Indicele de încredere al românilor la cea mai redusă cotă din ultimii 10 ani

Indicele de încredere a populaţiei a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii zece ani, ajungând în luna iunie 2010 la nivelul record de -79%, faţă de numai -43% în urmă cu un un an şi -15% acum doi ani, ca urmare a măsurilor de austeritate anunţate de Guvern, potrivit Barometrului de Încredere a Consumatorului realizat de firma de cercetare GfK România.

"Această stare accentuată de pesimism se datorează în cea mai mare măsură programului guvernamental de austeritate care a dus la deteriorarea situaţiei economice generale, deteriorare resimţită de peste 90% din populaţia ţării", se arată în comunicatul companiei de cercetare.

În ceea ce priveşte percepţia despre viitor, 78% dintre români nu se aşteaptă ca situaţia să se îndrepte din punct de vedere economic în perioada următoare, ci din contră. Dacă, în iunie 2009, trei din zece români credeau că situaţia financiară a familiei lor se va înrăutăţi în următoarele 12 luni într-o măsură mai mare sau mai mică, un an mai târziu acest procent a crescut la mai mult decât dublu, 65% dintre respondenţi declarând acelaşi lucru. Numai 6% din români speră ca situaţia lor să se îmbunătăţească în următorul an şi 23% se aşteaptă să rămână la fel ca în prezent.

În legătură cu situaţia financiară, se manifestă şi încrederea în stabilitatea locului de muncă, care a scăzut şi ea semnificativ faţă de anii de dinaintea crizei. Astfel, nu mai puţin de 85% dintre români aşteaptă o creştere a şomajului şi numai 4% sunt optimişti în această privinţă.

În ceea ce priveşte economisirea, studiul arată că opt din zece români spun că au dificultăţi în a economisi în perioada aceasta. Nici pentru următorul an nu este previzibilă o modificare, peste 85% spunând că nu intenţionează să facă acest lucru. Principalele cauze sunt evoluţia preţurilor şi a ratei şomajului. Peste două treimi dintre români estimează o creştere a inflaţiei în 2010 şi prima jumătate din 2011, în vreme ce un procent relativ asemănător a remarcat că ultimul an a adus preţuri mai mari la majoritatea produselor.

Achiziţiile de imobile sau maşini nu mai intră la capitolul priorităţi de investiţie pentru români. Astfel, intenţia scăzută privind cumpărarea acestor bunuri s-a menţinut constantă în ultimele nouă luni, 91%, respectiv 87% declarând în luna aprilie că este foarte puţin probabil să îşi ia o locuinţă sau un autoturism în următorii doi ani. Mai mult de trei sferturi dintre cei chestionaţi nu consideră că este o perioadă favorabilă pentru renovarea casei (cumpărarea unei centrale pentru încălzire sau a unor noi obiecte sanitare).

Acest barometru este echivalentul românesc a ceea ce se numeşte în SUA Consummer Confidence Index, definit ca gradul de optimism în economia ţării, exprimat prin tendinţele de consum şi economisire.

Şomajul în UE, la cel mai înalt nivel din ultimii 12 ani: 9,6%

Eurostat a anunţat că şomajul din Uniunea Europeană a ajuns la cel mai înalt nivel din august 1998: 9,6%, în ciuda unor semne pozitive în economiile unora dintre statele membre. În statele din zona euro, rata şomajului a ajuns la 10%.

Cele mai mici rate ale şomajului au fost înregistrate în decembrie 2009 în Olanda (4,0%) şi Austria (5,4%), în timp ce ratele cele mai mari au fost raportate de Letonia (22,8%) şi Spania (19,5%).

În comparaţie cu situaţia de la sfârşitul anului 2008, cele mai mici creşteri ale ratei şomajului au fost înregistrate de Germania (7,1% la 7,5%), Luxemburg (5,3% la 6,2%) şi Belgia (7,1% la 8,2%). Cele mai mari rate de creştere au fost înregistrate în Letonia (11,3% la 22,8%), Estonia (6,5% la 15,2% între T3 2008 şi T3 2009) şi Lituania (6,5% la 14,6% între T3 2008 şi T3 2009).

În ceea ce priveşte România, anul 2009 s-a încheiat cu o rată 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003. Numărul şomerilor a trecut de 700.000, iar în 2010 mulţi români riscă să îşi piardă locurile de muncă. Au fost anunţate disponibilizări la CFR (11.000 de posturi), în administraţie (17.000 de posturi) şi în învăţământ (15.000 de posturi).

Din păcate, România nu raportează date referitoare la evoluţia lunară a ratei şomajului după standardele Biroului Internaţional al Muncii (BIM), ci doar date trimestriale, ultimele date comunicate fiind din T3 2009, când rata şomajului a fost 7,2%.

Jeffrey Franks, FMI: Numărul şomerilor ar putea atinge un milion de persoane până la jumătatea anului

"Personal, cred că şomajul va continua să crească probabil până la mijlocul anului (...) Per total, un milion de şomeri este cu siguranţă posibil", a spus Jeffrey Franks, în cursul unei conferinţe de presă ţinute astăzi la BNR.

Tot el a precizat că, pentru diminuarea deficitului bugetar, este necesară reducerea aparatului bugetar şi a cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Acest lucru se poate realizat fie prin micşorarea cu 10% a angajaţilor din sistemul public, fie prin reducerea salariilor acestora. "În realitate, o combinaţie dintre cele două este cea mai potrivită. Care va fi mixul exact, rămâne ca Guvernul să decidă", a spus Franks.

În conformitate cu datele frunizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în decembrie 2009, numărul total al şomerilor a ajuns la 709.383 persoane.

PIB-ul SUA a scăzut cu 0,7% în T2 2009, în termeni anuali

După cum anunţă Reuters, PIB-ul SUA a scăzut, în termeni anuali, cu 0,7% în T2 2009, faţă de o scădere cu 6,4% în T1 2009. Totuşi, scăderea este mai mică decât cea estimată de analiştii economici, care se aşteptau la o scădere de 1,2%. Se estimează că este ultimul trimestru de contracţie economică, perspectivele economice pentru T3 2009 fiind pozitive.

Totodată, un studiu întocmit de ADP Employer Services arată că în septembrie 2009 au fost pierdute 254.000 locuri de muncă, mai mult decât estimase piaţa, respectiv 210.000. În august 2009, se pierduseră 277.000 locuri de muncă.

ING mută în România operaţiuni din Cehia şi Slovacia

Grupul bancar olandez ING va muta o parte din operaţiunile sale financiare şi de IT din Cehia şi Slovacia în România, concediind circa 30%-40% din personalul din aceste ţări, care se cifrează acum la circa 700 de persoane, a anunţat la Praga purtătoarea de cuvânt a grupului, Alexandra Gjuric, citată de Reuters. Operaţiunea de mutare se va desfăşura până la sfârşitul anului 2010. De la începutul crizei, şomajul a urcat în Cheia până la 8.5%.

Iată că încă România mai beneficiază de avantajul comparativ de a avea forţă de muncă mai slab plătită.

Economistul şef al Google: căutările online sugerează vremuri mai bune pentru SUA

Desigur, are şi Google un economist şef. El se numeşte Hal Varian şi este citat pe larg într-un articol publicat de Washington Post. El încearcă să prezică ce se va întâmpla în SUA în conformitate cu schimbarea obiceiurilor de căutare pe celebrul site. Spre exemplu, începând cu martie 2009, căutările legate de ajutorul de şomaj au început să scadă, pe când căutările legate de piaţa imobiliară au început să crească. Pentru el, sunt semne cert încurajatoare asupra percepţiei consumatorilor, ceea ce poate fi un semn al revenirii economice în SUA.

Hal Varian, fost profesor de economie la Universitatea Berkeley din California, priveşte economia optimist, din poziţia unuia care reprezintă o companie ale cărei acţiuni aproape s-au dublat ca preţ în ultimul an.

O nouă găselniţă a românilor: concediul medical în şomaj pentru rotunjirea veniturilor

În ultima vreme, de criză, românii devin din ce în ce mai inventivi în a căpăta bani mai mulţi de oriunde. Au apărut extrem de multe concedii medicale în rândul şomerilor. Ei se prevalează de o prevedere legislativă conform căreia, în timpul concediului medical, salariul cuvenit este aproape 90% din cel avut la ultimul loc de muncă. Ţinând cont de faptul că ajutorul de şomaj este de circa 400-500 lei, iar unii dintre şomeri, mai ales cei care au lucrate în domeniile bancar, juridic sau energetic capătă pentru concediul medical în şomaj sume de pînă la 2.000 lei. Legea este lege şi trebuie respectată. Numai că, în multe cazuri, acest concedii medicale se dau fraudulos, numai pentru obţinerea unor venituri mai mari.

CIA dispusă să angajeze şomeri de pe Wall Street

"Profesionişti din domeniul economiei, finanţelor şi afacerilor, dacă ce vi se oferă nu este de ajuns, CIA are o misiune de neegalat", spune un mesaj publicitar radiofonic difuzat în aceste zile în SUA. "Alăturaţi-vă departamentului de informaţii din CIA şi participaţi la misiunea noastră globală în calitate de analişti economici şi financiari. Faceţi ceva pentru cariera şi pentru ţara voastră", continuă mesajul.

Ron Patrick, purtător de cuvânt al serviciului de recrutare din cadrul CIA, a declarat că sute de persoane şi-au manifestat intenţia de a candida, de la proaspeţi absolvenţi la bancheri care şi-au pierdut slujba. "Aceştia îşi vor folosi abilităţile într-un mod, probabil, diferit de cel de pe Wall Street", a declarat Patrick. Interviurile vor avea loc la 22 iunie 2009, într-un loc secret din New York. Salariile vor varia între 60.000 $ şi 160.000 $ pe an, cu posibilitatea unor prime în funcţie de performanţe.

Cu siguranţă, serviciile secrete americane trebuiau să cunoscă elementele care au condus la criza financiară izbucnită în vara anului 2007 în SUA. Este greu, însă, să ai un serviciu de analiză financiară şi economică de vârf, în condiţiile în care nu oferi salarii pe măsura celor oferite pe Wall Street. În condiţiile actuale, când mulţi angajaţi din pieţele financiare şi-au pierdut slujbele, este mult mai uşor pentru CIA să angajeze. Cu atât mai mult cu cât criza declanşată în SUA a luat îngrijorătoare dimensiuni mondiale.

Jurnal de criză

Deşi consumul de energie electrică al consumatorilor casnici şi al micilor consumatori persoane juridice a crescut cu 8% în primele patru luni ale acestui an, din cauza diminuării drastice a consumului la marii consumatori industriali, în aceeaşi perioadă consumul total de energie electrică a scăzut cu 15% faţă de perioada similară a anului precedent. Acest nivel corespunde anului 2002. Consecinţa este că circa 2.000 salariaţi din sistemul energetic vor fi concediaţi în acest an, în special de la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi de la Compania Naţională a Huilei. Totuşi, România vrea să construiască o a doua centrală nuclearo-electrică în centrul ţării, care va avea între două şi patru reactoare.

Sistarea sau îngheţarea multor lucrări de construcţii a determinat o scădere a preţului la ciment şi la scăderea producţiei. grupul elveţian Holcim a anunţat o scădere a vânzărilor cu 32% în T1 2009. Urmarea a fost trimiterea în şomaj tehnic a unui număr important de salariaţi din industria cimentului. Cele mai afectate divizii ale Holcim au fost cele din Ungaria, Slovaci şi Cehia.

Într-un recent sondaj Insomar, 80% dintre repondenţi consideră că situaţia economică a ţării este mai proastă decât în 2008, iar 53% dintre ei consideră că situaţia financiară actuală a propriei familii este mai rea anul acesta decât anul trecut. Percepţia cu privire la direcţia în care se îndreaptă România este negativă şi stabilă faţă de sondajele anterioare. Peste 50% din populaţie consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită şi doar mai puţin de un sfert (23%) consideră că România se îndreaptă în direcţia bună. Peste 70% din populaţie consideră că eroarea de direcţie se datorează guvernării, responsabilitatea principală revenind preşedintelui Traian Băsescu şi Guvernului. Mai puţin de 25% din populaţie atribuie direcţia greşită în care se îndreaptă România acţiunii unor factori externi, sau unor nerealizări ale populaţiei însăşi.

Te-ai angaja la grădina zoologică?

International Herald Tribune scrie, în ediţia sa de ieri, că circa 3.000 mii de britanici au aplicat la posturile vacante de îngrijitor animale, bucătar şi paznic, la grădina zoologică Twycross Zoo din Atherstone, aflată în centrul Marii Britanii. Îmbulzeala la interviu a provocat perturbarea traficului din zonă. Printre doritorii de post se numărau foşti executivi şi şefi de companii, care şi-au pierdut slujba. De menţionat faptul că joburile respective sînt plătite cu leafa minimă pe economie, unele dintre ele sînt temporare şi erau ocupate pe vremuri de studenţi. Doritorii de job au venit de departe, unii din Londra, iar alţii din Ţara Galilor.

Dezinflaţie, deflaţie şi şomaj

Ultimele ştiri aduse de Eurostat arată că estimările privind inflaţia anuală în zona euro a crescut uşor în februarie 2009 la 1,2% faţă de ianuarie 2009, cînd s-a înregistrat 1,1%. Dacă în alte vremuri, creşterea inflaţiei nu era motiv de bucurie, în condiţiile actuale, ea este un semn foarte bun. Din vara anului 2008, cînd inflaţia anuală în zona euro era de circa 4%, s-a ajuns la 1,1%-1,2% acum. Pericolul deflaţiei paşte economiile avansate şi mai cu seamă economia SUA. Deflaţia este semn de criză economică profundă, caracterizată prin scăderi dramatice ale producţiei economice. Să nu uităm că, în timpul Marii Depresiuni din anii 1929-1933, economia SUA s-a contractat cu 50%.

Pe de altă parte, Eurostat anunţă că şomajul în zona euro a fost de 8,2% în ianuarie 2009, faţă de 8,1% în decembrie 2008 şi 7,3% în ianuarie 2008. Pe ansamblul Uniunii Europene, şomajul a fost de 7,6% în ianuarie 2009, faţă de 7,5% în decembrie 2008 şi 6,8% în ianuarie 2008. Înseamnă că 18,4 milioane de europeni sînt şomeri, dintre care 13 milioane în zona euro. Ţările cu cel mai redus şomaj sînt Olanda (2,8%) şi Austria(4%), iar ţările cu cel mai mare şomaj Spania (14,8%) şi Letonia (12,3%). România stă relativ bine la acest capitol, cu un şomaj de 5,8%. Oricum în perioada ianuari 2008 - ianuarie 2009, au devenit şomeri 2,2 milioane europeni, incluzînd 1,6 milioane din zona euro. O problemă deosebită o constituie şomajul în rîndul tinerilor sub 25 de ani, înregistrîndu-se 16,9% în zona euro şi 17% în rîndul ţărilor Uniunii Europene. La extreme, se găsesc Oland (5,8%) şi Austria (7,9%), respectiv Spania (30,4%) şi Ungaria şi Suedia (cu cîte 22,9%).

În aceste condiţii economice defavorabile, reuniunea la vîrf de ieri a Uniunii Europene a respins planul de salvare pentru Europa de Est, proomovat de premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, care propunea o sumă de 160-190 miliarde €. Însăşi România a opinat că nu este necesară o tratare diferenţiată a statelor est-europene faşă de ceilalţi membri. Uniunea Europeană va opta pentru tratarea preferenţială şi individuală a ţărilor cu dificultăţi.