Despre vizita lui Jeffrey Franks în România

S-a discutat mult în aceste zile despre vizita lui Jeffrey Frans, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţionale în România. Unii chiar s-au întrebat ce caută Franks neanunţat în România, întrebare ocazionată de primirea lui, ieri, de către prim-ministrul Emil Boc la Palatul Victoria. Cei care lansează asemenea zvonuri nu sunt informaţi deloc. Jeffrey Franks a venit la Bucureşti fiind invitat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a participa la evenimentele organizate cu ocazia împlinirii a 130 de existenţă a Băncii Naţionale a României. Printre aceste, evenimente, se numără conferinţa BNR la 130 de ani: Privind spre viitor şi un concert extraordinar al orchestrei filarmonice "George Enescu".

"A fost vorba de o întâlnire informală, în contextul prezenţei în ţară a şefului misiunii FMI pentru a lua parte la evenimentele care marchează aniversarea a 130 de ani de la aniversarea BNR", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, conform Mediafax.

La întâlnirea cu Emil Boc, Franks a fost însoţit şi de un reprezentant al Comisiei Europene. Este firesc un astfel de demers al creditorilor din cadrul acordului financiar cu România de a se interesa de intenţiile Guvernului Boc în urma recentei remanieri.

"Sunt aici pentru conferinţa BNR, dar aseară am avut o întâlnire şi cu premierul Emil Boc. În cadrul întâlnirii, premierul mi-a explicat că remanierea Guernului nu va determina şi o modificare a politicilor aplicate până în prezent", a declarat Frans astăzi, citat de Mediafax.

Întrebat dacă remanierea Guvernului ar putea conduce la amânarea eliberării următoarei tranşe din împrumutul cu FMI, sau la creşterea costurilor de finanţare a statului, Franks a răspun negativ. El a precizat că scrisorea de intenţie va fi trimisă board-ului FMI în a doua jumătate a lunii septembrie.

Trebuie spus că mâine este aşteptat la Bucureşti preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, tot cu ocazia aniversării BNR. Din cauza faptului că Guvernul Boc a insistat să taie 25% din salariile angajaţilor băncii centrale, despre care am scris aici, se pare că Trichet nu vrea să se întâlnească nici cu preşedintele Băsescu, nici cu prim-ministrul Boc.

O remaniere care nu serveşte economic la nimic. Din contră

Nu ştiu dacă cineva spera prea mult de la această remaniere. Desigur, au fost vizaţi miniştrii de la ministerele cu impact economic: finanţe, economie, muncă, transporturi, comunicaţii, agricultură. Cei desemnaţi să ocupe portofoliile, în afară de Anca Boagiu şi Valeriu Tabără, care au mai fost miniştri, au o vizibilitate foarte mică, dar şi reputaţie şi profesionalism îndoielnice. Despre ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu, am scris deja. Această remaniere nu promite nimic altceva decât o amânare a rezolvării problemelor cu care se confruntă România.

Preşedintele Băsescu pare să cauţioneze noua echipă, dar atrage atenţia: "Economia reală a început să crească, în servicii se constată o diminuare a creşterii negative. Drumul este bun, mai trebuie explicat românilor că nu luăm măsuri împotriva lor. Dacă nu facem acum ce trebuie, nu vom putea creşte nici pensii, nici salarii în 2012, 2013. Nu vom putea iar inflaţia va înghiţi şi ultimele resurse pe care familiile le mai au acum. (...) Cer Guvernului, dar şi dumneavoastră, ca proaspeţi miniştri, să fiţi solidari pentru măsurile de austeritate care trebuie să continue. În lipsa unor măsuri de austeritate, care să vizeze inclusiv cheltuielile sociale, aici sunt destule zone în care se poate acţiona, pot să vă spun că vom avea o creştere de 1 maximum 2 la sută în 2011, ceea ce nu va angrena forţă de muncă suplimentară. Va trebui să explicăm românilor că austeritatea trebuie să caracterizeze acţiunea guvernamentală, dar şi a fiecărui român în parte, şi în 2011. Numai prin austeritate putem obţine o creştere mai mare de 1-2%. Eu sper într-un 3-4%, dacă Guvernul va continua să ia măsurile care se impun, pentru a crea condiţii de investiţii din bugetul de stat."

Creşterea economică a fost amânată până la anul, condiţionată de foarte mulţi "dacă". Drumul este în continuare greu şi răul cel mai mare încă nu a venit. Economia este reglementată în continuare de politică, iar politicienii sunt incompetenţi din punct de vedere economic. Argumentul PD-L este cel legat de poziţiile ocupate de cei şase în diferite comisii parlamentare, ceea ce le-ar da o mare competenţă. Nimic mai fals. Numirile în aceste comisii se fac pe criterii politice şi nu dau niciun fel de garanţie. Unii sunt trimişi acolo ca în cimitirele de elefanţi.

Cui urmează Gheorghe Ialomiţianu la conducerea finanţelor României?

Voi spicui câteva nume ale miniştrilor de finanţe ai României: Alexandru C. Moruzi, Dimitrie A. Sturdza, Ion C. Brătianu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Ion Câmpineanu, Alexandru Barbu Știrbei, Take Ionescu, Petre P. Carp, Emil Costinescu, Constantin Argetoianu, Vintilă I. C. Brătianu, Virgil Madgearu, Victor Slăvescu, Mircea Cancicov, Mitiţă Constantinescu.

Urmează Gheorghe Ialomiţianu. Fără comentarii.

O nouă catastrofă la Ministerul Finanţelor Publice?

Astăzi, România a trăit în febra remanierii guvernamentale. Sebastian Vlădescu va fi remaniat şi a declarat că remanierea sa din funcţia de ministru al finanţelor publice este o decizie politică, dar totodată "o eroare" şi a adăugat că regretă că nu a putut finaliza proiectele începute la conducerea instituţiei (acordurile cu instituţiile internaţionale, combaterea evaziunii fiscale, restructurarea MFP, republicarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală, etc.). Declaraţiile lui Vlădescu, în filmul de mai jos, sursa: Realitatea.net.

Veţi spune că asta nu este o veste proastă. Ba este, dacă se va întâmpla ceea ce se spune: succesorul lui Vlădescu la conducerea Ministerului Finanţelor Publice ar putea fi Gheorghe Ialomiţianu, deputat PD-L, după cum relatează Gândul,

Foarte prezent pe ecranele TV în ultima vreme, Ialomiţianu are un trecut legat de finanţele publice: a ocupat poziţia de director adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov. După cum scriam în articolul Măsurile anticriză ale guvernului Boc, într-o emisiune TV, personajul mi-a răspuns la întrebarea care sunt trei dintre cel mai importante măsuri anticriză luate de guvernul Boc următoatele: programul "Prima casă", acordarea şomajului tehnic în loc de concediere pe o perioadă limitată şi încercarea guvernului de crea locuri de muncă. Nu a menţionat nimic despre investiţii, încurajarea mediului de afaceri, eliminarea unei politici fiscale prociclice şi multe altele. Nu este, astfel, de mirare lipsa de viziune a acestui guvern şi incapacitatea sa de a gestiona România pe timp de criză.

Ialomiţianu pare un individ extrem de limitat, un politruc ieftin, un yesman de profesie, care nu ştie altceva decât să susţină necondiţionat partidul din care face parte. Nici vorbă de orizont, capacitatea de a avea viziune sau alte asemenea nimicuri. După prestaţiile lui şi aparenta sa îngustime intelectuală, mă îndoiesc chiar că ar fi capabil să vorbească în engleză. Nici nu vreau să mă gândesc cum ar putea face faţă unei discuţii cu reprezentanţii FMI sau cu omologii săi din UE sau din alte părţi.

Dacă acest personaj va ajunge la cârma finanţelor publice din România, va fi un dezastru. Am putea fi puşi în situaţia de a-l regreta pe Sebastian Vlădescu şi chiar pe Gheorghe Pogea :)

Actualizare: Gheorghe Ialomiţianu este noul ministru al finanţelor publice. Vai de finanţele României, aşa secătuite cum sunt!

Pe scurt (VII)

Excepţional articolul lui Mişu Negriţoiu în Ziarul financiar, De ce nu se pot împrumuta românii în euro la o rată a dobânzii de 4%. Este unul dintre puţinele demersuri de educaţie financiar-bancară apărute în presa românească. De fapt, este răbufnirea unui bancher autentic la păsărelele care zburdă prin capul unor politicieni de-alde Băsescu, Boc şi alţii, cum că ar putea învinge regulile pieţei cu măsuri administrative.

Tot din grădina băncilor, de data asta a celor pentru locuinţe, două mari şi late în România: Maria Anton scrie în Capital.ro articolul Ispite pentru clienţii băncilor pentru locuinţe. Pe scurt, clienţii să încheie cu una dintre cele două bănci un contract de economisire-creditare pentru domeniul locativ în valoare minimă de 24.000 lei şi achită integral comisionul de deschidere aferent, plus o rată lunară de economisire, până la data de 30 septembrie 2010, primesc un sejur la munte.

Dan Popa scrie în Hotnews.ro articolul Băncile riscă procese colective din partea clienţilor nemulţumiţi. Clienţii Volksbank şi BCR- reprezentaţi de Gheorghe Piperea. "Strategiile" se coc pe forumuri şi grupuri de discuţii. Câteva mii de clienţi ai băncilor locale vor să dea în judecată instituţiile de credit cu care au contracte în derulare, cei mai "porniţi" fiind clienţii Volksbank, BCR şi Bancpost. O parte dintre ei au înfiinţat grupuri de discuţii pe internet, unde schimbă idei, discută strategii şi pun la cale proteste.