Reflecţii economice

După cum este cunoscut, preşedintele Traian Băsescu a afirmat ieri în cadrul unui interviu difuzat de Radio România: "Eu nu spun că trebuie tăiată această pensie, dar nu cred că există venit în România care nu trebuie impozitat. Sper ca de la 1 ianuarie Guvernul să nu vină cu o altă măsură de genul mărim TVA cu câteva procente şi să nu introducă impozit pe orice venit, inclusiv pe pensii."

Înainte de a vedea ce se mai poate impozita în România, se impune o precizare privind cota principală de TVA. După cum scriam în articolul Sistemul de aplicare a TVA în Uniunea Europeană, cota principală de TVA trebuie să fie, conform Directivei 2006/112/EC, de minimum 15%. Cota maximă de TVA în UE o regăsim în Danemarca, Suedia şi Ungaria, în cuantum de 25%. Este greu de crezut că România ar putea impune o cotă principală de TVA mai mare de 25%. Deci Guvernului nu îi rămâne o marjă de manevră mai mare de un punct procentual faţă de nivelul de acum, de 24%.

În esenţă, Traian Băsescu propune o revenire a cotei principale de TVA de la 1 ianuarie 2011, cu mărirea concomitentă a bazei de impozitare. Să vedem cum s-ar putea face acest lucru. În România, veniturile din impozite totalizează 28-30% din PIB. În alte ţări ale Uniunii Europene, propoţia este de 35-40%.

1. Impozitarea sectorului agricol
România este o ţară în care 45% din populaţie trăieşte în mediul rural. Mulţi dintre cei din mediul rural nu sunt impozitaţi nicicum. O mare parte a economiei agricole este economie de subzistenţă, care nu este taxată. Există o singură prevedere, din câte ştiu, care se referă la producţia de băuturi spirtoase peste o anumită limită. După cum scriam în articolul Ce este şi cât este evaziunea fiscală în România?, economia nefiscalizată cuprinde economia subterană (cea care face evaziune fiscală) şi economia de subzistenţă. În economia de subzistenţă intră şi activitatea micilor producători agricoli care îşi comercializează marfa în pieţe pe baza certificatului de producător.

2. Impozitarea veniturilor cultelor religioase
De curând a apărut pe Facebook grupul intitulat Susțin taxarea BOR și a celorlalte culte religioase, care are 5.238 membri şi aduce ca argumente:
- Taxarea Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte ar putea face parte dintr-o strategie realistă pentru ieșirea din criză.
- Biserica Ortodoxă Română are o relație privilegiată cu statul, ceea ce este anti-constituțional.
- Salariile clericilor sunt plătite de stat.
- Într-un stat democratic trebuie să existe separarea dintre stat și biserică spre beneficiul amândurora (secularism).
- Dispar în medie trei școli zilnic și apare o biserică la 2 zile.
- BOR deține o avere de aproximativ 3 miliarde de euro.
- BOR deține 22% din pădurile din Suceava.
- Investițiile BOR în programe sociale, dacă există, sunt insesizabile (aceasta fiind singurul motiv pentru care o entitate ar putea cere în mod legitim scutirea de taxe).
- Fondurile BOR se duc spre achiziția de terenuri, spații și imobile.
- Bisericile fac evaziune fiscală.
- Bisericile nu produc nimic și nu contribuie economic, consumând fonduri substanțiale.
- Bisericile, deși scutite de taxe, sunt finanțate aproape integral de stat.
- BOR face prozelitism religios prin intermediul orelor de religie printr-un parteneriat anti-constituțional cu statul.
- Cultele religioase au monopol la vânzarea de obiecte de cult, chiar dacă unele dintre aceste obiecte de cult au și întrebuințări non-religioase (ex. lumânări).
- Pe baza monopolului precizat anterior, bisericile câștigă bani (fără să investească nimic) pentru a da autorizații de vânzare a lumânărilor și a altor produse categorisite drept „obiecte de cult”.
- Consiliile județene, locale sau statul preferă să finanțeze cultele pentru noi construcții, în dauna unor alte investiții cu adevărat necesare.
- După 1989, construcția de biserici a căpătat un elan puternic, întreținerea lor neimpunând aproape nici un cost pentru culte, astfel țara noastră ajungând să depășească la nivel național media de o biserică la mia de locuitori.

3. Impozitarea tuturor pensiilor
Pensiile au suscitat discuţii aprinse în ultime vreme, unele dintre ele de natură constituţională. Din păcate, nu toată lumea înţelege funcţionarea actualului sistem public de pensii. El se bazează pe principiul pay as you go, ceea ce presupune că actuala generaţie care munceşte plăteşte pensiile generaţiei care a muncit în trecut. Nu este nicidecum un sistem de pensii cu acumularea unor sume, cum sunt pensiile pilon II şi III. Pe măsură ce speranţa de viaţă s-a mărit, sistemele publice de pensii au ajuns în sistuaţia să fie nesustenabile şi să fie alimentate din bugetul de stat.

Sumelor ce constituie contribuţii la sistemul de asigurări sociale (CAS) nu sunt impozitate, iar pensiile sunt impozitate numai pentru ceea ce depăşeşte 1.000 lei pe lună.

Desigur, statul poate inventa orice fel de impozite, problema este să le şi încaseze.