FMI a aprobat eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut. Ei şi?

Board-ul Fondului Monetar Internaţional a aprobat, astăzi, a cincea evaluare a acordului cu România, precum şi scrisoarea suplimentară, astfel că instituţia va elibera cea de-a şasea tranşă din împrumut, de peste 900 mil.€, bani care vor fi viraţi, cel mai probabil luni, în contul Băncii Naţionale a României.

"A existat suport din partea tuturor membrilor şi s-a votat în unanimitate acordarea celei de-a şasea tranşe. Rămâne problema arieratelor, deja o problemă structurală, unde trebuie neapărat făcut ceva. Desigur, au fost făcute foarte multe lucruri în România, măsuri pe care alte state nu le-au adoptat", a declarat pentru Mediafax Mihai Tănăsescu.

O misiune comună a FMI şi a Comisiei Europene s-a aflat în perioada 26 iulie - 4 august 2010 la Bucureşti pentru revizuirea acordului cu România şi a evaluat modul în care au fost îndeplinite criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie. O nouă misiune a FMI va veni la Bucureşti pe 20 octombrie pentru următoarea evaluare a acordului stand-by.

Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au revizuit în scădere estimarea privind contrancţia economiei în acest an la 1,9%, anticipând o revenire în 2011, când PIB este prognozat să crească cu 1,5%-2%. Numai că prognozele acestor instituţii asu fost revizuite de mult prea multe ori în ultimii doi ani ca să mai putem miza pe ele. De regulă, prognozele celor două instituţii au fost mai optimiste decât realitatea.

România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 mld.€, din care a primit până acum tranşe în valoare de 10,7 mld.€ de la FMI, 3,65 mld.€ de la Comisia Europeană şi 300 mil.€ de la Banca Mondială.

Aceast5ă ultimă tranşă de la FMI, care este şi ultima din acordul stand-by, va merge integral la BNR, iar statul român nu poate beneficia de aceşti bani decât în urma unor artificii, de genul micşorării rezervelor minime obligatorii, bani eliberaţi băncilor comerciale putând ajunge să finanţeze statul român.

Din păcate, oricâţi bani ar împrumuta România, în lipsa unor măsuri de stimulare a economiei, situaţia ţării va continua să fie sensibilă din punct de vedere economic. Ceea ce Guvernul Boc nu pare dispus sau capabil s-o facă.

Despre vizita lui Jeffrey Franks în România

S-a discutat mult în aceste zile despre vizita lui Jeffrey Frans, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţionale în România. Unii chiar s-au întrebat ce caută Franks neanunţat în România, întrebare ocazionată de primirea lui, ieri, de către prim-ministrul Emil Boc la Palatul Victoria. Cei care lansează asemenea zvonuri nu sunt informaţi deloc. Jeffrey Franks a venit la Bucureşti fiind invitat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a participa la evenimentele organizate cu ocazia împlinirii a 130 de existenţă a Băncii Naţionale a României. Printre aceste, evenimente, se numără conferinţa BNR la 130 de ani: Privind spre viitor şi un concert extraordinar al Orchestrei Filarmonice "George Enescu".

"A fost vorba de o întâlnire informală, în contextul prezenţei în ţară a şefului misiunii FMI pentru a lua parte la evenimentele care marchează aniversarea a 130 de ani de la aniversarea BNR", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, conform Mediafax.

La întâlnirea cu Emil Boc, Franks a fost însoţit şi de un reprezentant al Comisiei Europene. Este firesc un astfel de demers al creditorilor din cadrul acordului financiar cu România de a se interesa de intenţiile Guvernului Boc în urma recentei remanieri.

"Sunt aici pentru conferinţa BNR, dar aseară am avut o întâlnire şi cu premierul Emil Boc. În cadrul întâlnirii, premierul mi-a explicat că remanierea Guernului nu va determina şi o modificare a politicilor aplicate până în prezent", a declarat Frans astăzi, citat de Mediafax.

Întrebat dacă remanierea Guvernului ar putea conduce la amânarea eliberării următoarei tranşe din împrumutul cu FMI, sau la creşterea costurilor de finanţare a statului, Franks a răspun negativ. El a precizat că scrisorea de intenţie va fi trimisă board-ului FMI în a doua jumătate a lunii septembrie.

Trebuie spus că mâine este aşteptat la Bucureşti preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, tot cu ocazia aniversării BNR. Din cauza faptului că Guvernul Boc a insistat să taie 25% din salariile angajaţilor băncii centrale, despre care am scris aici, se pare că Trichet nu vrea să se întâlnească nici cu preşedintele Băsescu, nici cu prim-ministrul Boc.

Confuzie în Estonia în preajma adoptării euro

Publicaţia estoniană Eesti Päevaleht publică un articol în care analizează situaţia din Estonia care precede adoptarea monedei unice europene cu începere de la 1 ianuarie 2011. După cum scriam aici, dintre cele nouă ţări care aspiră la zona euro, doar Estonia a primit recomandarea Comisiei Europene de a adopta moneda unică europeană, celelalte opt ţări, printre care şi România, neîndeplinind criteriile nominale de convergenţă.

În Estonia, multe lucruri par confuze. Deşi autorităţile au luat măsuri pe scară largă pentru diseminarea informaţiilor necesare, populaţia vorbitoare de limba rusă pare a fi fost uitată. Unii evocă nepăsarea cu care presa rusofonă a tratat subiectul, dar şi incapacitatea statului de a oferi informaţii precise minorităţii vorbitoare de rusă.

Oraşul Narva din Estonia este situat foarte aproape de oraşul rusesc Ivangorod. În oraşul estonian, circulă fel de fel de zvonuri, cum ar fi faptul că subdiviziunile coroanei estoniene nu vor fi transformate în euro sau că ar fi transformate la un preţ mai mic. Totodată, se spune că, în primele zile de după 1 ianuarie 2011, nu vor exista destule lichidităţi în euro pentru a schimba actuala monedă estoniană.

Aceste zvonuri şi multe altele le-ar putea determina pe bunicile estoniene de a-şi lua nepoţii şi de a merge la singurul automat din oraş care schimbă monedele în bancnote. Nepoţii ar fi necesari pentru gratuitatea de care beneficiază copiii pentru acest serviciu bancar.

Alţi estonieni îşi schimbă deja coroanele în euro, anticipând o mărire a cursului în preajma trecerii la moneda unică europeană.

Pe de altă parte, casele de schimb din Narva, destul de numeroase şi bine informate, încearcă să profite de toate aceste zvonuri. Au apărut fel de fel de experţi care prognozează cursurile valutare reciproce între coroana estoniană, rubla rusească şi euro. Se anticipează o creştere generalizată a preţurilor, deci şi al rublei, considerată şi ea, pe bună dreptate, o marfă. Pentru mulţi locuitori din Narva, rubla rusească constituie un element foarte important în micul comerţ transfrontalier cu Rusia.

Autorităţile estoniene tind să ţină cont de toată această situaţie confuză, propunându-şi să informeze mei bine populaţie, mai ales pe cea rusofonă.

Mihai Tănăsescu crede că România va avea o creştere economică bună în 2011

România va înregistra o creştere economică "bună" anul viitor, după doi ani de recesiune, avansul PIB urmând să fie susţinut de exporturi şi consum, a declarat pentru Mediafax Mihai Tănăsescu.

De altfel, în cursul actualei misiuni comune a Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene la Bucureşti, în perioada 26 iulie - 4 august 2010, mebrii ei s-au arătat, în general, ceva mai optimişti decât oficialii români.

"Evoluţiile economiei pot să confirme că pentru acest an va fi un desen al economiei undeva în jurul cifrelor anunţate de ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu (contracţie economică de 1,7-1,9% - n.m.). Anul viitor putem avea o creştere economică pozitivă. Acest lucru este foarte clar. Urmează să finalizăm dimensiunea ei", a afirmat Tănăsescu.

El a spus că avansul economiei de anul viitor va fi alimentat de două mari componente, respectiv exporturile şi consumul agregat.

"Va fi o creştere economică bună, după doi ani de recesiune", a continuat Tănăsescu.

Totuşi, reprezentanţii instituţiilor internaţionale au fost destul de precauţi în a face declaraţii, după cum ne-au obişnuit. Intră în uzanţa lor să scape elegant de reporterii care îi fugăresc. Estimările oficiale, atât pentru evoluţia economiei din acest an, cât şi pentru anul viitor urmează să fie făcute publice de către Fondul Monetar Internaţional la finalul misiunii de evaluare a acordului încheiat cu autorităţile române în primăvara anului 2009.

Acum câteva zile, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, din spatele unor ochelari de soare, a declarat că este mai optimist decât unii analişti în pivinţa evoluţiei economiei în 2011 şi că este posibilă o revenire pe creştere a PIB.

Lui Jeffrey Franks îi dă mâna să fie mai optimist decât noi, în virtutea distanţei şi răcelii cu care priveşte lucrurile.

TVA creşte la 24%. Ce urmează?

Aşa cum prognozam ieri, Guvernul a decis în şedinţa de astăzi să mărească cota principală de TVA cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%, lăsând cota unică de impozitare neatinsă, la nivelul de 16%. Efectul măririi cotei principale de TVA va fi colectarea în plus la bugetul de stat, până la sfârşitul anului 2010, a 3,5-4 mld.lei.

După şedinţa de guvern, prim-ministrul Emil Boc a declarat:

"Guvernul a decis mărirea TVA cu 5 procente. În aceste condiţii, acordul cu FMI merge mai departe. Obiectivul este ca, miercuri, când este boardul FMI să avem un rezultat pozitiv de la FMI şi implicit de la Comisia Europeană, lucru ce ar menţine credibilitatea Romăniei pe pieţele internaţionale. (...) Aşa cum ştiţi, iniţial, în vederea încadrării în deficitul bugetar de 6,8%, care să poată fi susţinut de România până la sfârşitul acestui an, propusesem două măsuri: una de diminuare a salariilor cu 25% şi una de diminuare a pensiilor cu 15%. Am încredere, din punct de vedere economic, soluţia aceasta era cea mai buna pentru România, era practic ţintită şi ataca acolo unde era problema. În sectorul bugetar restructurarea, în sectorul de pensii deficitul. Măsura era ţintită acolo unde era problema."

Desigur, ceea ce îngrijorează cel mai mult este spectrul inflaţiei, al derapării cursului valutar şi al contracţiei economice.

În ceea ce priveşte inflaţia, în general, creşterea cotei de TVA cu 1 punct procentual conduce la o creştere a inflaţiei cu 0,8 puncte procentuale. Cum Guvernul a mărit cota de TVA cu 5 puncte procentuale, ne putem aştepta la o mărire a inflaţiei cu 4 puncte procentuale. Aşa cum scriam, inflaţia anualizată la sfârşitul lunii mai 2010 era de 4,42%, deci ne putem aştepta în lunile următoare la o inflaţie anualizată de circa 8,5%.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, este şi mai pesimist, conform Mediafax:

"Teoretic ar putea fi două momente din punct de vedere al efectelor asupra inflaţiei. În primul, scumpirea mărfurilor cu 5% ar duce la o inflaţie de 10%. Pe urmă, al doilea moment ar putea determina majorarea inflaţiei cu încă două procente, din cauza panicii, lăcomiei comercianţilor, etc. (...) Există multe puncte care pot interveni pentru ca inflaţia să nu crească aşa de mult, dar nu este posibil să nu crească deloc."

Aici intervine rolul Băncii Naţionale a României. Reamintesc că BNR, având în vedere obiectivul său principal de stabilitate a preţurilor, a refuzat orice măsură de austeritate cu potenţial inflaţionist, cum ar fi mărirea TVA şi/sau a cotei unice de impozitare. Banca centrală agrea măsurile iniţiale, de reducere a salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.

Iată ce afirmă Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, citat de Mediafax:

"În România, furnizorii şi distribuitorii transferă imediat TVA către consumatori şi nu acceptă diminuarea marjelor de profit. TVA-ul e direct în buzunarele cetăţeanului. (...)

Dacă MFP (Ministerul Finanţelor Publice - n.r.) reuşeşte să rămână în deficit, vom vedea cum evoluează economia. Dacă deficitul alunecă, în mod cert va afecta politica de dobânzi. (...)

Nu va trece mult timp şi vom rediscuta despre pensii, pentru că nu s-a rezolvat problema nesustenabilităţii sistemului de pensii."

Este clar faptul că BNR va avea de dus o luptă dură cu inflaţia în perioada următoare. Este ştiut faptul că banca centrală a dus o bătălie susţinută cu inflaţia, nu întotdeauna cu rezultate în interiorul ţintei de inflaţie, iar actuala situaţie ne întoarce cu câţiva ani înapoi. Cu alte cuvinte, tendinţa dezinflaţionistă va fi stopată.

Pentru ilustrare, iată valorile anualizate ale inflaţiei în ultimii ani: 2003 - 14,1%, 2004 - 9,3%, 2005 - 8,6%, 2006 - 4,87%, 2007 - 6,57%, 2008 - 6,3%, 2009 - 4,74%, după cum e ilustrat în graficul de mai jos.

Este evident faptul că mărirea inflaţiei va conduce la o creştere a dobânzii de politică monetară, acum la nivelul de 6,25% pe an, şi a dobânzilor practicate de băncile comerciale.

Cursul valutar a dat deja semne de deteriorare, leul devalorizându-se ieri cu circa 1% în raport cu euro. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă posibilitatea evocată de Eugen Rădulescu, director în BNR, ar putea fi atinsă: un curs de 6-7 lei pentru un euro.

În ceea ce priveşte contracţia economică, ea va fi influenţată de scăderea consumului cauzată de micşorarea salariilor bugetarilor şi mărirea cotei de TVA şi de dificultăţile consecutive suferite de sectorul privat, precum şi de imposibilitatea sectorului privat de a se mai finanţa, în condiţiile creşterii generale a dobânzilor.

România este departe de a îndeplini condiţiile de aderare la zona euro

Astăzi a fost dat publicităţii Raportul de convergenţă al Comisiei Europene, care analizează măsura în care 9 ţări candidate la zona euro au începlinit criteriile nominale de convergenţă. Cele 9 ţări sunt: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Suedia. Dintre aceste ţări, numai Estonia a primit recomandarea Comisiei Europene de a adera la zona euro de la 1 ianuarie 2011, celelalte opt state candidate nefiind considerate pregătite.

Desigur, criza economică a avut o influenţă importantă asupra acestei situaţii. Cu toate acestea, estonia, care, alături de celelalte ţări baltice, a travesrat ciza economică, a reuşit să se încadreze în criteriile de convergenţă nominală.

În ceea ce priveşte România (situaţia ţării noastre este prezentată începând cu pag.177 din raport), ea nu respectă criteriile legate de stabilitatea preţurilor, poziţia bugetară, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa dobânzilor pe termen lung, întâmpinând, însă, şi obstacole legislative.

Legea referitoare la Banca Naţională a României, respectiv Legea nr.312 din 2004, nu este compatibilă integral cu art.130 şi 131 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene şi cu statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Incompatibilităţile sunt legate de integrarea BNR în sistemul bancilor centrale europene la momentul adoptării euro, independenţa instituţiei, dar şi interzicerea acordării de împrumuturi instituţiilor financiare, cu excepţia "asistenţei de urgenţă".

În ceea ce priveşte respectarea de către România a criteriilor nominale de convergenţă:

1. Avansul mediu al preţurilor a fost de 5% în cele 12 luni încheiate în martie 2010, în termeni de medie mobilă, mult peste valoarea de referinţă de 1% din Uniunea Europeană. Este foarte probabil că inflaţia nu va respecta nici în următoarele luni, încadrarea în criterii.

2. România este în prezent supusă unei proceduri de deficit excesiv, din cauza depăşirii deficitului bugetar de 3% din PIB în anul 2008, având ca termen anul 2012 să aducă deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB. Deficitul bugetar a fost de 5,4% din PIB în 2008 şi 8,3% din PIB în 2009. Potrivit prognozei din primăvară a CE, bazată pe presupunerea unei continuări a politicilor, deficitul va ajunge la 8% din PIB în 2010 şi 7,4% în 2011, în ciuda celor convenite cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.

Singurul criteriu în care ne-am încadra în criteriile de convergenţă nominală, ar fi datoria publică, care va creşte de la 30,5% din PIB în 2010 la 35,8% în 2011, dar va rămâne inferioară limitei de 60%, impusă de UE.

3. Media dobânzilor bancare din România a depăşit valoarea de referinţă de la nivelul UE încă de la aderarea din 2007, nefiind îndeplinit criteriul referitor la convergenţa dobânzilor pe termen lung, care, în perioada martie 2009-martie 2010, a fost de 9,4%, peste nivelul de referinţă de 6% din UE.

4. În ceea ce priveşte rata cursului de schimb, leul a fluctuat în limita impusă de UE, de +/- 15%, respectiv s-a depreciat faţă de moneda unică europeană cu 12,9%.

Surse financiare citate de Hotnews.ro afirmă că România nu pare în acest moment interesată de aderarea la zona euro în 2015, aşa cum era preconizat, un orizont mai rezonabil fiind considerat anul 2018.

Cred că singura consolare a autorităţilor este că nici Suedia nu s-a încadrat :)

Comisia Europeană vrea ca bugetele statelor UE să fie aprobate întâi la Bruxelles

Dată fiind gravitatea situaţiei Greciei şi posibilele consecinţe ale derapajului major provocat de această ţară în zona euro şi în Uniunea Europeană, comisarul pentru Economie şi Afaceri Monetare, Ollie Rehn, a propus crearea unui fond permanent de salvare a statelor UE aflate în dificultăţi financiare. Obiectul fondului ar fi ajutarea "verigilor slabe" din zona euro, cum ar fi Grecia în acest moment, dar nu se ştie dacă şi cei trei mari datornici către FMI din UE (România, Ungaria şi Letonia) vor avea nevoie de sprijin.

Dată fiind situaţia complicată, Comisia Europeană intenţionează să propună luna viitoare ca bugetele statelor membre să fie întâi aprobate la Bruxelles, în scopul întăririi disciplinei financiare în Uniunea Europeană. Numai ulterior statele membre vor putea să supună aprobarea bugetelor parlamentelor naţionale.

O astfel de măsură ar limita şi mai mult prerogativele statelor membre UE în ceea ce priveşte suveranitatea naţională. Desigur, veţi spune, la situaţii excepţionale, măsuri excepţionale. Deşi o asemenea măsură ar fi fost logic să se aplice statelor din zona euro, iată că gravitatea situaţiei şi potenţialele evoluţii ulterioare au condus Comisia Europeană să facă această propunere, care, cu siguranţă, va genera largi controverse.

Considerată una dintre zonele economice cele mai performante ale planetei, Uniunea Europeană a dat dovadă în ultima vreme de slăbiciuni cauzate de Grecia, care a minţit autorităţile europene cu privire la dimensiunea deficitului bugetar şi are poziţia de posibilă origine a unei crize europene şi, ulterior, globale. Nu numai Grecia poate declanşa o criză, ci şi alte state europene. Acum două zile, Portugalia a fost somată de Comisia Europeană să reducă drastic cheltuielile bugetare, într-o măsură asemănătoare în care acest lucru a fost cerut Greciei. Numai că, din punct de vedere politic, Portugalia are un guvern minoritar, care nu e creditat cu capacitatea de a lua măsuri ferme de combatere a situaţiei economice precare, fapt care a condus la declasarea ratingului acordat acestei ţări de către agenţia Fitch.

Cum obţine UE banii împrumutaţi României

Ieri, Uniunea Europeană a lansat pe piaţă o emisiune de obligaţiuni în valoare de 1,5 mld.€, cu maturitate la 9 ani (scadenţa este 10 mai 2019), pentru finanţarea parţială a împrumuturilor acordate României şi Letoniei de la fondul de echilibrare a balanţei de plăţi. Emisiunea este garantată de ansamblul celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.

De altfel, Comisia Europeană apelează destul de frecvent la acest instrument pentru finanţarea ajutoarelor şi împrumuturilor acordate ţărilor membre care nu fac parte din zona euro. Pentru ţările membre din această zonă, fondurile obţinute din emisiuni de obligaţiuni nu pot fi folosite în scopul finanţării acestor ţări, existând alte mecanisme, în care este implicată Banca Centrală Europeană.

În 2010, UE intenţionează să strângă circa 5 mld.€ pentru finanţarea balanţelor de plăţi ale ţărilor din afara zonei euro, afectate serios de criza economică pe care încă o traversăm.

Olli Rehn vizitează astăzi Atena pentru a analiza măsurile de austeritate ale guvernului grec

Un comunicat de sâmbătă al Comisiei Europene anunţă că "Olli Rehn va vizita luni Atena pentru a discuta despre starea actuală a economiei şi a finanţelor publice în Grecia". Însuşi comisarul pentru economie anunţa joi: "Voi merge în Grecia, săptămâna viitoare, pentru a discuta situaţia economică şi bugetară din Grecia şi stabilitatea financiară viitoare a zonei euro cu guvernul şi autorităţile elene."

Grecia este considerată ca fiind veriga cea mai slabă din zona euro începând cu sfârşitul anului 2009, când a dezvălui amploarea deficitului bugetar şi a datoriei publice, până atunci subestimate. Având în vedere riscurile de contagiune în zona euro, UE a decis să plaseze Grecia sub supraveghere fiscală pentru a se asigura că va pune finanţele sale în ordine.

Comisia Europeană a trimis săptămâna trecută o misiune de experţi în Grecia, din care au făcut parte şi reprezentanţi ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, pentru a discuta planul de implementare a economiilor bugetare.

Olli Rehn, comisarul european pentru economie, va călători la Atena înarmat cu raportul experţilor, pentru a analiza cu autorităţile greceşti dacă măsurile convenite sunt suficiente pentru a atinge scopul său în acest an de a aduce deficitul public la 8,7% din PIB. În cazul în care planul de reorganizare va fi considerat insuficient, UE ar putea solicita măsuri de austeritate suplimentare.

Mai mult decât atât, Rehn va discuta şi cu oficialii greci şi situaţia contractelor de achiziţii pentru datoria greacă, care incrimează banca americană Goldman Sachs. Aceste contracte se referă la schimburi valutare şi securitizări ale creanţelor la care autorităţile elene au apelat pentru a obţine lichiditate în 2001, fără adâncirea deficitului bugetar, rostogolind datoriile vreme de mai mulţi ani, tranzacţie din care Goldman Sachs s-a ales cu comisioane consistente, apreciate la 300 mil.$.

Raport ING Bank: Economia va creşte cu 0,5% în T4 2009

Într-un raport publicat de ING Bank, se estimează o creştere economică de 0,5% în T4 2009 faţă de T3 2009 şi va raporta avansuri similare în trimestrele viitoare. Autorii raportului avertizează însă că aceste prognoze depind de măsurile de reformă şi de coordonarea în timp a acestora. În funcţie de aceşti doi factori, "am putea să revizuim estimările noastre până la o scădere a economiei, fie în primele trei luni din 2010, fie în trimestrul al doilea".

Analiştii băncii cred că ratele ridicate de dobândă determinate de strategia BNR de a evita deprecierea monedei naţionale ar putea afecta activitatea economică din T1 2010, în condiţiile în care "nevoia de finanţare a Guvernului se menţine foarte ridicată pentru 2010, iar îmbunătăţirea situaţiei economice ar trebui să fie limitată, având în vedere ajustările fiscale previzionate".

Raportul consideră că Ministerul Finanţelor Publice ar putea să se afle în imposibilitatea de a reduce randamentele sub 10% în timpul lunii ianuarie 2010, având în vedere că "România va primi 2,3 mld.€ de la FMI în a doua parte a lunii februarie", astfel că "randamentele la titlurile de stat ar trebui să coboare începând de la finele lunii februarie 2010".

ING Bank menţine estimarea privind un curs de schimb de 4,2 lei/€ la finele lui 2010 şi de 3,8 lei/€ în decembrie 2011, în contextul posibilei ajustări care va avea loc în sectorul fiscal sub supravegherea FMI şi a Comisiei Europene.

Gheorghe Pogea: România ar putea primi a treia tranşă de la FMI în ianuarie 2010

"România va îndeplini condiţiile acordului convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi ar putea primi a treia tranşă de la FMI în luna ianuarie", a declarat azi ministrul interimar al finanţelor publice, Gheorghe Pogea, după o primă întâlnire cu experţii misiunii Fondului.

La rândul său, Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, declarase anterior: "În perioada 14-16 decembrie, o mică echipă tehnică a Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene va veni în Bucureşti. Ea va continua munca în legătură cu detaliile tehnice ale bugetului de stat pe 2010, alături de experţi ai Ministerului Finanţelor Publice. Vizita tehnică face parte din programul de dialog continuu pe care îl purtăm cu autorităţile române. (...) Misiunea de evaluare s-ar putea întoarce în ianuarie, odată ce un nou cabinet va fi format şi îşi va elabora programul de guvernare."

Să ne reamintim că ultima misiune a FMI în România, de la începutul lunii trecute, a plecat fără să ia o decizie clară, dată fiind instabilitatea politică, FMI aşteptând formarea unui nou guvern la Bucureşti pentru a trimite o nouă misiune pentru a decide acordarea celei de-a treia tranşe, în valoare de circa 1,5 mld.€.

Tonny Lybek declara cu acea ocazie: "în cazul în care criza politică se prelungeşte şi finalizarea celei de-a doua evaluări a FMI se amână pentru luna ianuarie, este posibil ca tranşele a III-a şi a IV-a să fie livrate împreună în luna martie".

Dacă acest lucru se va întâmpla, România va avea dificultăţi serioase în obţinerea unor mari sume de bani, necesare pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentruplata pensiilor şi salariilor bugetarilor. Băncile care acţionează în România, sursa principală de finanţarea statului român în acest an, ajund la limita maximă de expunere faţă de un singur client şi se vor afla în imposibilitatea de a mai credita statul. Pe de altă parte, a apela la surse externe de finanţare de pe pieţele private ar fi extrem de scump, dat fiind ratingul redus, la nivel junk, pe care îl are România în prezent.

Titlurile de stat în lei, greu de vândut

Aflat într-o foame cronică de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, statul român nu are altă soluţie decât cea de a se împrumuta de pe piaţa internă. Băncile comerciale care operează în România se găsesc aproape de limita maximă de expunere faţă de un singur client, respectiv 25% din fondurile proprii. Ele încearcă să profite de faptul că că misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a decis să părăsească România fără ca tranşele corespunzătoare să mai fie acordate României până nu are un guvern stabil şi bugetul de stat pentru 2010 votat. Ieri, Ministerul Finanţelor Publice a vrut să atragă ieri 950 mil.lei pentru 5 ani. Băncile comerciale au oferit 1,5 mld.lei, însă nicio ofertă nu a fost acceptată, dobânzile cerute de bănci fiind considerate inacceptabile.

Astăzi, în schimb, MFP a reuşi să atragă 790 mil.€ printr-o emisiune de titluri de stat denominate în euro, cu o maturitate de trei ani, aproape dublu faţă de cât îşi propusese, la o dobândă maximă de 5,25% pe an.

În perioada imediat următoare, ststul român se va afla în faţa unei situaţii imposibile: banii ieftini de la instituţiileinternaţionale nu vor veni, deocamdată, pe pieţele externe nu poate merge din cauza costurilor prohibitive, iar pe piaţa internă banii sunt, de asemenea, destul de scumpi şi băncile vor atinge gradul maxim de expunere pe un singur client.

Ţinta de deficit bugetar, şi aşa mare, ar putea fi depăşită

La finalul discuţiilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, cei ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, vorbind despre deficitul bugetar convenit cu FMI la 7,3% din PIB, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, a spus: "Va fi depăşit dacă măsurile pentru reducerea cheltuielilor nu vor putea fi puse în aplicare. Sperăm ca depăşirea să nu fie prea mare", anunţă Realitatea TV.

Pogea a adăugat că "preocuparea Guvernului este să ne încadrăm în ţinta de deficit, luăm toate măsurile, iar dacă va fi o mică depăşire, să nu fie din cauza guvernului, ci din cauza amânării actelor normative".

La rândul său, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a anunţat la finalul discuţiilor de la Ministerul Finanţelor că urmează să poarte noi discuţii cu reprezentanţii Guvernului în această seară în legătură cu menţinerea ţintei de deficit bugetar.

Iată cum guvernanţii noştri speră cu nonşalanţă ca ţinta de deficit bugetar să nu fie depăşită din cauza lor. Când nu este recoltă bună, toată lumea dă vina pe vremea secetoasă, de parcă nu s-au inventat irigaţiile. La fel şi actualul guvern demis. Nu poate da vina pe propria incompetenţă, pe frenezia cu care a cheltuit banii publici, pe lipsa de măsuri pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare şi pe multe altele. Guvernul răspunde precum copiii care sunt întrebaţi cine este de vină: "natura".

Mihai Tănăsescu: bugetul pentru anul 2010 trebuie aprobat până la 10 decembrie 2009

În emisiunea După 20 de ani ce va fi transmisă duminică de către ProTV, Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe şi actual reprezentant al României la Fondul Monetar Internaţional, declară că bugetul de stat pentru 2010 trebuie neapărat aprobat, anunţă Ziarul financiar. El a subliniat faptul că, în caz contrar, România nu va primi a treia tranşă din acordul stand-by cu FMI, în valoare de 1,5 mld.€, bani absolut necesari statului român pentru acoperirea cheltuielilor. Tănăsescu a facut un apel la liderii politici să înţeleagă situaţia în care este România şi să ajungă la o înţelegere pentru ca bugetul pe 2010 să fie aprobat până la data respectivă.

Mihai Tănăsescu face parte din delegaţia comună a FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, prezentă la Bucureşti şi care încercă să-i convingă pe toţi liderii politici să ajungă la un consens pentru adoptarea condiţiilor cerute în acordul cu FMI. Dacă România nu va primi banii de la FMI, nici banii de la Comisia Europeana nu mai pot veni până la sfârşitul lui 2009 din cauza procedurilor, ceea ce va însemna că statul va avea mari probleme în asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor la final de an. De altfel, mai mulţi oameni politici, printre care şi theodor Stolojan a menţionat posibilitatea reducerii salariilor bugetarilor şi a pensiilor pentru o perioadă limitată de timp, în cazul în care România nu va primi banii de la instituţiile internaţionale.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, România va fi silită să apeleze la alte surse de finanţare, mult mai scumpe. Se ştie că România a amânat emiterea unei emisiuni de eurobonduri, la care dobânda ar fi între 6% şi 6,5%, în actualele condiţii internaţionale şi cu o marjă de risc consistentă.

Faptul că politicienii nu se pot înţelege conduce la atragerea de bani scumpi şi, în consecinţă, la înrăutăţire situaţiei financiare şi economice a României.

CE a declanşat procedura de deficit excesiv pentru încă nouă ţări membre UE

Comisia Europeană a iniţiat astăzi prima etapă a procedurilor de deficit excesiv împotriva a nouă noi ţări, membre ale Uniunii Europene, printre care Germania şi Italia, ridicând astfel la 20 numărul de ţări aflate în această situaţie, dintre cele 27 ţări membre ale UE.

Cele nouă ţări sunt: Austria, Belgia, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Republica Cehă, Slovenia şi Slovacia.

Procedurile de deficit excesiv faţă de aceste ţări erau de aşteptat, pentru că deficitele prognozate pentru aceste state, în 2009, sunt mai mari decât de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), aşa cum prevede Pactului European de Stabilitate.

Mircea Geoană, un alt politician economist: "Să facem în jurul CEC-ului o bancă de stat, care să acopere 20% din piaţă"

Invitat astăzi la emisiunea Zece pentru România, moderată de Mihai Tatulici, candidatul PSD la preşedinţie, Mircea Geoană, întrebat fiind despre lecţiile pe care le-am învăţat din actuala criză economică, a declarat:

"Lecţia pentru mine este următoarea: un pic mai naţionalişti din punct de vedere economic. M-am lămurit că dacă n-am o bancă românească, dar care s-o dau poate la management străin, sa fie un management privat, dar să fie o banca romaneasca de stat... Putem să avem în jurul CEC-ului, să facem o bancă şi să acopere cam 20% din piaţă, astăzi e posibil sa o facem."

Îmi permit să-i atrag atenţia fostului meu coleg de clasă de la Colegiul "Sf.Sava" următoarele:
- CEC este bancă comercială, se numeşte CEC Bank SA şi este înscrisă în Registrul instituţiilor de credit de la BNR sub nr.RB-PJR-40-046 din 17.09.1999, deci nu ştiu cum ar putea să construiască în jurul CEC-ului o bancă de stat;
- capitalizarea CEC Bank a stârnit mari probleme, în condiţiile în care Comisia Europeană a refuzat această operaţiune, prin care statul român dorea să recapitalizeze banca cu 900 mil.lei, CE considerând că o astfel de iniţiativă ar reprezenta ajutor de stat, neavând încredere că statul s-ar comporta ca un investitor privat;
- Comisia Europeană ar accepta ca statul român să suplimenteze capitalul social cu 120 mil.€, dacă investitori privaţi ar investi circa 60 mil.€;
- acoperirea unei cote de piaţă de 20% din perspectiva unei bănci care, la sfârşitul anului 2008, avea o cotă de piaţă de 4,3%, este o întreprindere extrem de dificilă: a-ţi mări cota de piaţă de 4,65 ori într-un interval scurt de timp, în condiţiile în care piaţa bancară românească este saturată şi în criză, este imposibil.

Dacă Mircea Geoană, în temeiul luptei electorale pentru Cotroceni, o ia pe urma lui Traian Băsescu, pricepându-se la orice, mă tem că şansele sale electorale se vor diminua, măcar în rândul acelora care stăpânesc subiectele pe care politicianul le abordează.

Barroso despre limitarea bonusurilor bancherilor: "Chiar dacă americanii nu acceptă, cred că trebuie să mergem înainte"

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, a declarat într-un interviu acordat TV5 şi RFI că, dacă americanii nu acceptă ideea limitării bonusurilor acordate de bănci, europenii ar trebui să acţioneze singuri. El a menţionat că europenii trebuie să insiste asupra bonusurilor date bancherilor de către bănci, care au contribuit la declanşarea actualei crize, dar şi că nu este sigur de rezultatul întâlnirii la vârf G20 de la Pittsburgh, care va avea loc în perioada 24-25 septembrie 2009. Liderii principalelor economii din Uniunea Europeană au formulat că trebuie studiată posibilitatea unei astfel de măsuri într-un comunicat comun semnat la începutul lunii de către preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, canclarul german, Angela Merkel, şi premierul britanic, Gordon Brown.

"Chiar dacă americanii nu acceptă, cred că trebuie să mergem înainte. Este o problemă de legitimitate, sunt pentru libertatea pieţelor financiare, însă libertatea are nevoie şi de reguli. (...) Este atât de scandalos ceea ce se întâmplă, este într-adevăr o problemă de etică şi cred că în această chestiune, dacă e necesar, trebuie să acţionăm şi singuri", a spus Barroso.

Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a declarat azi, într-un interviu acordat publicaţiei Journal de Dimanche: "Cunosc bine mentalitatea americană şi vă pot spune că va fi foarte greu, nu putem ascunde acest lucru. (...) Însă Barack Obama a dmis faptul că operatorii de pe piaţă nu pot trăi ca nababii, sunt proprii lui termeni. Poate trage singur concluziile. Am încredere."

Guvernul Ungariei plănuieşte să nu acceseze următoarea tranşă a împrumutului FMI. Un exemplu pentru România?

După cum anunţă site-ul Portfolio.hu, guvernul ungar intenţionează să nu acceseze următoarea tranşă din acordul stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional şi să solicite extinderea acordului până în septembrie 2010, pentru ca viitorul guvern să îl poată accesa. Această extindere este solicitată pentru a oferi viitorului guvern o zonă de siguranţă.

Într-un interviu acordat televiziunii naţionale, MTV, ministrul de finanţe, Péter Oszkó, a declarat că poartă negocieri cu FMI pentru a se stabili dacă Ungaria trebuie să tragă toate tranşele împrumutului, întrucât în momentul de faţă economia este destul de solidă fără prezenta tranşă.

Împrumutul angajat de Ungaria cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană este în valoare de 25,1 mld.$ şi a fost semnat de fostul guvern ungar, condus de Ferenc Gyurcsány, dat fiind că Ungaria a fost una dintre cele mai afectate ţări de actuala criză economică.

Ar putea recurge şi România la o asemenea atitudine? Cu siguranţă, nu. Modul în care a gestionat guvernul Boc criza a fost dezastruos, drept dovadă sumele uriaşe cu care s-a împrumutat statul român pe piaţa internă, singura la care are acces la dobânzi relativ rezonabile. Mai mult decât atât, guvernul a intervenit insistent pe lângă oficialii FMI pentru direcţionarea celei de-a doua tranşe a acordului stand-by către consum, adică la dispoziţia guvernului, şi nu către rezervele BNR.

SkyEurope a încetat toate operaţiunile

După cum scriam la 22 iunie 2009, compania slovacă low-cost SkyEurope se pusese sub protecţia legii falimentului în vederea reorganizării datoriilor şi pentru optimizarea reţelei. Iată că astăzi compania a anunţat încetarea tuturor operaţiunilor, cu efect imediat. În comunicatul postat pe propriul site, SkyEurope îndeamnă călătorii care au achiziţionat bilete cu plata prin carte bancară să încerce să recupereze banii de băncile emitente, dar îi anunţă pe cei care au plătit cu numerar că banii nu vor fi înapoiaţi. Totodată, titlurile SkyEurope, cotate la bursa de la Viena, au fost suspendate de la tranzacţionare, începând de astăzi.

În ultimele lunii, după ce compania se pusese sub protecţia legii slovace a falimentului, am primit o grămadă de e-mail-uri promoţionale de la ea, în virtutea faptului că am zburat cu avioanele sale înspre şi dinspre Viena. SkyEurope îmi propunea să cumpăr bilete la preţuri imbatabile chiar şi pentru anul viitor. În mesajele electronice, nu era menţionat nicăieri faptul că SkyEurope se afl sub protecţia legii falimentului, ceea ce este o gravă dezinformare a consumatorilor. Mă întreb ce face Comisia Europeană pentru a preveni astfel de cazuri de inducere în eroare.

Falimentul SkyEurope a lăsat foarte multe datorii neplătite. "SkyEurope, care nu mai operează de marţi pe Aeroport, are o datorie de circa 500.000 de euro, iar MyAir, care, de asemenea nu mai zboară de pe Băneasa, are 700.000 de euro neachitaţi pentru 2008 şi 600.000 de euro anul acesta", a declarat George Mihalcea, directorul Aeroportului Băneasa, citat de Bursa. El a mai precizat că, în cazul companiei SkyEurope, care şi-a anunţat azi falimentul, Aeroportul este înscris la masa credală pentru recuperarea sumei, iar situaţia în cazul datoriilor MyAir este mai dificilă, deoarece MyAir a rămas fără licenţă, iar recuperarea sumei va fi dificilă. "Problema este că o mare parte a anului trecut şi în acest an s-a operat fără achitarea taxelor, şi acum trebuie să remediem problema", a afirmat George Mihalcea. Chestie tipic românească...

CE aprobă achiziţia Austrian Airlines de către Lufthansa

Comisia Europeană şi-a dat ieri acordul pentru achiziţia companiei Austrian Airlines de către Lufthansa, în anumite condiţii, legate de măsuri ce trebuie luate de compania germană care să înlăture anumite temeri legate de concurenţă pe anumite rute. Comisarul european pentru concurenţă, Neelie Kroes a declarat: "Acest caz arată că este posibilă consolidarea în sectorul transporturilor dacă se iau măsurile potrivite pentru apărarea intereselor consumatorilor".


Comisia Europeană a decis să ceară companiei Lufthansa sa cedeze companiei austriece spaţii pentru staţionarea avioanelor pe aeroporturile din Viena, Frankfurt, München, Stuttgart, Köln şi Bruxelles.

Tranzacţia va avea loc pentru suma de 377 mil.€. Lufthansa controlează, de asemenea, Swiss, Air Dolomiti, Eurowings şi Germanwings şi a achiziţionat recent British Midland şi SN Brussels Airlines. La rândul său, Austrian Airlines are drept subsidiare Lauda Air şi Tyrolean Airways. Ambele companii sunt membre ale Star Alliance.