Vopsirea în roşu a BNR

Audierea de astăzi a candidaţilor la funcţii de conducere în BNR (guvernator, prim-viceguvernator, viceguvernatori, membri în Consiliul de Administraţie) de către comisiile de specialitate reunite ale celor două camere a reprezentat o punere în operă a directivelor PSD, prin care s-a realizat definitiva vopsire în roşu a băncii centrale.

Pe scurt, ies din CA al BNR Cristian Popa, Nicolae Dănilă şi Napoleon Pop şi intră Liviu Voinea, Gheorghe Gherghina şi Daniel Dăianu. Vopsirea în roşu despre care scriam nu se referă doar la procedura de desemnare a candidaţilor, ci din structura de gândire economică stângistă a celor nou-intraţi. Toţi trei sunt reprezentanţii curentului stângist din economie, care se vor simţi extrem de bine sub pulpana prin-viceguvernatorului Florin Georgescu, de aceeaşi culoare economică.

Cu siguranţă, cea mai mare pierdere dintre cei trei care părăsesc CA al BNR este Cristian Popa, personajul pregătit de ani de zile de către Mugur Isărescu pentru succesiunea la şefia BNR. În materie de politică monetară, niciunul dintre noii intraţi nu poate concura cu Cristian Popa, nici pe departe. Nici măcar Daniel Dăianu, care a fost economist-şef al BNR în perioada 1992-1997.

Plecarea lui Voinea şi Gherghina din guvern este o consecinţă a jocurilor din umbră din interiorul partidului de guvernământ şi mai ales a dorinţei lui Liviu Dragnea de a dispune cum doreşte de fondurile destinate administraţiei locale. Pe de altă parte, plecarea lui Daniel Dăianu din conducerea ASF nu este o mare pierdere, domnia sa dovedind prin investiţia personală în pieţe de capital prin intermediul lui Cristian Sima şi prin meteorica sa trecere prin fruntea Ministerului Finanţelor Publice că este mai bine să rămână teoretician. Stângist, desigur.

Din păcate, politica monetară a BNR încape pe mâna unora care, prin concepţiile lor economice, ar fi dispuşi să permită inflaţie mare pentru creştere economică şi pomeni sociale. Este clar faptul că, în vederea trâmbiţatei adoptări a monedei unice europene, s-ar putea ca, cu viitoarea garnitură a CA-ului BNR, să derapăm serios de la constrângerile impuse de criteriile de convergenţă nominală de la Maastricht, după ce, prin mila timpurilor, ne apropiasem foarte mult de îndeplinirea lor.

Meseriaşul Isărescu ar putea avea mult de furcă cu noii săi colegi.

Vă recomand să citiţi, pe aceeaşi temă, şi articolele Isărescu, ultimul mohican într-o BNR pesedizată (Moise Guran) şi BNR a fost trasă pe stânga. Intră Voinea, Gherghina, Dăianu. Ies Cristi Popa, Nicolae Dănilă şi Napoleon Pop (Dan Popa).

Fanteziile fiscale ale lui Liviu Voinea

Struţo-cămila politică USL ne delectează cu măsuri economico-financiaro-fiscale dintre cele mai vesele. În ultimele zile, presa a mediatizat în spaţii largi măsurile suplimentarea de taxare a proprietăţilor imobiliare care poartă eticheta secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Liviu Voinea.

Domnia sa face parte din categoria economiştilor stângişti, în a cărei galerie mai intră Florin Georgescu, Ilie Şerbănescu, Mircea Coşea. Ajuns într-o înaltă funcţie de execuţie. Liviu Voinea şi-a lansat fanteziile fiscale în proiecte care mai de care ridicătoare de întrebări. În ceea ce priveşte fiscalitatea proprietăţilor imobiliare, plecând de la premisa că statul român încasează doar 0,7% din PIB din această sursă, pe când media din UE se apropie de 3%, iată câteva dintre propunerile avansate de Voinea: impozitarea piscinelor (pe care le apreciază la 100.000), impozitarea suplimentară a proprietăţilor moştenite (similar cu taxarea progresivă a proprietăţilor achiziţionate suplimentar faţă de proprietatea în care locuieşti), impozitarea terenului de sub casă (până acum inclusă în impozitul asupra casei în sine).

Toate aceste măsuri reflectă foamea de bani a statului român şi introducerea taxei pe fumărit. Abordarea nu se încadrează într-o filosofie fiscală coerentă, ci doar într-un set de cârpeli. Cea mai facilă cale de a se încasa mai mulţi bani la buget ar fi reconsiderarea valorilor de impunere existente la compartimentele de taxe şi impozite ale autorităţilor locale, care sunt departe de valorile de piaţă. O astfel de măsură nu ar fi deloc contestabilă, spre deosebire de măsurile propuse de Liviu Voinea.

Nici de această dată, Ministerul Finanţelor Publice nu s-a consultat cu jucătorii din piaţa imobiliară în legătură cu noile măsuri fiscale.

În rest, Liviu Voinea este adeptul unor măsuri de tip Robin Hood, transferând stângismul său economic asupra întregii guvernări. Punerea în operă a fanteziilor sale fiscale va avea consecinţe serioase asupra pieţei imobiliare şi mediului de afaceri. Voinea nu vorbeşte nimic despre mărirea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, despre eliminarea evaziunii fiscale şi despre altele asemenea. Sau, în viziunea sa economică stângistă, este adeptul teoriei că evaziunea fiscală, mai ales la nivelurile mici, suplineşte lipsa sau insuficienţa politicilor sociale ale guvernului?

Actualizare 19.09.2012 În ceea ce priveşte aplicarea "sistemului suedez" de recompensare a delatorilor care îşi reclamă vecinii la fisc cum că ar ascunde venituri, Fiscul suedez îl contrazice pe Voinea: recompensele date în schimbul informaţiilor sunt contraproductive.