Un accident rutier, mult marketing politic şi măsuri care se lasă aşteptate

În urmă cu două zile, un autocar care transporta turişti români într-un circuit prin câteva state din Pensinsula Balcanică a suferit un accident rutier tragic, în Muntenegru, în care şi-au pierdut viaţa 18 persoane, iar alte 29 au fost rănite. Pe marginea acestui accident, s-a dezlănţuit o adevărată furtună mediatică, întreţinută mai ales de către o mână de televiziuni tabloidizate.

Dincolo de tragismul evenimentului, în niciun caz unic, dar de deplâns, se desprind câteva aspecte asupra cărora simt nevoia să mă aplec.

1. Accidente rutiere de această magnitudine au loc, de regulă, în ţări subdezvoltate. Dacă cineva are curiozitatea să facă o statistică pe o perioadă oarecare, va constata că astfel de accidente se întâmplă foarte rar în ţările civilizate. De altfel, civilizaţia rutieră este o măsură a civilizaţiei, în general. Dar şi invers. Transporturile rutiere s-au dezvoltat în România ultimilor ani în detrimentul transportului pe calea ferată. Într-o înţelegere proastă a democraţiei, regulile rutiere şi de organizare a transportului comercial de mărfuri şi persoane au devenit foarte laxe, favorizate de autorităţi corupte sau uşor coruptibile. Astfel, pentru şoferii profesionişti, există peste 200 de centre de obţinere a atestatului, în mare măsură contra unui mercurial al şpăgii pe care cei care lucrează în domeniu îl cunosc foarte bine.

2. Este exemplară reacţia muntengrenilor, un popor mic (650.000 locuitori), dar dârz. Cum remarca cineva în aceste zile, sunt un popor de munte şi muntenii, indiferent de naţionalitatea lor, au o tipologie aparte. Un grup de alpinişti, care îşi opriseră ascensiunea pe un munte alăturat din cauza ploii, au trecut pe şosea la doare 10-15 minute de la producerea accidentului, nu au ezitat, şi-au scos corzile şi au început să scoată victimele din epava autocarului. Probabil că intervenţia lor a salvat foarte multe vieţi. Pe de altă parte, serviciile de urgenţă, poliţia, armata şi personalul medical din Muntenegru s-au comportat exemplar, în ciuda greutăţilor materiale, vizibile în imaginile difuzate de televiziuni de la spitalul din Podgorica.

3. Autorităţile române au reacţionat foarte târziu, denotând o lipsă crasă de mijloace şi abilităţi de comunicare. În acea zi, salariaţii Ministerului de Externe popularizau un ciclocros, aşa, o chestie de socializare, bună la marketing politic.

4. Diplomaţia românească lucrează după ureche, de multe ori misiunile diplomatice din străinătate rezumându-se la a constitui biroul unor ofiţeri de informaţii externe. Cât despre apărarea intereselor cetăţenilor români, încercaţi să sunaţi la o ambasadă a României în străinătate şi veţi constata că, în afara celor 2-3 ore de program cu publicul, nu vă va răspunde nimeni.

5. Autorităţile române, în goană după capital politic, au reacţionat greu şi au luat măsuri aberante. Ce trebuia să caute ministrul Titus Corlăţean la Podgorica? Ce calităţi îl recomandau pe prim-ministrul Victor Ponta pentru a se cocoţa în fruntea celulei de criză, într-o poziţie în care trebuia să se afle un profesionist? Totul a culminat cu o măsură anti-economică şi electorală, de a oferi nişte ajutoare materiale familiilor celor dispăruţi în cursul acestei tragedii. Este vorba despre o sumă de 4.000 lei (mai puţin de 1.000 €) pentru fiecare persoană decedată, bani suportaţi din fondul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Persoanele respective erau asigurate prin efectul asigurării RCA a transportatorului şi prin asigurarea de sănătate de călătorie. A fost suficient efortul de a trimite avioane militare echipate medical însoţite de personalul de specialitate aferent. Să înţlegem că, în goană după capital electoral, politicienii vor acorda astfel de ajutoare tuturor victimelor accidentelor de circulaţie?

6. Declararea unei zile de doliu naţional pentru victimele acestui accident rutier arată un arbitrar nemăsurat. Pe lângă faptul că, legal vorbind, se pare, pentru un astfel de eveniment nu se declară doliu naţional, în accidente similare, cum ar fi unul petrecut în Ungaria acum câţiva ani, în care au murit 16 români, nu s-a luat aceeaşi măsură, ceea ce o aruncă în derizoriu.

7. Merită amintit efortul şi profesionalismul Dr. Raed Arafat, care ar fi trebuit să fie singurul oficial român prezent în Muntenegru.

Norul de cenuşă vulcanică duce la căderea cotaţiilor bursiere ale acţiunilor companiilor aeriene

După cum relatează ziarul belgian Le Soir, în această dimineaţă, cotaţiile bursiere ale acţiunilor principalelor companii aeriene europene au suferit scăderi serioase, ca urmare a închiderii spaţiului aerian european în urma prezenţei norului de cenuşă vulcanică provenit din Islanda, despre care scriam aici.

Astfel, compania aeriană Air France - KLM, care administrează şi aeroportul Charles de Gaulle de la Paris, pierdea aproape 5%. Compania germană Lufthansa pierdea, de asemenea, aproape 5% la bursa de la Frankfurt. Cea mai mare companie aeriană din Spania, Iberia, a pierdut şi ea 4% la bursa de la Madrid, deşi aeroporturile iberice au fost redeschise ieri. În fine, British Airways, a pierdut aproape 4%.

Încă nu s-a făcut o estimare definitivă a pierderilor companiilor aeriene ca urmare a închiderii traficului aerian. Conform Le Figaro, Air France - KLM pierde 50 mil.€ pe zi.

Cum criza financiară şi economică ne-a obişnuit cu ajutoarele date de către guverne sectorului financiar-bancar, a şi început să se vorbească despre bailout în ceea ce priveşte companiile aeriene.

Erupţia vulcanului Eyjafjallajökull poate aduce efecte economice imprevizibile

Există o serie de evenimente încadrate în sintagma lebădă neagră, care constau în incidente complet neaşteptate cu un impact la scară largă, imposibil de anticipat, cu consecinţe extrem de dificil de prevăzut odată ce are loc. În această categorie se încadrează erupţia vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda (înălţime 1.666 m) din data de 14 aprilie 2010, care a condus la degajarea în atmosferă a unui nor de cenuşă vulcanică. Consecinţele sunt spectaculoase: zeci de mii de zboruri ale companiilor aeriene au fost anulate.

Vulcanul Eyjafjallajökull a mai erupt în anii 920, 1612 şi 1821–1823. În decembrie 2009, a fost detectată activitate seismică sub vulcan, producându-se câteva mii de cutremure mici, de 1-2 grade pe scara Richter, numai câteva fiind mai mari de 3 grade Richter, cu epicentrul la 7-10 km sub vulcan. Prima erupţie din acest an a avut loc pe data de 20 martie 2010, fără să aibă consecinţe majore. Erupţia din 14 aprilie 2010 a condus la degajarea de mari cantităţi de cenuşă vulcanică, aruncate până la o altitudine de câţiva kilometri.

Drept consecinţă, zborurile aeriene deasupra Europei au fost grav perturbate. International Air Transport Association (IATA) estimează că liniile aeriene pierd 200 de mil.$ (aproximativ 148 mil.€) pe zi din cauza blocajului, care s-a propagat şi în restul lumii.

Teoria lebedei negre, Black Swan Theory, a fost folosită de Nassim Nicholas Taleb, în celebra carte omonimă lansată în 2007, încearcă să explice existenţa şi apariţia unor evenimente rare, de mare impact şi imposibil de prevăzut, care sunt dincolo de aşteptările obişnuite. Erupţia vulcanului Eyjafjallajökull are toate atributele unui eveniment de acest tip.

Exportatorii africani de flori şi legume către pieţele europene, companiile a căror activitate depinde de livrări la termen din întreaga lume sau organizatorii de evenimente sunt doar câteva exemple de sectoare afectate sever de criza zborurilor.

O menţinere a situaţiei actuale, în condiţiile în care erupţia vulcanului Eyjafjallajökull va continua, ar putea să afecteze sever predicţiile de creştere economică a Europei, estimate în prezent la 1,5-2% din PIB. Acest eveniment ar putea conduce la reducerea creşterii cu 1-2 puncte procentuale. "Asta ar însemna că multe ţări europene nu ar mai înregistra creştere în acest an. Ar strivi, practic, relansarea economică. Însă problema este că e incredibil de greu de prezis ce se va întâmpla. Nici măcar geologii nu ne pot spune nimic", a declarat Vanessa Rossi, Senior Economic Fellow la Chatham House, citată de Mediafax.

Vulcanologii şi meteorologii au arătat că nu pot răspunde repede acestor întrebări, deoarece vulcanii sunt imprevizibili, dar au avertizat că, la ultima erupţie a vulcanului, fenomenul a durat mai mult de un an. Însă emanaţiile de cenuşă pot înceta la un moment dat şi nu durează neapărat la fel de mult ca erupţia.

Pe lângă consecinţele economice, există şi alt fel de consecinţe: o întreagă pleiadă de oameni politici, printre care şefi de stat sau de guvern, nu au putut participa la funeraliile preşedintelui polonez, Lech Kaczyński, care au loc astăzi, la Cracovia.

Şpaga Daimler a ajuns şi în România. Exerciţiu de similitudine.

Ipoteze:

1. Concernul Daimler a fost acuzat în SUA că a făcut plăţi incorecte prin intermediul birourilor din Istanbul ale subisidiarei Mercedes-Benz Türk (MB Türk) a Daimler către oficiali din 22 de ţări. Printre acestea, se numără Coreea de Nord, Letonia, Bulgaria, Libia, România, Rusia, Arabia Saudită, Yemen şi alte state. Departamentul de Justiţie al SUA a acuzat, de asemenea, grupul german că a falsificat documente pentru a eluda Legea Practicilor Străine şi de Corupţie, care statuează că este ilegal ca o companie listată pe bursele din SUA să dea mită pentru a obţine afaceri în străinătate. Stingerea acuzaţiilor costă firma Daimler 185 mil.$ pentru a rezolva pe cale amiabilă litigiul cu autorităţile SUA.

2. Letonia a cumpărat de la Mercedes-Benz Turk 200 autobuze, pentru care a plătit 30 mil.€. În cazul acestei ţări, şpaga a fost de 1,8 mil.€, adică 6%. Scăzând plata informală, rămân 141.000 € pentru un autobuz. În România, su cumpărat astfel de autobuze pentru transportul urban primăriile din Bucureşti şi Timişoara. În cazul Bucureştiului, au fost cumpărate 1.000 autobuze, pentru care s-au plătit 210 mil.€.

3. În ştiinţele tehnice, se studiază teoria similitudinii. Pentru că nu poţi testa un vapor de 100 m lungime la forţele cauzate de diferite tipuri de valuri, se face un model miniatural, la scară, al vasului respectiv şi se supune la teste în laborator. Apoi se extrapolează rezultatele prin teoria similitudinii pentru vasul real.

Exerciţiu de similitudine: În cazul celor 1.000 de autobuze cumpărate de municipalitatea Bucureşti, preţul plătit a fost de 210.000 € pentru fiecare autobuz. Aplicând teoria similitudinii, înseamnă că şpaga a fost între 6% din sumă, adică 12,6 mil.€, şi (210.000 € - 141.000 €) x 1.000 autobuze = 69 mil.€.

Frumuşele sume. DNA ezită dacă să deschidă o cercetare în acest caz, informează Capital. De ce oare?

Uniunea Europeană va trece industria auto pe verde

Ziarul belgian Le Soir relatează că, într-o reuniune de astăzi de la Bruxelles a miniştrilor industriei din statele membre UE, s-a dat semnalul unei restructurări dureroase a industriei auto, prin care se va investi masiv în construcţia de maşini verzi. Reuniunea s-a angajat să ofere un plan pentru construcţia de automobile electrice, industria trebuind să se pregătescă acum pentru a nu se trezi ulterior că este prea târziu.

Preşedintele reuniunii, spaniolul Miguel Sebastian, a subliniat: "Suntem la o răscruce de drumuri. UE are o puternică industrie de automobile, dar ea trebuie să reînnoiască în sine şi şansa sa este automobilul electric. Este rezonabil să se stabilească un obiectiv european pentru maşini electrice şi industria trebuie să investească pentru a rămâne lider." El a mai spus că Europa este avantajată în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi tehnologia.

De altfel, firmele constructoare de automobile se întrec la Salonul Auto de la Geneva (4-14 martie 2010) în lansarea de automobile electrice şi hibride. Inclusiv modele de lux, ca Porsche Cayenne, vor lansa modele hibride.

Cum ne face Aeroportul Otopeni de ruşine

Vă veţi întreba ce caută într-un blog economic un bon de parcare de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni (click pentru mărire). Acum câteva seri, am fost s-o aştept pe soţia mea, care venea cu avionul din străinătate, în jurul miezului nopţii. Mă sunase că a ieşit deja cu bagajele. Am încercat să intru cu maşina la rampa de sosire a pasagerilor. Nu mi s-a dat voie sub niciun motiv şi mi s-a sugerat că m-ar fi lăsat dacă aduceam pe cineva la aeroport. Pe cine să aduc la terminalul "Sosiri"? Mi s-a sugerat să intru în parcare. Am intrat şi am stat acolo 2 minute, cu tot cu plata parcării. Am intrat la ora 0.32 şiam ieşit la ora 0.34. Nu îmi aduc aminte de un alt aeroport din lume la care să se întâmple aşa ceva, adică să nu fie permis accesul autoturismelor proprietate privată la ieşirea din terminalul "Sosiri".

Nu este vorba de sumă, ci de disconfortul creat de o asemenea organizare defectuoasă.

Nu zicea preşedinte Traian Băsescu că 70% din venirile turiştilor în România se fac pe calea aerului, încercând să justifice starea jalnică a infrastructurii rutiere? Mă rog, s-a dovedit că nu este adevărat şi că 78% dintre turiştii străini vin pe cale rutieră. Ceea ce se întâmplă la Aeroportul Otopeni este una dintre căile prin care respingem turismul. Ne amintim de scandalurile cu duty free shop-urile din aeroport şi cu accesul dedicat numai unei companii de taxiuri în preajma aeroportului. Nu numai că în România continuă să se fure pe faţă, dar mai şi alungăm puţinii turişti care ne trec pragul.

Cum încurajează Traian Băsescu infrastructura: "70% din turism se face cu avionul"

Preşedintele Traian Băsescu, fost ministru al transporturilor, întrebat fiind cum se poate face turism modern în condiţiile în care nu există autostrăzi şi drumuri bune, a declarat că întrebarea conţine un clişeu şi că 70% din turism se face cu avionul.

Halal încurajare! După cum se ştie, de curând, Forumul Economic Mondial a dat publicităţii un nou top al competitivităţii la nivel global, care, la capitolul calitatea drumurilor, clasează România pe un umilitor loc 129 din 133, devansând doar ţări ca Paraguay, Timorul de Est, Bosnia şi Mongolia.

Petrecându-mi vacanţa în Grecia, am avut ocazia să călătoresc cu maşina pe autostrada Egnatia, care traversează ţara de la est la vest, prin partea de nord. Autostrada are o lungime de 670 km, iar costul total este de 5,9 mld.€, inclusiv TVA, ceea ce înseamnă circa 8,8 mil.€/km, în condiţiile în care traversează zone muntoase, având circa 1.650 de poduri majore cu o lungime totală de 40 km, 76 tuneluri cu o lungime totală de 49,5 km, 43 traversări de râuri şi 11 traversări de cale ferată.

Traian Băsescu, prin afirmaţiile de mai sus, vrea să dovedească faptul că are răspuns la orice. Dincolo de asta, rămân drumurile pe care mergem fiecare dintre noi în fiecare zi.

Bulgarii au finalizat prima linie de metrou, după 30 de ani

După cum anunţă Novinite.com, bulgarii au reuşit să finalizeze prima linie de metrou completă. Lucrarea a început în anul 1979 şi are un total de 18 km şi 14 staţii. Ultimul tronson dat în folosinţă, în lungime de 2,3 km, a fost finanţat de Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională cu 104 mil.$. Linia leagă cele mai populate cartiere ale capitalei bulgare, Mladost (Sud-Est) şi Lyulin (Vest). În semn de bucurie, administratorii metroului au permis călătoriile gratuite timp de două zile.

S-a tot vorbit în ultima vreme despre ritmul ameţitor cu care România construieşte autostrăzi. Iată că şi Bulgaria este în apropierea noastră. Deh, obiceiuri balcanice...

Adevărul titrează: Bulgarii au avut nevoie de 30 ani ca să finalizeze o linie de metrou de 2,3 km. Nici măcar o ştire nu ştiu să citească...

SkyEurope a încetat toate operaţiunile

După cum scriam la 22 iunie 2009, compania slovacă low-cost SkyEurope se pusese sub protecţia legii falimentului în vederea reorganizării datoriilor şi pentru optimizarea reţelei. Iată că astăzi compania a anunţat încetarea tuturor operaţiunilor, cu efect imediat. În comunicatul postat pe propriul site, SkyEurope îndeamnă călătorii care au achiziţionat bilete cu plata prin carte bancară să încerce să recupereze banii de băncile emitente, dar îi anunţă pe cei care au plătit cu numerar că banii nu vor fi înapoiaţi. Totodată, titlurile SkyEurope, cotate la bursa de la Viena, au fost suspendate de la tranzacţionare, începând de astăzi.

În ultimele lunii, după ce compania se pusese sub protecţia legii slovace a falimentului, am primit o grămadă de e-mail-uri promoţionale de la ea, în virtutea faptului că am zburat cu avioanele sale înspre şi dinspre Viena. SkyEurope îmi propunea să cumpăr bilete la preţuri imbatabile chiar şi pentru anul viitor. În mesajele electronice, nu era menţionat nicăieri faptul că SkyEurope se afl sub protecţia legii falimentului, ceea ce este o gravă dezinformare a consumatorilor. Mă întreb ce face Comisia Europeană pentru a preveni astfel de cazuri de inducere în eroare.

Falimentul SkyEurope a lăsat foarte multe datorii neplătite. "SkyEurope, care nu mai operează de marţi pe Aeroport, are o datorie de circa 500.000 de euro, iar MyAir, care, de asemenea nu mai zboară de pe Băneasa, are 700.000 de euro neachitaţi pentru 2008 şi 600.000 de euro anul acesta", a declarat George Mihalcea, directorul Aeroportului Băneasa, citat de Bursa. El a mai precizat că, în cazul companiei SkyEurope, care şi-a anunţat azi falimentul, Aeroportul este înscris la masa credală pentru recuperarea sumei, iar situaţia în cazul datoriilor MyAir este mai dificilă, deoarece MyAir a rămas fără licenţă, iar recuperarea sumei va fi dificilă. "Problema este că o mare parte a anului trecut şi în acest an s-a operat fără achitarea taxelor, şi acum trebuie să remediem problema", a afirmat George Mihalcea. Chestie tipic românească...

CE aprobă achiziţia Austrian Airlines de către Lufthansa

Comisia Europeană şi-a dat ieri acordul pentru achiziţia companiei Austrian Airlines de către Lufthansa, în anumite condiţii, legate de măsuri ce trebuie luate de compania germană care să înlăture anumite temeri legate de concurenţă pe anumite rute. Comisarul european pentru concurenţă, Neelie Kroes a declarat: "Acest caz arată că este posibilă consolidarea în sectorul transporturilor dacă se iau măsurile potrivite pentru apărarea intereselor consumatorilor".


Comisia Europeană a decis să ceară companiei Lufthansa sa cedeze companiei austriece spaţii pentru staţionarea avioanelor pe aeroporturile din Viena, Frankfurt, München, Stuttgart, Köln şi Bruxelles.

Tranzacţia va avea loc pentru suma de 377 mil.€. Lufthansa controlează, de asemenea, Swiss, Air Dolomiti, Eurowings şi Germanwings şi a achiziţionat recent British Midland şi SN Brussels Airlines. La rândul său, Austrian Airlines are drept subsidiare Lauda Air şi Tyrolean Airways. Ambele companii sunt membre ale Star Alliance.