General Electric intenţionează să se retragă din acţionariatul grupului turc Garanti, însă Garanti Bank România fuzionează cu GE Money

Surse din interiorul General Electric au anunţat în urmă cu două săptămâni intenţia GE de a se retrage din acţionariatul grupului turc Garanti. GE are o participaţie de 20,85% la Garanti, cea mai tranzacţionată acţiune la bursa de la Istanbul şi cel mai mare jucător de pe piaţa creditelor bancare în ceea ce priveşte cota de piaţă. GE speră să obţină din această tranzacţie circa 3,3 mld.€, după cum anunţă Reuters.

Investitorii străini preferă această bancă întrucât este în proporţie de circa 50% deţinută de investitori privaţi, pe când alte grupuri bancare din Turcia sunt fie afaceri de familie, fie deţinute de stat. Având în vedere free-float-ul¹ ridicat al Garanti Bank, lichiditatea pe această acţiune este considerabilă.

GE participă la acţionariatul Garanti prin divizia sa GE Money, cunsocută şi drept GE Consumer Finance, este divizia de servicii financiare a companiei General Electric, prezentă şi în România, prin GE Money România, care oferă credite de nevoi personale, credite ipotecare, credite de consum, carduri de credite, leasing auto.

Cu toată mutarea preconizată la nivel global, "În România nu se schimba nimic, vom merge în continuare mână în mână cu GE Money. Planurile de viitor pentru România rămân neschimbate", a declarat pentru Ziarul financiar Murat Atay, directorul general al Garanti Bank Romania.

În prezent, Garanti Bank România este sucursala GarantiBank International N.V., cu sediul la Amsterdam, deţinută, la rândul său, integral de grupul turc. Banca este în proces de autorizare la BNR, pentru a obtine o licenţă bancară locală, acum funcţionând în regim de sucursală. Noua instituţie bancară se va numi GE Garanti Bank şi ar trebui să reunească operaţiunile sucursalei locale a Garanti cu cele ale celor trei instituţii financiare nebancare deţinute de GE Money. Procesul de autorizare a început în urmă cu circa un an, finalizarea fiind aşteptată în perioada care urmează.

______________________
¹ Free-float desemnează proporţia din capitalul social al unei societăţi comerciale disponibilă pentru a fi tranzacţionată în mod public în cadrul unei burse de valori. În cazul unui free-float ridicat, lichiditatea potenţială a acţiunii este foarte ridicată.

Scădere dramatică a pieţei de leasing din România în 2009 cu 72%

Piaţa de leasing din România a scăzut cu 72% în 2009 faţă de 2008, la un nivel de 1,33 mld.€, revenire la nivelul înregistrat în 2004, a anunţat astăzi într-o conferinţă de presă Jean-Claude Boloux (în fotografie), preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare - ALB, care deţine 98% din piaţa de leasing din România, prin cei 42 de membri. El a menţionat că dinamica pieţei de leasing este strâns legată de evoluţia economiei naţionale, care, în 2009, a înregistrat un regres de peste 7% faţă de 2008. Sintagma ALB vine de la Asociaţia de Leasing Bancar, vechea denumire a asociaţiei. Această asociaţie coexistă cu Asociaţia Societăţilor de Leasing din România (ASLR), constituită, în general, din societăţi de leasing care nu sunt afiliate băncilor comerciale.

"Finanţările pentru achiziţia de vehicule au înregistrat anul trecut o scădere mai mare decât media pe întreaga piaţă de profil, respectiv 75,2%, la 839,6 mil.€. De asemenea, segmentul echipamentelor a avut o cădere de 75,9%, la 261,16 mil.€", a declarat Boloux, citat de Mediafax. În 2008, piaţa de leasing auto a totalizat 3,38 mld.€, iar piaţa leasingului de echipamente, 1,082 mld.€.

La rândul său, leasingul imobiliar s-a redus cu 33,9% anul trecut, ajungând la 232,65 mil.€, faţă de nivelul de 351,84 mil.€ din 2008. Finanţarea sectorului imobiliar este dominată de categoria clădirilor industriale şi comerciale, cu un total de 36%, şi de cea a spaţiilor de birouri clasa A, B şi C, cu 26%. În schimb, finanţarea terenurilor reprezintă 4%, în timp ce restul de 34% revine hotelurilor, sectorului rezidenţial şi al blocurilor de locuinţe.

"Clienţii corporativi au atras cea mai mare parte, respectiv 91%, din totalul finanţărilor, urmaţi de retail - 8% şi de sectorul public - 1%. Din punct de vedere al duratei contractului de leasing, perioada cel mai des întâlnită este de peste cinci ani - 26%, urmată de cea de 4-5 ani - 24%, 3-4 ani - 23%, 2-3 ani - 18%, 1-2 ani - 5% şi de 1 an - 4%", a mai spus Jean-Claude Boloux.

Şmecheria magazinelor cu pungile biodegradabile

Mergem cu toţii la cumpărături. Ştim că, până la un moment, unele dintre marile magazine ofereau pungile gratis. România a adoptat o măsură integrată în politicile de mediu prin care a hotărât să descurajeze utilizarea pungilor care nu sunt biodegradabile. În consecinţă, statul a impus o taxă de 0,20 lei (dacă nu mă înşel) pentru fiecare pungă care nu este biodegradabilă, taxă suportată de client. Marile lanţuri de magazine au aplicat măsura, dar au făcut eforturi să comande şi pungi biodegradabile. În principal, este vorba de pungi din plastic biodegradabil şi pungi din hârtie. Numai că magazinele nu mai dau aceste pungi gratuit, deşi, din punct de vedere legal, ar putea s-o facă.

În consecinţă, mai ales în condiţii de criză economică, românii au un nou sport naţional: colecţionarea de pungi vechi în debara sau în portbagajul maşinii.

Traian Băsescu flutură pisica unui nou împrumut internaţional

Aflat la şedinţa de bilanţ a Ministeului Apărării Naţionale, Traian Băsescu a făcut consideraţii economice, care, probabil, îşi aveau mai degrabă locul în alt tip de reuniune. Iată câteva extrase:

"Nu pun lipsa de resurse strict pe seama crizei, dar am avut câţiva ani de... nu aş spune de inconştienţă, ci de lipsă de viziune, când am crezut că putem consuma mai mult decât producem, ceea ce ne-a adus astăzi în situaţia de a împrumuta bani pentru a asigura salarii, pensii, funcţionarea sistemului de sănătate şi aşa mai departe. Va trebui să ne dimensionăm exigenţele pe realităţile României şi va trebui să înţelegem odată pentru totdeauna că nu putem cheltui mai mult decât producem şi asta nu o spun pentru armată, ci o spun în general."

"Imaginaţi-vă că, în perioada următoare, guvernul nu ar reuşi să ia nişte măsuri, pentru că se opune o masă întreagă de propagandişti, pe la televiziuni şi peste tot, dar să ne imaginăm că Guvernul nu ar reuşi sa impună nişte cheltuieli rezonabile de funcţionare a statului, în care intră şi cheltuielile de salarizare şi cheltuielile cu sporuri inventate şi cheltuielile cu tot soiul de avantaje speciale. Efectul ar fi că, la sfârşitul anului 2010, ar trebui să facem un nou împrumut ca să plătim toate facilităţile de care au beneficiat categorii în mod nejustificat, spor de zâmbet în administraţia locală, spor să vină îmbrăcat decent sau, mai ştiu eu, că are o antenă deasupra cartierului."

Cu nu multă vreme în urmă, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, afirma că am putea renunţa la unele dintre tranşele împrumuturilor internaţionale de 20 mld.€ şi am putea pune în loc flacăra violet. Iar acum vine Traian Băsescu şi ne spune că, din contră, am putea face un nou împrumut.

Mă întreb în ce ţară a trăit dl.Băsescu în ultimii 5-6 ani. Sau pe vremuri nu era atât de înţelept ca acum, la al doilea mandat? La ce fel de propagandişti se referă? Oare nu ai partidului care l-a susţinut şi care are frâiele guvernului în mâini? Care, când apar pe la televiziuni, parcă au un CD zgâriat, care începe invariabil cu "Guvernul Boc a adoptat măsuri anticriză..."?

Pe Traian Băsescu pare să nu-l mai înţeleagă nimeni.

Actualizare. Emil Boc, un yesman veritabil, nu putea afirma altceva decât: "Dacă nu eliminăm abuzurile, cum ar fi sporul de zâmbet şi sporul de ochi frumoşi, nu vom avea destui bani pentru ce ne trebuie. E un lucru de bun simţ ceea ce a spus preşedintele Băsescu, el aducând un argument în plus pentru a fi chibzuiţi în cheltuirea banilor." De fapt, asta nu este ştire :)

Sumele repartizate pe bănci în programul "Prima casă 2"

În tabelul de mai jos, sunt sumele repartizate pe bănci comerciale în programul "Prima casă 2".

Denumire bancă	Plafon repartizat (€)
BCR	215.633.423
BRD	161.725.067
Banca Românească	53.908.356
Alpha Bank	45.822.102
Piraeus Bank	37.735.849
Banca Transilvania	26.954.178
CEC Bank	21.563.342
Millenium Bank	18.867.925
Raiffeisen Bank	16.172.507
Banc Post	16.172.507
Unicredit Ţiriac Bank	16.172.507
Intesa	13.477.089
Garanti Bank	13.477.089
Volksbank	10.781.671
OTP Bank	6.738.544
Emporiki Bank	6.469.003
Leumi Bank	5.390.836
CreditEurope Bank	5.390.836
Banca Comercială Carpatica	4.312.668
ATEBank	2.156.334
RIB	1.078.167
Total	700.000.000

Mai jos, aveţi reprezentarea grafică a repartiţiei acestor plafoane.



Se impun câteva observaţii:

1. BCR şi BRD însumează 53,9% din totalul garanţiei.

2. 6 bănci (Emporiki Bank, Leumi Bank, CreditEurope Bank, Banca Comercială Carpatica, ATEBank, RIB) au mai puţin de câte 1% din valoarea garanţiei.

3. În repartizarea sumelor pe bănci, nu s-a ţinut cont de performanţele anterioare ale acestora în programul "Prima casă 1".

4. Având în vedere supra-subscrierea de 97,1%, despre care scriam aici, pro-rata a fost de 50,74%. Spre exemplu, BCR a subscris 425 mil.€ şi i s-a repartizat o sumă de 215,6 mil.€.