Contractele cu furnizorii de comunicaţii pot fi reziliate fără plata unor penalităţi

Începând de ieri, 20 iulie 2010, prin modificarea art.84 al Legii nr.296/2004, orice contract cu un furnizor de telefonie mobilă, cablu TV sau Internet poate fi reziliat dacă sunteţi nemulţumit de calitatea serviciilor, fără să mai puteţi fi obligat la plata unor cheltuieli suplimentare. Furnizorii de astfel de servicii, profitând de poziţia lor de oligopol pe piaţă, aveau pâinea şi cuţitul, cerând plata unor sume mari la rezilierea unor contracte înainte de termen.

Totuşi, dacă aţi profitat de o promoţie prin care vi s-a încredinţat un echipament la preţ subvenţionat, cum ar fi un telefon mobil, de exemplu, veţi fi nevoit să achitaţi o diferenţă dacă renunţaţi la contract, proporţională cu perioada rămasă din contract. Conform legii, dreptul consumatorului la denunţarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrâns de nicio clauză, dar drepturile părţilor referitoare la o justă despăgubire nu vor fi afectate în cazul denunţării unilaterale. Se aplică atât la contractele noi, cât şi la cele în derulare.

Asociaţia Operatorilor Mobili din România consideră că unul dintre efectele negative posibile şi logice ale acestei decizii ar putea fi reducerea dramatică sau chiar dispariţia de pe piaţă a ofertelor de abonamente însoţite de telefoane la preţuri reduse. Ei şi?

Sursa: Stirileprotv.ro.

Promoţiile, responsabile de comportamentul consumist al românilor

Piaţa autohtonă a retailului modern este influenţată din ce în ce mai mult de promoţiile magazinelor, circa 97% dintre cumpărători orientându-se în funcţie de acest aspect în alegerea produselor de pe raft, a declarat pentru NewsIn directorul general al Daedalus Group, Daniel Enescu.

"Piaţa retailului începe să migreze către zona de promoţii. Primul trimestru al anului a adus multe schimbări în comportamentul consumatorului. Conform ultimelor noastre studii, 25% dintre cumpărători aleg des o marcă aflată la promoţie, circa 72% fac aceasta alegere uneori, în timp ce numai 3% dintre ei nu sunt sensibili la promoţii", a spus Daniel Enescu.

De asemenea, acesta a mai adăugat că aproximativ 90% dintre cumpărători se informează constant de promoţiile magazinelor din revistele acestora.

"Circa 8,1% dintre cumpărători aleg des o marcă mai ieftină, în locul celei pe care o preferă, în timp de 60% fac această alegere ocazional", a explicat Enescu.

Iată că, totuşi, criza a reuşită să anihileze într-o oarecare măsură apetitul consumist al românilor sau, cel puţin, să-l facă să îmbrace o formă mai atenuată.

Inflaţia a scăzut în aprilie 2009. Pe seama cui?

Cifrele furnizate de Institutul Naţional de Statistică indică în aprilie 2009 o inflaţie lunară de 0,27% pe an, faţă de 0,5% în martie 2009. Pe componente, indicele preţurilor de consum arată astfel: mărfuri alimentare 0,03%, mărfuri nealimentare 0,81% şi servicii -0,45%. În termeni anualizaţi inflaţia a fost de 6,45%, faţă de 6,71% în martie 2009, iar componentele au fost: mărfuri alimentare 4,62%, mărfuri nealimentare 7,06% şi servicii 8,84%.

În perioade de criză economică, o astfel de evoluţie este firească. Criza economică a prins România cu o inflaţie ridicată, care ne situa departe de criteriile de convergenţă nominală pentru aderarea la spaţiul euro. Din acest punct de vedere, criza ne avantajează.

Doar că micşorarea inflaţiei are drept cauză principală contracţia economică, ale cărei dimensiuni pe T1 2009 le vom afla de-abia peste două zile. Pe de altă parte, în mod vădit, a scăzut consumul. Să ne amintim de tentaţia consumistă care i-a caracterizat pe români ani de-a rândul, atât în materie de produse şi servicii, dar şi în materie de credite bancare. iată că numai criza a fost capabilă să taie acest elan, chiar şi cu întârziere.

Banca Naţională a României, al cărui obiectiv fundamental este ţintirea inflaţiei, are, astfel, o sarcină aparent mai uşoară în această perioadă. Numai că BNR gestionează şi alţi indicatori macroeconomici. Iar multe pârghii sunt în grădina guvernului, care nu a dovedit până acum că este capabil să gestioneze criza.

BNR va trebui să fie foarte atentă în perioada următoare la cursul valutar. Cel mai important lucru este să evite volatilitatea manifestată la sfîrşitul lui 2008 şi de a sprijini un curs sutenabil al monedei naţionale.