Un director de restaurant parizian propune mărirea TVA

Un director de restaurant parizian a venit cu o propunere bombă: revenirea la cota normală de 19,6% faţă de cota redusă de 5,5%, anunţă ziarul elveţian 24 heures. După ce a militat 3 ani pentru cotă redusă de TVA pentru restaurante, Xavier Denamur, împreună cu alţi colegi directori de restaurant din cartierul parizian Marais, propune revenirea la cota de TVA obişnuită, aducând mai multe argumente. Reamintesc că autorităţile franceze au decis, din motiv de criză, reducerea TVA pe segmentul restaurantelor şi cafenelelor la 5,5% de la 1 iulie 2009, cu condiţia ca patronii de restaurante să reducă reducă preţurile cu 11,8% la cafea, apă minerală şi meniul zilei, după cum scriam aici.

Printre altele, el propune revenirea la cota de TVA de 19,6% pentru întreaga reţea de cafenele, hoteluri şi restaurante, dar cu respectarea a 10 paşi. printre aceşti paşi se numără:

- scăderea fiscalităţii pentru angajatori şi angajaţi, ceea ce ar da posibilitatea măririi salariilor şi a declarării muncii la negru;

- îmbunătăţirea formării profesionale a managerilor din industrie, ştiut fiind faptul că multe falimente se produc din cauza pregătirii necorespunzătoare a managerilor;

- consolidarea luptei împotriva fraudelor fiscale, prin controlul mai strict al unor operaţiuni permise în prezent fără documente şi obligarea cafenelelor şi restaurantelor de a fi echipate cu case de marcat fiscale;

- instituirea deductibilităţii unei părţi din TVA pentru categoriile defavorizate de persoane;

- impunerea clasificării produselor după prospeţime şi după locul de producere, local sau nu.

Este un exemplu foarte interesant despre modul în care se implică societatea civilă în problemele politicilor fiscale şi despre mediatizarea acestor propuneri. Desigur, problemele ridicate de directorul de restaurant parizian ne sunt familiare şi nouă, numai că, în România acestor zile, politicul dictează economicul şi guvernanţii nu au urechi de ascultat nici măcar la ceea ce spun specialiştii şi necum la ceea ce spune societatea civilă.

Franţa va avea în 2009 un deficit bugetar de 130 mld.€

Ministrul francez al bugetului, Éric Woerth, a declarat în cursul emisiunii "17h Politique" de la postul i-Télé că deficitul bugetar al Franţei va fi de circa 130 mld.€. "Nu sunt sigur, nu ştiu care vor fi veniturile din impozitul pe profit şi TVA până la sfârşitul anului", a declarat el, citat de Le Monde. El a spus că, pentru 2010, se aşteaptă la o reducere a deficitului bugetar la 110-115 mld.€, mizând pe însănătoşirea economiei, ceea ce va conduce la o mărire a încasărilor bugetare din impozite.

Guvernul francez a revizuit în bine previziunile de creştere economică pentru 2010 la 0,75% din PIB, faţă de 0,5% din PIB, cât se prognoza anterior, ceea ce "corespunde unei creşteri de 2-3 mld.€ a încasărilor din impozite", a spus Woerth.

În ceea ce priveşte problema pensiilor, ministrul bugetului a afirmat că "bugetul de pensii va deveni în curând mai deficitar decât alte bugete de asigurări sociale".

Akzenta, o veche şi nouă escrocherie gen Caritas

Dan Popa scrie, pe blogul său, articolul Akzenta, Caritasul fazanilor europeni. Compania se ocupa de plasamente financiare, promiţând randamente de 500% pe an. Escrocheria, spune autorul, le-a adus 68 mil.€ în câteva luni, fiind înşelaţi circa 21.000 de europeni. Iar în final, se întreabă "cum naibii să fii atât de prost încât să crezi în asemenea randamente în vreme de recesiune economică?".

Istoria, însă, nu datează de câteva luni, ci de ani buni. La 10 decembrie 2004, autoritatea de reglementare a pieţelor de capital din Franţa, Autorité des marchés financiers (AMF), în documentul prezentat aici, atrăgea atenţia publicului asupra ofertei de investiţii a companiei Akzenta. Un anunţ publicitar al companiei sugera că, cu o investiţie minimă de 200.000 €, se putea realiza un profit de minimum 500% pe an, cu creditare lunară, ca participare la activitatea de afaceri a companiei. Autoritatea franceză atrăgea atenţia investitorilor să privească cu maximă circumspecţie această ofertă, întrucât compania nu oferea informaţii asupra instrumentelor financiare pe care le folosea şi nu dădea niciun detaliu care ar fi putut ajuta eventuala decizie de investiţie. AMF mai preciza că, până la data comunicatului, Akzenta nu solicitase niciun fel de autorizare pentru a opera cu titluri de valoare pe teritoriul Franţei.

La data de 3 mai 2006, AMF revine cu o atenţionare, prezentată aici, prin care menţiona că Akzenta oferea aceleaşi randamente pentru o investiţie minimă de 25.000 € şi califica drept ilegală această activitate.

Culmea este că Akzenta îşi înregistrase şi un domeniu în România, akzenta.ro, la data de 14.08.2001, aşa cum rezultă din site-ul rotld.ro, ceea ce înseamnă că ar fi intenţionat să-şi lanseze oferta şi în România.

Aberanţii MFP

Un anume domn Cosmin Coman, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, participînd azi la seminarul "Mediafax Talks about SMEs", a declarat că impozitul minim este o măsură temporară şi nu reprezintă o creştere a fiscalităţii. "Aş vrea să subliniez că impozitul minim este o măsură cu caracter limitat temporal", a continuat Coman, fără să se obosească să menţioneze orizontul de timp în care acesta va fi aplicat. El a afirmat, în continuare, că impozitul minim nu creşte nivelul fiscalităţii din România, deoarece se poate opta în continuare pentru plata unui impozit de 16% din profit.

Se pare că acest domn este total rupt de realităţile economiei româneşti şi de deciziile guvernului. Impozitul minim se aplică şi firmelor care sunt plătitoare de impozit pe profit. Nu ştiu ce pregătire are domnia sa, dar pot presupune că este orice altceva decât economist, atâta vreme cât ministrul finanţelor este inginer metalurgist. Cum ar putea afirma un economist că fiscalitatea nu creşte când se va plăti un impozit mai mare decât procentele prevăzute în prezent de legislaţia fiscală?

De altminteri, guvernul nu a vrut nici măcar să aibă un dialog normal cu patronatele pe marginea modificărilor aduse codului fiscal. Deunăzi, reprezentanţii patronatelor s-au simţit înşelaţi în timpul unor tentative de discuţii, acuzând guvernul că a încălcat înţelegerea impozit aşa-zis forfetar în schimbul deductibilităţii cheltuielilor legate de folosirea mijloacelor de transport. Acest guvern pare fi discreţionar, în afara oricăr raţiuni economice, în luarea măsurilor privind mediul de afaceri, uitând că firmele private au cea mai mare contribuţie la crearea Produsului Intern Brut. O asemenea atitudine se va întoarce ca un bumerang împotriva actualului guvern. De cele mai multe ori, măsurile administrative aberante capătă un răspuns adecvat din partea pieţei libere, care are tendinţa să-şi apere interesele.

Ce fac alţii? Spre exemplu, Franţa a decis reducerea TVA la activitatea restaurantelor la 5,5% de la 1 iulie 2009, cu excepţia alcoolului. La schimb, patronii de restaurante şi-au asumat reducerea preţurilor cu 11,8% la cafea, apă minerală şi meniul zilei. Parcă sună mai economic, nu?