Reflecţii economice

În urma întâlnirii de ieri cu reprezentanţii băncilor comerciale, pe lângă declaraţia făcută la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu a comentat aseară pe marginea temei la TVR1.

"Reacţia băncilor nu este mulţumitoare şi o consider incorectă. Eu le-am propus un parteneriat, iar astăzi am auzit numai plângeri... ce să mai facă statul... Dar este timpul ca băncile din România să facă şi ele ceva pentru economia românească", a declarat Băsescu. El a continuat şi a spus că simpla menţinere a liniilor de credit este un efort, care este recunoscut şi este o respectare a înţelegerilor anterioare acordului cu FMI. "Dar eu aştept de la bănci mai mult. Aştept dinamism şi curaj", spune Traian Băsescu. În opinia şefului statului, când economia creşte cu şase sau opt procente, "e uşor să fii bancher şi să treci la profituri sume uriaşe".

"Băncile adevărate şi bancherii adevăraţi ştiu să facă bani şi pentru ei şi pentru economie şi în perioadă de criză", a continuat el. Se poate. Dar dacă nu avem bancheri aevăraţi? Nu le arată Traian Băsescu cum să devină bancheri adevăraţi? Sau vrea domnia sa, după ce nu va mai fi preşedinte, să arate ce înseamnă bancher adevărat?

Preşedintele Băsescu a spus că reproşează băncilor, în primul rând, "dobânzile foarte mari". "Au lichidităţi, sunt bani, nu înţeleg de ce mai menţin aceste dobânzi. Sigur, au nişte probleme din decembrie, ianuarie, februarie, când s-au repezit să-şi ia clienţii unii altora, ca într-un joc de-ăsta fără reguli şi atunci au oferit dobânzi foarte mari la depozite. Acum le este foarte greu să coboare aceste dobânzi, pentru că ei plătesc la depozitele pe care le au dobânzi mari, de 20%, de 18%, însă aceasta nu este vina economiei româneşti, este responsabilitatea lor şi trebuie să-şi asume şi răspunderea de a mai pierde din profit", a spus el. Aici Traian Băsescu ar trebui să se adreseze acţionarilor băncilor respective, care, cu siguranţă, nu ar primi astfel de sfaturi de la preşedintele ţării unde au afaceri. Revenim la economia planificată din birourile CSP?

"Ce mi se pare inadmisibil este că abordarea lor este risc zero", a arătat şeful statului. "Dacă luăm programul de izolare termică, acolo cu 50% vine ministerul domnului Blaga, cu bani europeni, dar 50% trebuie asiguraţi de Primărie şi de persoana fizică ce beneficiază de acest pogram, ori să oferi credite cu 20% nu va lua nici Primăria, nu va lua acest credit nici persoana fizică", a mai spus el.

El a afirmat totodată că nimeni nu poate impune băncilor o anumită conduită în ceea ce priveşte costul banilor. Întrebat ce pârghii ar avea pentru a convinge băncile, Băsescu a răspuns: "Nu am pârghii şi nimeni nu are. Băncile sunt libere să facă ce vor. Dar nici nu putea să nu aibă loc această discuţie, în care eu să-mi exprim punctul de vedere, că în propunerea pe care le-am făcut-o - parteneriat între stat şi sistemul bancar privat - noi ne-am respectat obligaţiile. Acest lucru l-am dat ca mesaj şi i-am rugat să analizeze posibilitatea să coboare dobânzile pentru a stimula investiţiile".

În opinia preşedintelui Băsescu, existând lichiditate, băncile sunt tentate să spună că vor să contribuie la construcţia de autostrăzi. "Răspunsul meu este simplu: da, contribuiţi, componenta autohtonă pentru construcţia de autostrăzi, la banii pe care ni-i dă UE, poate fi şi de la voi, dar să nu fie banii mai scumpi decât cei pe care ni-i oferă Banca Europeană de Investiţii." Pesemne, Traian Băsescu nu ştie cum a fost creată respectiva bancă, nu ştie ce obiective are şi ce politică a investiţiilor are, dacă poate afirma aşa ceva. Nu se pot compara dobânzile practicate de BEI cu cele practicate de o bancă comercială, ceea ce i-atr putea explica eventualul său consilier bancar, despre care am dubii că l-ar avea.

"Era un domn, mare bancher altfel, cetăţean român, care începuse să-mi facă socoteala câte datorii n-a plătit statul la firme (...). De fapt, bătea câmpii, că nu era vorba de banii pe care Guvernul trebuia să-i plătească, Guvernul a plătit, dar sunt administraţiile locale care sunt în mare dificultate din două motive, una şi cea mai importană că au foarte multe hotărâri judecătoreşti care i-au obligat să dea bani din urmă de pe la anul 2000, în buna înţelegere de către unii judecători a legislaţiei din România şi a discreţionarului. (...) Pe de altă parte, dacă economia nu este finanţată, domnii bancheri trebuie să ştie că nici nu vor fi bani să se plătească firmelor banii pe care Primăriile trebuie să-i plătească, pentru că din taxe se fac banii la Primărie, nu din altceva", a continuat el. Fără comentarii.

"Pentru că Guvernul României poate încerca să se descurce şi fără să mizeze pe bănci. N-aş vrea să intru în alte detalii, dar măcar să ştim dacă avem în sistemul bancar din România - acesta a fost mesajul meu astăzi - un partener sau nu. Nu putem fi parteneri doar atunci când vreţi să vă creşteţi lichidităţile", a încheiat Băsescu opiniile sale despre o întâlnire extrem de tensionată.

Pe de altă parte, nici reacţiile bancherilor nu s-au lăsat aşteptate. Dan Popa descrie pe blogul său, în articolul "Prima casă" vă arată cât de mare este dragostea dintre bancheri, guvern şi BNR, câteva reacţii ale bancherilor, unele sub semnul anonimatului, faţă de întâlnirea de ieri. Citez ceea ce spunea unul dintre partcipanţi: "Noi nu suntem oficii de binefacere nicăieri în lume. Vom coborî dobânzile atunci când economia românească va permite acest lucru. Sistemul bancar este ca un vapor, ca să rămân în teritoriul preferat de Preşedinte, dar marea în care navigăm e plină de aisberguri. Nu se poate să arăţi cu degetul către bănci. Nu noi facem politica fiscală a României şi nu noi creăm strategia monetară. Nu noi suntem responsabili de actuala situaţie economică, totuşi. Noi finanţăm afaceri într-o ţară care are totuşi câteva dezechilibre de care nu ai cum să nu ţii cont. A, că se mai aude câte-o voce care ameninţă cu impozite Robin Hood... foarte bine, noi vom încerca să ne adaptăm şi acelei situaţii. Însă nu ştiu cine va pierde în final mai mult."