapt, doar de clientela politică.

Nu ştiu cât de iubiţi, urâţi sau indiferenţi le sunt contabilii oamenilor. Dar contabilii trebuie că-l urăsc adânc pe Boc. De când personajul este prim-ministru, executivul pe care îl conduce a făcut nenumărate modificări legislaţiei fiscale şi contabile. Dacă ne amintim bine, impozitul minim, cunoscut popular în mod greşit drept impozit forfetar, a fost introdus la 1 mai 2009. Ştiţi ce dureri de cap a produs această modificare fiscală contabililor? Măcar de s-ar fi introdus de la începutul unui trimestru.

Mărirea cotei principale de TVA a fost operată de la 1 iulie 2010, adică de la mijlocul unui an fiscal, ceea ce, iarăşi, a adus bătăi de cap mari contabililor.

Acum, Boc promite că va renunţa la impozitul minim cu începere de la 1 octombrie sau 1 noiembrie 2010: "Se elimină impozitul minim începând cu această toamnă. Am apreciat şi am spus de mult că acest impozit minim şi-a produs efectul pe care l-am dorit şi în această toamnă va fi eliminat", a spus el. Efectul pe care şi l-a dorit a fost distrugerea a 120.000 de firme, cu tot cortegiul de consecinţe. Eliminarea impozitului minim de la 1 noiembrie 2010 va aduce din nou mari bătăi de cap contabililor. Dacă nu îi va veni ideea genialului conducător să îl elimine de la 13 noiembrie 2010.

Nu mai vorbesc de necesitatea legală ca modificarea Codului Fiscal să se facă cu cel puţin 6 luni înainte de aplicare, care aplicare ar trebui să se producă de la începutul unui an fiscal.

Cu siguranţă, blestemele contabililor îl vor ajunge pe Emil Boc. În tragismul lui, personajul s-ar putea nici măcar să nu mai perceapă.