Reflecţii economice

Există o serie de evenimente încadrate în sintagma lebădă neagră, care constau în incidente complet neaşteptate cu un impact la scară largă, imposibil de anticipat, cu consecinţe extrem de dificil de prevăzut odată ce are loc. În această categorie se încadrează erupţia vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda (înălţime 1.666 m) din data de 14 aprilie 2010, care a condus la degajarea în atmosferă a unui nor de cenuşă vulcanică. Consecinţele sunt spectaculoase: zeci de mii de zboruri ale companiilor aeriene au fost anulate.

Vulcanul Eyjafjallajökull a mai erupt în anii 920, 1612 şi 1821–1823. În decembrie 2009, a fost detectată activitate seismică sub vulcan, producându-se câteva mii de cutremure mici, de 1-2 grade pe scara Richter, numai câteva fiind mai mari de 3 grade Richter, cu epicentrul la 7-10 km sub vulcan. Prima erupţie din acest an a avut loc pe data de 20 martie 2010, fără să aibă consecinţe majore. Erupţia din 14 aprilie 2010 a condus la degajarea de mari cantităţi de cenuşă vulcanică, aruncate până la o altitudine de câţiva kilometri.

Drept consecinţă, zborurile aeriene deasupra Europei au fost grav perturbate. International Air Transport Association (IATA) estimează că liniile aeriene pierd 200 de mil.$ (aproximativ 148 mil.€) pe zi din cauza blocajului, care s-a propagat şi în restul lumii.

Teoria lebedei negre, Black Swan Theory, a fost folosită de Nassim Nicholas Taleb, în celebra carte omonimă lansată în 2007, încearcă să explice existenţa şi apariţia unor evenimente rare, de mare impact şi imposibil de prevăzut, care sunt dincolo de aşteptările obişnuite. Erupţia vulcanului Eyjafjallajökull are toate atributele unui eveniment de acest tip.

Exportatorii africani de flori şi legume către pieţele europene, companiile a căror activitate depinde de livrări la termen din întreaga lume sau organizatorii de evenimente sunt doar câteva exemple de sectoare afectate sever de criza zborurilor.

O menţinere a situaţiei actuale, în condiţiile în care erupţia vulcanului Eyjafjallajökull va continua, ar putea să afecteze sever predicţiile de creştere economică a Europei, estimate în prezent la 1,5-2% din PIB. Acest eveniment ar putea conduce la reducerea creşterii cu 1-2 puncte procentuale. "Asta ar însemna că multe ţări europene nu ar mai înregistra creştere în acest an. Ar strivi, practic, relansarea economică. Însă problema este că e incredibil de greu de prezis ce se va întâmpla. Nici măcar geologii nu ne pot spune nimic", a declarat Vanessa Rossi, Senior Economic Fellow la Chatham House, citată de Mediafax.

Vulcanologii şi meteorologii au arătat că nu pot răspunde repede acestor întrebări, deoarece vulcanii sunt imprevizibili, dar au avertizat că, la ultima erupţie a vulcanului, fenomenul a durat mai mult de un an. Însă emanaţiile de cenuşă pot înceta la un moment dat şi nu durează neapărat la fel de mult ca erupţia.

Pe lângă consecinţele economice, există şi alt fel de consecinţe: o întreagă pleiadă de oameni politici, printre care şefi de stat sau de guvern, nu au putut participa la funeraliile preşedintelui polonez, Lech Kaczyński, care au loc astăzi, la Cracovia.