Reflecţii economice

Astăzi, Curtea Constituţională a decis că articolul 9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar este neconstituţional. Întregul comunicat îl puteţi citi aici.

Art.9.

(1) Începând cu drepturile lunii iunie 2010, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi indemnizaţia de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, se diminuează cu 15%.

(2) La determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum şi al indemnizaţiilor de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizată este de 622,9 lei.

Sigur, ulterior comunicării deciziei Curţii, a început viermuiala. Mugur Isărescu la Cotroceni, PD-L şi Guvernul în nenumărate şedinţe, ziariştii încercând să afle amănunte.

Acum trebuie să se tracă la celebrul plan B al lui Sebastian Vlădescu. Care, desigur, se referă la mărirea fiscalităţii. Adică a TVA şi/sau a cotei unice. Aceste măsuri trebuie să acopere circa 1,3% din PIB. Cum este puţin probabil să se apeleze la mărirea cotei unice, care ar agrava situaţia bugetarilor peste reducerea de 25% a salariilor, cele trei opţiuni ale Guvernului sunt:

1. mărirea cotei de TVA;

2. micşorarea cheltuielilor bugetare, inclusiv prin disponibilizări şi micşorarea cheltuielilor care afectează clientela politică;

3. împrumuturi de pe pieţele internă şi externe.

Probabil că prima opţiune a Guvernului, în lipsa sa de imaginaţie şi de capacitate de a gestiona criza, va fi mărirea TVA. Se avansează un nivel de 23-24% în loc de 19%, cât este în prezent. Consecinţele vor fi grave: sectorul privat va fi lovit, alături de întreaga populaţie, ceea ce va conduce la adâncirea contracţiei economice şi, inevitabil, a inflaţiei.

Mihai Tănăsescu, intervievat de The Money Channel, a menţionat că puseul inflaţionist determinat de o mărire a cotei de TVA ar fi punctual, adică s-ar produce imediat după mărire, nemaiavând consecinţe ulterioare.

Pieţe au reacţionat imediat la situaţia de provizorat în demersul reducerii deficitului9 bugetar la 6,8% din PIB, leul devalorizându-se faţă de euro cu circa 1%, ajugând la 4,2808 lei pentru un euro, iar indicele societăţilor de investiţii financiare a căzut cu 9,41%.