Reflecţii economice

Într-un interviu acordat The Money Channel de către reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tony Lybek, citat de Realitatea.net, acesta spune despre economia românească în T1 2009: "Este puţin mai rău decât aştepările noastre. În momentul în care am negociat programul, am analizat informaţiile disponibile şi am proiectat o creştere economică de -4,1% în 2009. (...) În a doua jumătatea a anului 2010, ne aşteptăm să revină creşterea (economică)." După cum se ştie, în conformitate cu datele anunţate ieri de Institutul Naţional de Statistică, Produsul Intern Brut al României a scăzut în T1 2009 cu 6,2%.

Lybek a remarcat, însă, că evoluţia economică din primul trimestru al acestui an a fost sub aşteptări în mai multe ţări, astfel că situaţia din România "nu este ceva excepţional".
"Înţeleg că, la începutul unei recesiuni, primul trimestru arată o încetinire puternică, dar monitorizăm situaţia îndeaproape şi analizăm nu doar cifrele PIB, ci şi indicatorii pentru aprilie şi mai şi vom lua în considerare această situaţie la prima analiză. Aceste analize au loc trimestrial, iar misiunea FMI se va afla aici la începutul lui august şi vom raporta către board în a doua jumătate a lui septembrie. Vom analiza situaţia atunci", a precizat Lybek.

În ceea ce priveşte constrângerile impuse României în cadrul acordului de finanţare, Lybek a spus: "Suntem flexibili în măsura în care este vorba de factori care nu depind de autorităţi. Dacă problemele apar din cauza unor derapaje, atunci este greu. Aceste ţinte fiscale au fost negociate în martie şi aprobate în mai. Am fost foarte flexibili în stabilirea acestor ţinte fiscale, este foarte important să fie respectate. Trebuie să vedem cum va evolua cadrul macroeconomic şi, dacă apar schimbări care sunt independente de controlul autorităţilor, vom putea să discutăm."

În ceea ce priveşte dobânda de politică monetară a BNR, reprezentantul FMI a spus: "Inflaţia a evoluat în conformitate cu ţinta fixată de banca centrală, însă relaxarea politicii monetare va depinde de stabilitatea fiscală şi de angajamentele băncilor străine de a-şi menţine expunerea în România."

Avertismentele organismelor internaţionale, fie ele financiare sau Uniunea Europeană, ar trebui să fie cel mai bun radar pentru guvern. Într-o ţară cu multe pasiuni şi interese politice, vocile avizate din exterior nu ar trebui în niciun caz ignorate, aşa cum procedează autorităţile române în multe dintre cazuri, trezindu-se apoi că sunt necesare sacrificii de proporţii pentru repararea greşelilor.