Reflecţii economice

Cu nu prea mulţi ani în urmă, înainte de accelerarea creditului bancar de retail, multe dintre operaţiunile românilor se făceau cu bani gheaţă. În tranzacţiile imobiliare, era un lucru comun de a se plăti cu banii conţinuţi în punga de un leu, adică acele pungi de plastic pe care le primeam gratuit de la supermarketuri. Pe de altă parte, pe fondul unei inflaţii mari, economia românească era valutizată. Pe piaţa imobiliară, deşi lucrurile s-au mai schimbat, valutizarea este încă la cote foarte mari.

Cultura banilor gheaţă îi caracterizează pe români. Drept dovadă stau cozile din faţa bancomatelor în zilele de salariu. Românii au fost obligaţi de angajatori să accepte încasarea drepturilor salariale pe carduri bancare. Însă cultura cash-ului îi face să scoată imediat banii din cont. Desigur, este vorba şi de o moştenire culturală. Mirosul banilor (în ciuda vorbei că nu îl au), atingerea lor şi pipăirea unui buzunar plin îi fac pe români să se simtă bine.

În timp, această cultură a banilor gheaţă s-a mai atenuat, lăsând loc banilor de plastic. S-au publicat nenumărate rapoarte care atestă creşterea continuă a plăţilor făcute cu cardul şi a plăţilor online.

Numai că a venit criza peste noi şi românii au început din nou să prefere banii gheaţă. Nu numai persoanele particulare, dar şi firmele. Iată ce declară avocatul Gabriel Biriş (casa de avocatură Biriş & Goran), expert în fiscalitate, pentru DailyBusiness.ro: "Multe dintre afaceri se fac acum la negru, şi nu mă refer doar la firme mici. Marea evaziune din zona produselor accizabile, dar şi achiziţii intracomunitare a explodat. Trebuie să fim conştienţi că evaziunea fiscală este ca un cancer, care macină economia şi subminează capacitatea de acţiune a statului, prin corupţie."

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat pentru aceeaşi publicaţie: "Tranzacţiile cu sacoşa de bani şi barterele se fac în principal de către firmele care au conturile blocate, inclusiv de către stat. Fiecare încearcă să supravieţuiască aşa cum poate, fie plătindu-şi furnizorii şi partenerii, fie oferind angajaţilor banii la negru, pentru a nu mai plăti taxe."

Această migrare către plăţile în numerar conduce la debancarizarea României, o ţară şi aşa sub-bancarizată. Mai mult decât atât, sunt favorizate spălările de bani.