Reflecţii economice

Directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat, joi, că se poartă discuţii în Consiliul de Administraţie privind autorizarea unei bănci comerciale cu capital integral românesc. În noianul de veşti proaste asociate crizei şi guvernării defectuoase a României, cel puţin din punct de vedere economic, iată şi o veste bună.

"Luna viitoare, o bancă cu capital integral românesc va primi autorizaţia de funcţionare din partea BNR. În prezent, există discuţii la nivelul Consiliului de Administraţie pe aceasta temă", a spus Cinteză, la The Money Channel.

În România, activează în prezent 43 bănci, în care se includ sucursalele băncilor străine şi Creditcoop. Dintre acestea, numai şase au capital majoritar românesc (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comercială Carpatica, Libra Bank şi Creditcoop), celelalte 37 având capital majoritar străin. Sucursalele băncilor din ţările Uniunii Europene nu se supun autorizării BNR, ci băncilor centrale din ţările din care provin.

În toate ramurile economice, cristalizarea capitalului românesc a fost un proces de durată. Afacerile cu capital românesc care au reuşit fie au operat pe segmente de business cu creştere impresionantă, fie au făcut afaceri nu tocmai nevinovate cu statul. Băncile comerciale cu capital românesc fie au capital majoritar de stat, fie au fost create când capitalul social minim pentru deschiderea unei bănci era mai mic. În ultimii ani, nu a mai apărut o bancă cu capital măcar majoritar românesc. Iată că o astfel de ştire este excelentă.

Noua bancă, indiferent cine va fi în acţionariatul ei, pleacă cu un handicap major: celelalte bănci au traversat perioada extremă înflorire din perioada 2003-2007, în care expansiunea agenţiilor bancare a fost uluitoare. Desigur, de când a început criza, multe bănci comerciale au făcut analize serioase a profitabilităţii agenţiilor, interpretându-le drept centre de profit şi închizându-le pe cele mai puţin performante. Noua bancă va trebui să îşi construiască o politică foarte atent studiată şi poate profita de oportunităţile pe care orice criză le oferă. Poate adopta o politică de nişă, orientându-se către anumite segmente ale pieţei, atât din punct de vedere al clientelei ţintite, cât şi al gamei de servicii bancare pe care urmează să le ofere. Nu cred că o bancă nou creată va putea ţinti de la început un statut de bancă universală din motive de capital, de lipsă a prezenţei în ţară şi lipsă a unu personal performant.

Actualizare 21.06.2009
Conform unor surse din piaţa bancară, noua bancă s-ar putea numi "Banca Feroviară" şi va fi controlată de omul de afaceri Valer Blidar (în fotografie), care deţine Astra Vagoane Călători Arad. La noua bancă, după autorizare, ar putea intra acţionari elveţieni, care sunt prezenţi în România, dar nu activează în domeniul bancar. Preşedintele noii bănci va fi Petre Tulin, care a fost director al Direcţiei de Reglementzare şi Autorizare din BNR, preşedinte al HVB Banca pentru Locuinţe şi actualmente este preşedinte al BCR Banca pentru Locuinţe. Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR, a declarat: "Domnul Petre Tulin nu a înaintat nicio cerere de încetare a raporturilor de muncă cu BPR-BPL".

O a doua bancă ar putea apărea prin transformarea Capa Finance IFN din Cluj, al cărei şef, Horia Manda, ar vrea să-l propună pentru funcţia de preşedinte pe Bogdan Merfea, CEO al Raiffeisen Kosovo. Capa Finance IFN administrează fondurile de investiţii RAEF şi BAF.