Programul "Prima casă": statul devine mai puţin social şi nu îi mai protejează pe rău-platnici

După ce statul s-a dat social din motive electorale, în vara anului 2009, iată că acum renuţă la acest atribut, având în vedere că nu mai sunt alegeri prea curând. În consecinţă, Guvernul a eliminat cerinţa privind asigurarea spaţiului minim de locuit pentru beneficiarul care nu a achitat ratele restante şi pentru care statul a achitat valoarea de executare a garanţiei. Astfel, va fi asigurată o garanţie "efectivă" a statului şi pot fi executate silit locuinţele achiziţionate sau construite prin Programul "Prima casă", după cum informează Money.ro.

Prin această măsură, scade tentaţia de a nu mai plăti ratele pentru un credit garantat prin programul "Prima casă". "Pentru a preveni executarea garanţiilor executate de stat, banca are dreptul să găsească un client eligibil care să preia ratele şi creditul obţinut prin Programul Prima casă", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, la finalul şedinţei de guvern de ieri.

În ceea ce priveşte creditele garantate pentru construire, guvernul a mai decis instituirea unei ipoteci legale de rangul I, în favoarea statului român, şi o ipotecă legală de rangul II, în favoarea finanţatorului, asupra terenului pe care sunt construite locuinţele prin "Prima casă". Măsura vizează asigurarea unei garanții pentru finanţatori, dacă Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM respinge cererea de plată înainte de finalizarea construcţiei.

Pentru a preveni executarea garanţiilor acordate de stat, Guvernul a instituit posibilitatea de preluare a creditelor de către persoane ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate.

Aceste elemente au condus la modificarea OUG 60/2009 privind programul "Prima casă", în urma unor discuţii între Ministerul Finanţelor Publice şi Asociaţia Română a Băncilor.

BNR se pronunţă împotriva falimentului personal

După cum se ştie, problema falimentului personal a fost îndelung discutată în ultima vreme, cu opinii pro şi contra. Legea falimentului personal a fost adoptată astăzi de Senat, rămânând ca decizia să fie luată de Camera Deputaţilor, cameră decizională în acest caz. Proiectul de lege, realizat după modelul legii falimentului personal din SUA, permite instanţelor să stabilească dacă o persoană se află în insolvenţă scuzabilă sau faliment fraudulos. Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.

Din punctul de vedere al băncilor, lucrurile stau cu totul altfel. "În 99% din cazurile în care se va aplica legea va fi vorba de cineva care a luat un credit mare de la bancă şi există în garanţie un activ mare. Dacă nu rambursează creditul, casa şi terenul sunt vândute, iar banii merg la bancă. Pentru asta nu e nevoie de o lege specială. Legea va reprezenta un risc pentru că va fi văzută ca o oportunitate (...) S-a văzut că nici legea insolvabilităţii companiilor nu a funcţionat cum trebuie, pentru că nici băncile, nici avocaţii, nici clienţii nu au experienţa necesară. Trebuie proceduri rapide, trebuie scurtate termenele", crede Steven van Groningen, vicepreşedinte al ARB şi preşedintele Raiffeisen Bank România, citat de Mediafax.

La rândul său, Adrian Vasilescu, consiler al guvernatorului BNR, a declarat pentru Mediafax: "Proiectul legii falimentului personal în aparenţă este generos. În esenţa lui, însă, este posibil să ne trezim în faţa unor prevederi legale care să provoace o presiune puternică asupra unui sistem, mă refer la sistemul bancar, care şi aşa suportă un proces de încetinire a creditării. Într-un moment în care aşteptăm zorii încrederii în economia noastră, care să stimuleze băncile să relanseze creditarea, un astfel de act normativ ar putea să descurajeze procesul şi să vedem băncile în căutare de garanţii peste garanţii ca să dea un credit."

De altfel, BNR şi ARB nu au avizat acest proiect.

Băncile refuză visceral falimentul personal pentru că riscurile asociate acordării de credite bancare ar creşte şi, într-adevăr, ar fi necesare garanţii suplimentare pentru obţinerea unui credit. Pe de altă parte, însă, o astfel de lege le-ar scoate din amorţire, întrucât s-au obişnuit să câştige bani foarte uşor, mai ales în perioada boom-ului economic din anii 2003-2008.

Deschiderea Sun Plaza - VIP Party

În această seară, am fost invitat să particip la aşa-numitul VIP Party ocazionat de deschiderea noului mall din Bucureşti: Sun Plaza. Mă rog, petrecerea nu a fost atât de VIP, lumea prezentă fiind foarte amestecată, aşa cum se poate vedea din imaginile alăturate.

Înainte de a intra în parcarea subterană, am trecut printre muncitori robotind, cabluri de diverse feluri şi noroaie cât vedeai cu ochii. Pentru cine a venit pe jos a fost o adevărată aventură să ajungă înăuntru.

Prima impresie din interior a fost legată de parcarea subterană pe două nivele, dintre care doar unul funcţionează. Executată foarte îngrijit, cu spaţii generoase de parcare, spre deosebire de parcările înghesuite ale altor mall-uri.

A doua impresie nu a mai fost la fel de favorabilă. Se pare că arhitectul este unul britanic şi a conceput un spaţiu destul de auster, care nu a beneficiat de cele mai bune materiale. Înăuntru, aceeaşi roboteală perpetuă, cu muncitori cărând materiale, cabluri lipite cu bandă adezivă şi, în general, o atmosferă de şantier.

La fel ca la ultimele deschideri de mall-uri, în ciuda afirmaţiilor deţinătorilor că spaţiile ar fi închiriate în proporţie de 95%, multe dintre magazinele din galeria comercială se vor deschide după o lună de la deschiderea de mâine a Sun Plaza.

Pisele de bază ale mall-ului sunt magazinele Cora, Flanco, Mobexpert şi Baumax. În exterior, lucruile sunt jalnic: noroi, lucrări neterminate şi încurcarea traficului pe Calea Văcăreşti şi Şoseaua Olteniţei.

Dintre persoanele cunoscute, i-am remarcat pe: oamenii de afaceri Dinu Patriciu, Puiu Popoviciu şi Camelia Şucu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, şi directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte. Panglica a fost tăiată de primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi ambasadorul Austriei la Bucureşti, Martin Eichtinger.

"Prima casă" reloaded

În şedinţa de guvern de astăzi, s-a definitivat noua structură a programului "Prima casă", reloaded. De fapt, s-au aprobat noile norme de aplicare ale programului.

Reamintesc faptul că Ministerul Finanţelor Publice a invitat reprezentanţi ai economiei reale în data de 6 ianuarie 2010 la sediul său,în încercarea de a afla opinii despre reconfigurarea programului. Am scris pe larg pe margiunea acestei întâlniri în articolele Reuniunea de la MFP pe tema "Prima casă", Câteva observaţii cu privire la întâlnirea de la MFP şi Propunerile mele privind continuarea programului "Prima casă". Participanţii la întâlnire au trimis propunerile lor privind măsuri viabile economic de relansare a programului, urmând ca, în termen de o săptămână, să aibă loc o nouă întâlnire. MFP nu a mai lansat o invitaţie pentru această a doua întâlnire niciodată. A avut loc, totuşi, la începutul lunii februarie, o întâlnire între ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, şi reprezentaţii Asociaţiei Române a Băncilor, despre care puteţi citi aici.

Principalele prevederi ale normelor de aplicare a programului "Prima casă" sunt:

1. Garanţia rămâne 60.000 € pentru cei care cumpără un imobil gata construit, terminat sau la roşu.

2. Garanţia se măreşte la 70.000 € pentru cei care îşi construiesc un imobil nou.

3. Garanţia pentru persoanele care se ascoiază în vederea construirii unui imobile va fi de 75.000 € în anumite condiţii:

- să fie cel puţin 7 persoane fizice, neasociate neapărat juridic;

- să deţină un teren;

- să deţină autorizaţie de construcţie validă, obţinută după data publicării hotărârii de guvern; numai persoanele care vor obţine autorizaţia de construcţie după această dată pot cere garanţia şi împrumutul la bancă;

- creditul va fi eliberat de bancă pe stadii de execuţie;

- construcţia se va executa de către o firmă autorizată.

4. Plafonul total al noului program va fi de 700 mil.€.

5. Garanţiile vor putea fi folosite şi în vânzarea locuinţelor ANL, subiect asupra căruia voi scrie un articol separat.

Având în vedere faptul că din varianta veche a programului s-au folosit circa 600 mil.€ şi au rămas circa 400 mil.€, înseamnă că programul se va suplimenta cu 300 mil.€.

Schema cu asocierea a cel puţin 7 persoane (de ce nu 5 sau 9?) mi se pare foarte greu de realizat. Punerea la punct unui astfel de montaj este foarte complicată. Guvernul nu ţine seama de preferinţele publicului, care ar prefera să cumpere un imobil gata construit.

Noua structură a programului "Prima casă" mi se pare făcută după ureche, ca şi prima variantă, şi nu cred că va avea succes. Vom vedea.

Conferinţele Finmedia: Creditarea bancară - provocări şi perspective

Azi am participat la conferinţa Creditarea bancară - provocări şi perspective, organizată de Finmedia.

Printre temele prezentate s-au numărat:
- reducerea dobânzilor;
- sărăcia populaţiei ca factor limitativ pentru creşterea creditării;
- reluarea creditării - între disponibilitate şi precauţie;
- relansarea creditării IMM-urilor;
- pre- şi cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri structurale (sprijinul sistemului bancar pentru atragerea fondurilor structurale);
- prelungirea şi restructurarea programului "Prima casă" prin relansarea creditării în domeniul construcţiilor;
- măsuri de stimulare fiscală;
- modele de restructurare pe linie de creditare plus rescadenţare;
- concordatul preventiv, o alternativă la intrarea în insolvenţă.

Dintre opiniile prezentate, redau câteva.

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR: "Este un mit că avem o forţă de muncă educată, calificată şi cu toate acele adjective care i se dau", după care a adăugat că românii sunt săraci, iar acest lucru împiedică reluarea activităţii de creditare.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România: "Nu pot să nu remarc faptul că băncile din România au un model de afaceri genial: atunci când fac profit este numai al lor, iar atunci când înregistrează pierderi fac provizioane şi costul acestora este suportat de noii clienţi."

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România: "În România, ne vom confrunta în anii următori cu povara consolidării fiscale. Reducerea deficitului bugetar până la nivelul impus de criteriile de la Maastricht se va face foarte greu."

Florian Libocor, economistul-şef al BRD-GSG: "România va ieşi din criză, recesiune sau turbulenţe în momentul în care unul dintre indicatorii care s-au deteriorat cel mai mult, şomajul, va începe să scadă, ceea ce va înseamna că sectorul privat începe să producă şi să creeze locuri de muncă. Ne apropiem de maximul şomajului, dar probabil că vom mai vedea mici creşteri."

Petre Bunescu, director general adjunct al BRD-GSG şi prim-vicepreşedinte al ARB: "Legea insolvenţei, cu aspectele ei discutabile, ne încurcă foarte mult pe noi, bancherii, deoarece se ştie că unii dintre clienţii care ar mai avea şanse de redresare au ales să se declare în stare de insolvenţă în mod voluntar, iar băncile sunt nevoite să provizioneze creditele cu 100%."

Programul "Prima casă" de-abia se târâie

Cătălin Doscaş de la Realitatea FM mi-a semnalat conferinţa de presă care a avut loc la sediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) în legătură cu stadiul acordării de credite ipotecare prin programul "Prima casă". Conferinţa de presă, relatată de revista Capital, de unde am preluat şi imaginile alăturate, a fost susţinută de Vasile Coman, director coordonator în cadrul Fondului.

În fond, Coman recunoaşte că există nenumărate probleme în derularea programului. Până la 14 septembrie 2009, 1.950 dosare (66,78%) au fost aprobate de FNGCIMM, alte 656 dosare (22,47%) sunt în analiză, iar 314 dosare (10,75%) au fost retrimise băncilor pentru completări, dintr-un total de 2.920 dosare. Valoarea garantărilor aprobate se cifrează la 125 mil.€, reprezentând cele 1.950 dosare aprobate. Având în vedere că, din diferite motive, nu toate dosarele aprobate de fond se traduc şi în credite de către băncile comerciale care au aderat la programul "Prima casă", se profilează un ritm absolut îngrijorător.

Problemele cele mai frecvente care au condus la respingerea dosarelor se numără cazurile în care „acelaşi client solicită un credit la mai multe bănci sau în care documentele depuse ieşeau din termenul de valabiliate”, afirmă Vasile Coman. Având în vedere că peste 10% dintre dosare au fost retrimise băncilor comerciale pentru completări, FNGCIMM a convenit cu Asociaţia Română a Băncilor „ca ordinea documentelor din dosar să corespundă strict cu ordinea în care sunt enumerate în normă pentru a optimiza procesul de aprobare”, ceea ce frizează ridicolul, dacă ordinea documentelor a împiedicat aprobarea garanţiei.

Desigur, vina se află atât la FNGCIMM, cât şi la băncile comerciale. În ceea ce priveşte fondul, dintr-o instituţie călduţă, unde nu se făcea mare lucru şi dovadă sunt puţinele credite acordate IMM-urilor cu garanţia statului, s-a trezit cu o mulţime de dosare de analizat cu responsabilitate şi cu multă muncă.

Mulţi români au pierdut avansurile plătite la semnarea antecontractelor cu proprietarii imobilelor întrucât au depăşit termenul limită până la care trebuia finalizată tranzacţia. La această încetineală au contribuit atât băncile comerciale, care nu au intrat cu prea mare entuziasm în programul "Prima casă", cât şi FNGCIMM, care a trebuit să se trezească după o lungă perioadă în care nu a avut mare lucru de făcut.

Astfel, acest program, care părea generos la început, a rămas doar o iniţiativă populistă şi preelectorală, dublată de încremenirea în proiect a instituţiilor statului.

Puteţi asculta ceea ce am declarat la Realitatea FM aici.

Incredibil: Sorin Popa, BRD: "Preşedintele Băsescu a făcut bine prin atitudinea faţă de bănci"

Citesc pe site-ul Ziarului financiar afirmaţii aiuritoare ale lui Sorin Popa, director general adjunct al BRD - Groupe Société Générale: "Cred că preşedintele Băsescu a făcut bine prin atitudinea faţă de bănci, creând o presiune pozitivă pentru reducerea dobânzilor şi reluarea creditării. În prezent, s-a creat lichiditate pe piaţă, s-a reglat raportul dintre credite şi depozite, însă marea artă este cum şi pe cine să mai creditezi, să găseşti o companie care să arate că poate fi viabilă şi peste trei ani, pentru că nu poţi să te avânţi să dai credite oricui în actuala conjunctură."

Îmi amintesc că, după una dintre crizele lui Băsescu la adresa dobânzilor practicate de bănci, despre care scriam în articolul Nestăpânirea lui Băsescu şi servilismul lui Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor a avut o atitudine asemănătoare, ceea ce mă face să-mi pun mari întrebări asupra capitalismului românesc. De ce s-o mai fi făcut acest domn Popa bancher dacă îi trebuie indicaţii de la şeful statului şi dacă trebuie să se întrebe cui să-i mai dea credit? Asta o fi învăţat Sorin Popa în timpul stagiilor pe care le-a făcut la banca mamă, aşa cum rezultă din CV-ul său? Sau a învăţat servilismul faţă de oamenii politici de la şeful său de la ARB, Radu Graţian Gheţea?

Înţeleg ca demersul reluării creditării să fie făcut de ministrul britanic al finanţelor, Alistair Darling, care, într-un interviu acordat BBC, a avertizat băncile din Marea Britanie că va lua măsuri în cazul în care se va dovedi că impun costuri prea mari de creditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Guvernul marii Britanii a acordat sprijin financiar consistent băncilor aflate în dificultate. Dobânda de politică monetară a Băncii Angliei se găseşte la 0,5%, cel mai redus nivel al tuturor timpurilor şi, în ciuda acestui fapt, băncile comerciale au ridicat dobânda la credite. "Vreau ca băncile să îşi redreseze bilanţurile contabile, însă, din cauza situaţiei în care ne aflăm, avem nevoie ca acestea să acorde credite", a spus Darling.

Spre deosebire de statul britanic, cel român nu numai că nu a făcut mare lucru pentru băncile comerciale, dar le ameninţă cu fel de fel de măsuri, cum ar fi taxa Robin Hood. Mai mult decât atât, statul român presează băncile să reducă dobânzile la credite pentru că el este cel mai mare client bancar din România.

Nestăpânirea lui Băsescu şi servilismul lui Gheţea

Aflat la manifestările prilejuite de "Ziua câmpului" în Insula Mare a Brăilei, preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie uluitoare la adresa băncilor comerciale, scoasă din context şi care nu se potrivea cu locul, ocazia şi asistenţa: "În mine nu mai au un susţinător până nu încep să se mişte, nu reiau creditarea şi nu coboară batjocura din zona dobânzilor".

Afirmaţia a urmat relatării lui Băsescu, făcută agricultorilor, că, în cursul întâlnirii de miercuri cu reprezentanţii BNR, ARB şi principalelor bănci comerciale, bancherii s-ar fi comportat ca reprezentanţi ai unor societăţi neperformante, având nevooie de ajutorul statului. În continuare, Băsescu a afirmat că, dacă băncile nu devin responsabile şi nu se angajează în reluarea creditării, guvernul va trebui să găsească o alternativă. Şeful statului susţine că guvernul şi-a îndeplinit partea sa de angajament în raport cu băncile. Este neclar ce vrea să spună Băsescu, dar, probabil se referă la faptul că România a încheiat acordul financiar cu instituţii internaţionale.

Băsescu a spus că justificarea băncilor pentru faptul că aşteaptă în continuare sprijin din partea statului este faptul că acestea au injectat bani în economia românească. "Băncile au injectat bani în economia României, dar nu statul a făcut ca datoriile pe termen scurt din mediul privat să fie de 24-26 mld.€, ci băncile", a spus preşedintele.

Toate aceste declaraţii ale preşedintelui Băsescu denotă caracterul său impulsiv, imposibilitatea de a se stăpâni. După cum comentam în alt articol, este o ingerinţă nepermisă a şefului statului în activitatea bancară.

Nu a trecut multă vreme după difuzarea de către televiziuni a acestor declaraţii şi Mediafax citează o serie de declaraţii ale lui Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB şi al CEC Bank, ca răspuns al declaraţiilor lui Traian Băsescu. Iată ce spune Gheţea: "Suntem pe o direcţie corectă şi, foarte curând, şi preşedintele şi alte persoane importante în stat vor constata că băncile fac ceea ce trebuie şi reduc dobânzile la depozite, apoi va urma scăderea ratelor la împrumuturi şi relansarea creditării."

Gheţea a afirmat că după ce Banca Naţională a României (BNR) a decis să reducă dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9,5%, şi să coboare la zero rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani s-a observat o reducere a dobânzilor la depozite.

"Din păcate aşa este viaţa. Nicio bancă comercială nu se poate lăuda că a redus dobânzile la depozite. (...) Nimeni nu a făcut publicitate la acest lucru, pentru că aşa este normal", a mai arătat preşedintele ARB.

Gheţea consideră, în nume personal, că băncile vor acorda până la finele anului dobânzi la depozite mai mici de 10%, în apropierea ratei de politică monetară, şi vor da credite cu rate cu 3-4 puncte procentuale mai mici faţă de cele actuale, în funcţie de riscul clientului.

Această replică a lui Radu Graţian Gheţea denotă servilism, ale cărui cauze pot fi găsite relativ uşor. După schimbarea culorii politice a guvernului, la 22 decembrie 2008, s-a vehiculat în mediile bancare schimbarea lui Gheţea de la conducerea CEC Bank. Tot din surse bancare, se afirmă că Traian Băsescu ar fi intervenit pentru menţinerea lui Gheţea. În plus, la alegerile recente pentru conducrea Asociaţiei Române a Băncilor, Gheţea a trebuit să facă lobby serios pe lângă băncile mici şi mijlocii pentru realegerea sa. Iată că fragilitatea poziţiilor lui îl face să fie obedient la chemarea preşedintelui şi să promită că băncile vor fi gata să asculte chemarea acestuia. Cu siguranţă că, dacă în poziţia de preşedinte al ARB ar fi fost reprezentantul unei bănci străine, cu totul alta ar fi fost poziţia lui.

Referinţe:

1. Băsescu, foarte dur la adresa băncilor, 04.06.2009
2. Traian Băsescu dă ordin de stat: băncile trebuie să răspundă pozitiv acţiunilor guvernului, 03.06.2009
3. Radu Graţian Gheţea, singurul candidat, reales pentru încă 3 ani la conducerea ARB, 21.05.2009

Traian Băsescu dă ordin de stat: băncile trebuie să răspundă pozitiv acţiunilor guvernului

Multă lume aştepta cu interes rezultatele întâlnirii preşedintelui Traian Băsescu cu BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi principalele bănci comerciale din România, care a avut loc astăzi la Clubul BNR. Dacă bancherii au fost foarte discreţi, Traian Băsescu a ieşit la rampă şi a dat o declaraţie de presă pe marginea acestei întâlniri.

"Trebuie să vă spun că nu a fost o întâlnire care viza decizii, nu cu mine iau băncile decizii cu privire la politica lor, ci a fost dorinţa mea de a le transmite un mesaj în continuarea celui pe care l-am transmis în luna decembrie, dar şi în ianuarie, când le vorbeam despre un parteneriat între Guvern şi sistemul bancar pentru a sprijini economia românească în aşa fel încât efectele crizei economice să fie diminuate", a susţinut preşedintele Traian Băsescu, citat de The Money Channel.

Preşedintele a declarat că, în cadrul întâlnirii cu bancherii, s-a făcut un bilanţ al obligaţiilor asumate de guvern în cadrul parteneriatului cu băncile, arătând că, din punctul de vedere al guvernului, angajamentele au fost împlinite. "Mă refer în special la acordul cu Fondul Monetar Internaţional, la acordul cu Uniunea Europeană şi la acordul cu Banca Mondială, ceea ce a fost de natură să mărească nivelul de încredere în economia românească", a explicat şeful statului.

Este extrem de interesantă această afirmaţie a şefului statului. Înţelegem că a promis băncilor că va semna cu instituţiile internaţionale acordul de împrumut. Şi noi care credeam că acest acord a fost negociat şi semnat în interesul statului român. Politician versat, Băsescu foloseşte poziţia sa de prim demnitar al statului român pentru a cere unor bănci care evoluează înr-o economie liberă ce să facă.

Băsescu le-a spus reprezentanţilor principalelor bănci din România că este timpul ca şi sistemul bancar să răspundă pozitiv acţiunilor Guvernului, având în vedere că există lichidităţi şi, pe de altă parte, există şi foarte multe proiecte pentru IMM-uri cu finanţare europeană "care trebuie să îşi găsească parteneriatul în bănci pentru cofinanţare în condiţii rezonabile şi nu în condiţii de dobânzi foarte mari sau exagerate".

Iată o nouă încercare a preşedintelui de a distorsiona decizia economică a băncilor. Ce face Băsescu? Plânge pe umărul băncilor comerciale pentru a-şi apăra ţărişoara. Este clar: domnia sa este în campanie electorală. Pe de-o parte, mesajul său subliniază lăcomia băncilor acuzându-le că practică "dobânzi foarte mari sau exagerate", hrănind astfel aşteptările populiste, pe de altă parte face aprecieri asupra lichidităţii din sistemul bancar, iar în fine le flutură pisica cătrebuie să potolească setea de câştig a acţionarilor, în schimbul recunoştinţei României şi a Uniunii Europene.

"Apelul meu către bănci a fost să îşi analizeze sau să reanalizeze posibilitatea de a cofinanţa administraţiile locale şi pe cei care obţin finanţări pentru dezvoltarea de IMM-uri pe bani europeni în condiţii rezonabile. Deci acesta a fost mesajul, nu am aşteptat neapărat un răspuns, vom vedea reacţiile bancherilor în perioada următoare", a conchis preşedintele.

Cafeneaua de afaceri: "Băncile, bătălia pentru resurse"

Astăzi am participat la un eveniment organizat de Finmedia sub titulatura Cafeneaua de afaceri, Băncile: bătălia pentru resurse. Evenimentul, organizat la Palatul CEC, l-a avut drept moderator pe Valentin Lazea, economistul şef al BNR, şi ca invitaţi proeminenţi: Ana Maria Mihăescu, şeful misiunii International Financial Corporation (divizia de investiţii a Băncii Mondiale) în România, Lucian Anghel, economistul şef al BCR, şi Radu Furnică, preşedintele Leadership Development Solutions.

La cafeneaua de afaceri, pe vremuri, era amfitrion Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Astăzi, însă, domnia sa participa la aceeaşi oră la întâlnirea de la Clubul BNR, între preşedintele Traian Băsescu, BNR, Asociaţia Română a Băncilorr şi principalele bănci comerciale din România.

O mare parte a întîlnirii de la Palatul CEC a avut drept rol prezentarea unor cărţi editate de Diverta şi Injoy în colecţia de cărţi de afaceri Raftul cu succes, două dintre ele avându-i drept protagonişti pe Warren Buffet şi Jack Welch.

Partea care ar fi trebuit să aibă cea mai mare întindere a avut ca subiecte Cum influenţează politica băncilor acordul cu FMI şi Păstrarea volumului creditării în condiţiile reorientării lui. S-au dezbătut destul de puţin aceste teme. Am lansat o provocare de discutare a programului "Prima casă", promovând opiniile pe care le-am expus şi pe acest blog. Lucian Anghel a spus că creditele ipotecare tipice sunt de 40.000 € şi deci 1 mld.€ trebuie împărţit la această valoare. Ar rezulta 25.000 credite în loc de 17.000, ceea ce nu ar schimba prea mult situaţia. Am emis ipoteza că guvernul nu s-a consultat cu BNR înainte de lansarea acestui program, rugându-l pe economistul şef al BNR să îmi confirme sau să îmi infirme. Valentin Lazea a uitat să-mi răspundă. Însă a făcut o declaraţie memorabilă: "Diavolul este în anexe. Sunt 1001 de detalii care pot face diferenţa dintre succes şi eşec. Eşecul înseamnă ca din banii contribuabililor să se acopere eventuala neplată a celor ce beneficiază de acest credit."

Puteţi citi relatarea evenimentului şi în site-ul Hotnews.ro.

Programul "Prima casă" naşte pui, dar şi interese electorale

Ieri, preşedintele PSD, Mircea Geoană a declarat pentru Mediafax: "Este un pas bun această iniţiativă, Prima casă, pe care am susţinut-o, dar această iniţiativă se adresează în principal celor cu venituri peste medie. Pe noi ne interesează şi un program de construcţie de locuinţe, pentru tineri, cu chirie, şi considerăm că imediat după ce vom perfecta acordul şi cu Comisia Europeană şi vom şti pe ce bani ne bazăm în acest an, vom solicita Guvernului lansarea unui program masiv de locuinţe cu chirie pentru tineri şi pentru scopuri sociale care, împreună cu programul Prima Casă, să reprezinte un adevărat stimulent pentru dezvoltarea sectorului de construcţii, relansare economică şi acces la locuinţe pentru cei cu venituri modeste."

Cred că nu mai este nicio îndoială faptul că acest program a născut multe pasiuni electorale. PSD, după ce şi-a revendicat paternitatea programului şi după ce a constatat că el este însuşit de PD-L, iată că acum vrea să-şi năşească un program care să îi fie asociat în mod indubitabil.

Aseară, la emisiunea "Naşul" de la B1TV, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, a sugerat că programul "Prima casă" ar pute fi împărţit în două, în sensul unei părţi care chiar să fie destinat achiziţiei primei case, iar cealaltă parte să se adreseze restului populaţiei, respectiv celor care au mai deţinut cel puţin o locuinţă. Pogea nu a putut răspunde la întrebarea dacă programul va fi accesibil şi românilor care lucrează în străinătate. A mai afirmat că nu vor fi acceptate în program casele la roşu.

Se pare că între timp a mai apărut un politician interesat să valorifice programul "Prima casă". Este vorba de preşedintele Traian Băsescu, care se va întâlni mâine cu reprezentanţii BNR, ARB şi ai celor mai importante bănci comerciale. Printre principalele teme ce ar putea fi abordate, se numără acordurile au băncile-mamă pentru menţinerea liniilor de finanţare pentru băncile ce acţionează în România, evoluţia crizei economice şi programul "Prima casă". După cum anunţase anterior premierul Emil Boc, 16 bănci comerciale ar fi interesate de acest program.

Referinţe:

1. Programul "Prima casă", etapele ce stau la baza acordării garanţiei de stat, 31.05.2009
2. Fiscul este executorul în programul "Prima casă", 31.05.2009
3. "Prima casă" devine "A oricâta casă", 30.05.2009
4. Programul "Prima casă", discriminările continuă: TVA şi onorarii notariale reduse, 29.05.2009
5. Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare, 26.05.2009
6. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
7. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009

Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare

Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să modifice normele de creditare a populaţiei, pentru a se relua finanţarea pe acest segment, mai ales în contextul iniţiativei "Prima casă", anunţată de guvern, a declarat agenţiei Mediafax preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea.

"Ar trebui ca BNR să schimbe normele , pentru că altfel suntem blocaţi. Normele sunt cele din vara anului trecut, când aveam anumite obiective, de temperare a creditului. Nu se ştia că ar putea fi această situaţie", a arătat Gheţea, după un seminar economic.

În ceea ce priveşte programul "Prima casă" , Gheţea a apreciat iniţiativa guvernului, dar a menţionat că trebuie purtate discuţii pe o formă clară a actului normativ şi să se analizeze modul în care normele actuale ale băncii centrale se "mulează" pe o astfel de garantare.

"Sunt tineri care lucrează la multinaţionale, la societăţi mari româneşti, care au salarii mari. Şi ei trebuie să ia «Prima casă»", a menţionat Gheţea.

Este curioasă această atitudine a preşedintelui ARB, în afară de situaţia în care vrea să dea peste nas guvernului. Acei tineri pot lua creditul şi fără existenţa acestui program.

Azi la ora 14, conducerea ARB s-a întâlnit cu ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, şi cu reprezentanţii BNR, pentru a discuta proiectul "Prima casă".

Iată că băncile încearcă să profite de acest program, nu pentru că l-ar iubi, ci pentru că au oportunitatea să determine BNR să modifice normele de creditare, orice bancă dorindu-şi cât mai puţine constrângeri din partea autorităţii de reglementare şi supraveghere.

Referinţe:

1. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
2. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009

Radu Graţian Gheţea, singurul candidat, reales pentru încă 3 ani la conducerea ARB

Membrii Asociaţiei Române a Băncilor l-au reales astăzi pe Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC, în funcţia de preşedinte al ARB pentru un mandat de 3 ani. El ocupă această poziţie din 2000, fiind la al patrulea mandat. Motivul pentru care nu a avut contracandidat, susţin surse bancare, a fost că şi-a asigurat sprijinul a 30 de membri ai ARB, bănci mici şi mijlocii, din totalul de 40 de membri. Poziţia de prim-vicepreşedinte, rămasă vacantă din 2008, după ce fostul preşedinte BCR s-a retras din sistemul bancar, a fost ocupată de Petre Bunescu, vicepreşedinte al BRD-GSG. Ceilalţi vicepreşedinţi sunt: Oana Petrescu (vicepreşedinte BCR), Steven van Groningen (preşedinte Reiffeisen Bank) şi Sergiu Oprescu (preşedinte Alpha Bank).

Forumul Bancar Român şi piaţa imobiliară

Am participat în prima parte a zilei la cea de-a XI-a ediţie a Forumului Bancar Român, organizat de Finmedia, cu sprijinul Băncii Naţionale a României şi al Asociaţiei Române a Băncilor. Manifestarea are o fructuoasă tradiţie, fiind unul dintre evenimentele bancare cele mai importante ale anului. De această dată, prezent pe afişul manifestării, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lipsit, deşi la ediţiile precedente era amfitrionul cafenelei de afaceri. Era o ocazie rară de dialog cu guvernatorul băncii centrale. Să semnifice lipsa d-lui Isărescu îngrijorarea firească pentru actuala criză? Foarte probabil. L-a înlocuit Eugen Rădulescu, fost preşedinte al Băncii Agricole, actualmente director în BNR.

Probabil că cea mai spectaculoasă parte a forumului a fost intervenţia preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor şi al CEC Bank în acelaşi timp, Radu Graţian Gheţea, care a declarat: "Vom propune băncii centrale revizuirea Regulamentului nr. 11 (din 19.08.2008), pentru reluarea creditării în domeniul imobiliar. Noile norme au blocat acest tip de credit în condiţiile actuale, de teamă şi neîncredere. După ce am făcut ajustările impuse de regulament, am observat că foarte puţine persoane se mai pot califica pentru un credit ipotecar". De fapt, dl.Gheţea a exprimat esenţa cauzelor a ceea ce se întîmplă cu piaţa imobiliară românească în ultima vreme. Scăderea dramatică a cererii solvabile a aruncat piaţa imobiliară în impas.

În replică, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat: "Băncile au ajuns să practice dobînzi de 9-10% la depozite şi de 35% la creditele în lei, sporindu-şi marja din această diferenţă şi invocînd în acest sens schimbarea condiţiilor din piaţă. Ei spun că s-au schimbat condiţiile pieţei şi mă întreb care sînt acele condiţii care s-au schimbat atît de mult încît să permită o astfel de marjă". Cu alte cuvinte, băncile comerciale au încercat să profite de situaţia tulbure şi să-şi mărească considerabil marja de profit. Din păcate pentru ele, pe rulaje extrem de mici.

Unde este adevărul? Undeva pe la mijloc.

Aşa cum am declarat ieri în Cotidianul, criza actuală a grăbit ieftinirea apartamentelor vechi cu circa doi ani. Atrăgeam, de asemenea, atenţia asupra faptului că scăderea cererii solvabile pe piaţa imobiliară a fost cauzată de noile norme de creditare şi de scumpirea banilor. De fapt, noile norme BNR au ţintit în principal creditul de consum şi în special creditul cu buletinul, creditul ipotecar fiind doar o victimă colaterală.

Cu atît mai mult, mi se pare importante demersul d-lui Gheţea şi replica d-lui Vasilescu, deşi primul are drept prim scop reluarea creditării de către bănci în virtutea realizării obiectivului de realizare de profit de către acestea şi a îndeplinirii rolului lor primordial: de intermediere financiară, iar cel de-al doilea vizează sănătatea sistemului bancar.

Ion Ghizdeanu, un cunoscător al imobiliarelor

Un oarecare Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, personaj despre care n-am auzit pînă acum în piaţa imobiliară, îşi dă cu presupusul şi zice rituos: "Nu se poate vorbi despre o criză imobiliară cîtă vreme piaţa imobiliară românească e făcută de construcţiile în mediu rural şi de cele în regie proprie, plus economia neagră din construcţii." Acest individ, care încă nu a îndrăznit pînă acum să-şi exprime opinii despre piaţa imobiliară românescă, vine acum la un seminar (workshop, zic ei, că s-au romglish-at, altfel tuşesc) la Sinaia, organizat de Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi îşi dă cu presupusul despre o piaţă despre care, probabil, a citit în ziare, la fel ca restul autorităţilor române. Dacă ar fi cunoscut mai mult, probabil că l-ar fi dus capul mai mult decît exprimarea de mai sus. De altfel, autorităţile statului România nu au făcut altceva de-a lungul anilor decît să-şi apere interesele lor private, indiferent de culoarea politică, şi să ignore cu desăvîrşire piaţa imobiliară. Să o ignore este un fel de-a zice, întrucît au avut grijă să nu adopte nicio reglementare despre această piaţă. Le-a convenit atîta vreme cît grupurile de interese din jurul lor voiau să facă afaceri imobiliare nestingherite de nimeni şi de nicio reglementare.


Ipochimenul de care vă zic, a cărui poză o puteţi vedea alături, cu o figură încrîncenată, care nu s-a obosit să apară la niciun fel de manifestare imobiliară, mă refer la seminarii, simpozioane, congrese şi expoziţii la care am participat (credeţi-mă că sînt puţine cele la care am lipsit), dă sentinţe despre piaţa imobiliară, ca cea de mai sus. A devenit o modă printre capii diferitelor agenţii ale statului să se exprime despre un domeniu care nu le este întocmai familiar.


Autorităţile României, indiferent de culoarea lor politică, au preferat să lase o piaţă de bani fără autoritate centrală de reglementare, întrucît trebuiau să-şi facă afacerile în linişte. Dacă cei care citesc doresc să afle mai multe despre ceea ce este o piaţă de bani, îi invit să pună mîna şi ochiul pe un manual serios de economie şi să vadă despre ce este vorba. Dacă nu au timp s-o facă, o să le dau o indicaţie aproximativă, este vorba despre pieţe pe care se vehiculează mulţi bani: piaţa bancară, piaţa valutară, piaţa de capital, piaţa asigurărilor şi piaţa imobiliară. Toate aceste pieţe, cu excepţia pieţei imobiliare, au autorităţi de reglementare şi supraveghere: Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Piaţa imobiliară, nu.


A existat o iniţiativă de reglementare în anul 2000, aparţinînd Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare şi sprijinită de secretarul de stat de la Justiţie din acea vreme, Flavius Baias, actualmente Decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, materializată în Ordonanţa 3/2000, dar care s-a prăbuşit în urma unei intevenţii la Curtea Constituţională, făcută de un personaj dubios din piaţa imobiliară, nomina odiosa, cîţiva ani mai tîrziu.


Toţi ceilalţi guvernanţi nu au făcut altceva decît să ignore o piaţă care avea nevoie de o reglementare, dar în care aveau interese dornice de lipsă de reglementare. Aşa au apărut în topuri tot felul de personaje care s-au îmbogăţit în urma tranzacţiilor imobiliare şi care populează nenumăratele topuri de profil.

Autorităţile din România s-au mulţumit să permită unor oameni care nu se pricep, dar care ocupă o demnitate publică, să facă declaraţii iresponsabile despre piaţa imobiliară. Ca personajul de mai sus. Ca multe altele, de altfel.

Aşa cum Asociaţia Română a Băncilor se gândeşte la promovarea unei iniţiative legislative care să îi incrimineze pe cei care fac declaraţii iresponsabile despre delicatul sector bancar, poate că ar fi bine ca respectiva iniţiativă să îşi lărgească aria de competenţă asupra tuturor pieţelor de bani.