Reflecţii economice

Nu s-a vorbit mai deloc despre una dintre consecinţele crizei: protestele sindicale au fost făcute doar de cei care lucrează la stat sau depind de stat. Amintesc felurite proteste în rândul profesorilor, ceferiştilor şi, prin extensie, al pensionarilor. Formele de manifestare au fost greve de avertisment, greve spontane, greve japoneze, proteste de stradă, etc. Nu am auzit de nicio grevă sau alt fel de protest iniţiat de către cei care lucrează în domeniul privat.

În general, bugetarii au acumulat o sumedenie de privilegii de-a lungul anilor şi la care nu vor să renunţe. Spor de cunoaştere a limbilor străine pentru salariaţii de la Ministerul de Externe, spor de confidenţialitate, spor de antenă, spor de specializare, spor de confidenţialitate, spor de fidelitate, spor de permanenţă. Sunt numai câteva dintr-un noian de sporuri susceptibile să umfle salariile bugetarilor. De multe ori, în analizele statistice, aceste sporuri care pot depăşi cumula 100% din salariul de bază în anumite cazuri nu se întâlnesc decât rareori în sistemul privat.

În general, la un anunţ de angajare dat de un întreprinzător privat, descrierea postului cuprinde toate cerinţele necesare, iar cine nu se poate califica ştie că nu prea are sens să se ptezinte la concurs. România este unul dintre puţinele state din lume în care lefurile medii ale bugetarilor sunt mult mai mari decât ale celor care lucrează în sistemul privat, ceea ce este o anomalie economică.

În gestionarea actualei crize, statul român a dovedit, mai cu putere decât în perioade deavânt economic, că este un foarte prost manager. A trebuit să apară necesitatea unui împrumut extern pentru ca guvernanţăă să fie obligaţi de către Fondul Monetar Internaţional să purceadă la întocmirea unei legi unice a salarizării şi a unei legi unice a pensiilor. În alte condiţii, clasa politică românescă nu ar fi făcut aşa ceva dintr-un motiv foarte simplu: mulţi bugetari fac parte din clientela politică a celor aflaţi la putere. Cu stât mai mult, unii bugetari, văzându-şi privilegiile ameninţate, au recurs la acţiuni de protest.

În ultima vrem, la Ministerul Muncii, au avut loc discuţii despre grilele de salarizare ce vor fi prezente în legislaţia unică de salarizare. Multe dintre sporuri tind să fie desfiinţate şi înglobate în salarii. Lupta este acerbă, însă aplicarea acelei legi se va face de-abia peste câţiva ani.

Salariaţii din sectorul privat, sector care are cel mai mult de suferit de pe urma actualei crize, au înţeles mult mai bine vicisitudinile perioadei. De multe ori, patronatele au discutat deschis cu salariaţii şi au prezentat ce se poate şi ce nu. De pildă, cunoscând fondul de salarii disponibil în actuala conjunctură economică, s-a pus problema menţinerii salariilor şi disponibilizarea unei părţi din personal sau micşorarea salariilor cu men ţinerea personalului. În majoritatea cazurilor, s-a optat în cunoştinţă de cauză pentru micşorarea salariilor.