Ce e mai bine pentru economie: să treacă sau să cadă moţiunea de cenzură?
Moţinea de cenzură de marţi, 15 iunie 2010, a fost întoarsă pe toate părţile din punct de vedere politic. Să vedem, însă, ce consecinţe ar avea trecerea sau căderea moţiunii din punct de vedere strict economic.
1. Moţiunea trece
Dacă moţiunea trece, practic, din punct de vedere economic, România revine în situaţia de la sfârşitul anului 2009, când, ca urmare a unei prelungi instabilităţi politice, lucrurile păreau foarte sumbre. Efectul imediat ar fi deprecierea monedei naţionale, scumpirea împrumuturilor pe pieţe internaţionale (exprimate prin CDS) şi mărirea riscului de intrare în incapacitate de plată.
Dacă moţiunea de cenzură trece, înseamnă că legea care face obiectul ei şi care prevede micşorarea salariilor bugetarilor cu 25%, a pensiilor cu 15% şi alte măsuri complementare, nu va mai intra în vigoare. Drept consecinţă, reducerea cheltuielilor bugetare pentru atingerea deficitului bugetar de 6,8%, convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi celelalte instituţii internaţionale, nu se va mai produce. Simplu de intuit faptul că acordul va cădea, iar încrederea în România se va diminua şi se va reflecta prin mărirea dobânzilor la eventuale credite solicitate pe pieţele financiare internaţionale.
Formarea unui nou guvern ar putea dura destul de mult, dat fiind prcedentul din toamna lui 2009, şi nu este exclusă organizarea de alegeri anticipate, care ar prelungi şi mai mult instabilitatea politică şi lipsa unui guvern capabil să ia măsuri alternative care să scoată ţara din criză.
În acelaşi timp, reformarea sectorului public ar fi şi ea întârziată, conducând la noi pierderi.
Consecinţa ar fi terminarea anului 2010 cu un deficit bugetar de 9-10%, în cel mai bun caz. Calculul este simplu: 6,8% din PIB deficitul prognozat plus 2,1% din PIB cheltuieli făcut prin neluarea măsurilor de austeritate amintite mai sus, la care se adaugă eventualele cheltuieli suplimentare făcute din motivele de mai sus.
2. Moţiunea cade
Dacă moţiunea nu va trece, implementarea legilor care formează obiectul asumării răspunderii ar însemna reducerea consumului, ceea ce, tradus în cifre, ar însemna o slăbire a ritmul uiunei economii şi aşa în stare proastă şi reducerea creşterii economice cu circa 2% din PIB.
Actualul guvern şi-a dovedit inabilitatea de a gestiona criza. Ar fi necesară o remaniere guvernamentală cu o echipă în care să se găsească specialişti de primă mână.
Dacă moţiunea nu trece, acordul cu FMI şi celelalte instituţii internaţionale va continua, dar tranşa care urmează nu este capabilă să rezolve problemele ţării. Ar mai fi necesare circa 8 mld.euro, care ar trebui obţinuţi de pe pieţele externe.
În paralel, guvernul ar trebui să purceadă la o restructurare serioasă a sistemului public, ceea ce, până acum, nu a fost dispus să facă.
Concluzie
Dacă încercăm să cântărim cele două variante, probabil că, din punct de vedere strict economic, cel mai bine ar fi ca moţiunea să cadă la vot. Însă sunt şi multe alte considerente în afara celui economic. Ambele posibilităţi deschid căi greu de parcurs şi greutăţi cu care românii se vor confrunta în continuare.
Notă: Acest articol a apărut şi în Ziare.com şi a fost citat pe larg pe blogul lui George Severin, senator PD-L, care a votat pentru moţiunea de cenzură.
Postări
9 comentarii:
Exact intrebarea asta am incercat si eu sa o analizez astazi. Rezultatele.....la linkul urmator
http://danpatrascu.eu/2010/06/12/pe-scurt-despre-mo%c8%9biunea-de-cenzura/
Cer scuze, nu vreau sa fiu considerat spammer, doar ca momentan am niste problema si daca fac comentarii dand numele blogului, este posibil ca ele sa nu apara. Multumesc de intelegere
Dan Patrascu
Daca motiunea trece mai conteaza si daca legile asumate vor trece de Curtea Constitutionala.
Scuze! Erata: Daca motiunea nu trece...
De fapt corectura ere necesara doar pe jumatate. Una din legi (recalcularea pensiilor speciale)e deja adoptata si nu mai depinde de trecerea sau nu a motiunii
"În acelaşi timp, reformarea sistemului public ar fi şi ea întârziată, conducând la noi pierderi."
Ar trebui sa inteleg ca - in optica dumitale - daca motiunea NU trece, S-AR FACE reformarea "sistemului public" (orice-o fi insemnand asta)? Ai vreun motiv pt un asemenea optimism (altul decat o pioasa speranta)?
@Dan Pătraşcu: Analiza mea, aşa cum am menţionat de la bun început, este un a strict economică
@Ene: Acelaşi răspuns de mai sus. De acord cu faptul că mai contează şi opinia Curţii Constituţionale pe cea mai importantă dintre cele două legi.
@VictorCh: Este vorba de sectorul public (am corectat şi în text, pentru claritate). Probabilitatea ca reformarea sectorului public să aibă loc mai repede în cazul în care moţiunea trece este mai mare. Indiferent dacă structura politică a guvernului rămâne sau sa schimbă.
Inca o data va rog!
Daca motiunea trece, deci guvernul cade, sansele de restructurare mai rapida a sectorului public CRESC, nu scad? In virtutea CARUI rationament?
Nu afirm ca n-ar putea fi asa (sunt prea nepriceput), dar atunci doresc sa inteleg mecanismul (rationamentul) conform caruia se ajunge la o asemenea concluzie.
"Dacă moţiunea de cenzură trece, înseamnă că legea care face obiectul ei... ...nu va mai intra în vigoare. Drept consecinţă, reducerea cheltuielilor bugetare pentru atingerea deficitului bugetar de 6,8%... ...nu se va mai produce. Simplu de intuit faptul că acordul va cădea, iar încrederea în România se va diminua..." - si asta se traduce prin (sau are drept rezultat) accelerarea reformei?
@VictorCh: Raţionamentul nu are nimic de-a face cu frazele citate. Dacă moţiunea trece şi Emil Boc sau un alt prim-ministru din partea PD-L va fi nominalizat pentru a forma un nou guvern, abordarea post-moţiune va fi accelerarea reformelor, sub presiunea opiniei publice. Dacă un prim-ministru din partea actualei opoziţii va fi nominalizat, va încerca să facă politică de altă factură, încercând şi reformarea sectorului public.
Dacă, însă, moţiunea nu trece, actualul guvern, îmbătrânit în rele şi în inacţiune, se va îmbăta cu succesul vremelnic şi reformele vor fi întârziate.
Multumesc.
Am incercat sa pun si eu in balanta cele doua posibilitati.
Problema este ca guvernul nu ataca fondul problemei ci se invarte in jurul unei cozi foarte stufoase. Principalele masuri anuntate (pensii -15% si salarii -25%) sunt limitate in timp pana la sfarsitul anului, si deci nu se ataca fondul problemei PREA MULTA FUNCTIONARIME PER CAP DE VITA PLATITOARE DE TAXE.
Cresterea valorii de achizitie publica fara licitatie ;) (prietenii stiu de ce) o sa anuleze (a se citi dreneze) cam toata suma "economisita".
Luand in calcul aceste argumente eu oricum vad o racire puternica a relatiilor cu FMI si deci o eventuala inghetare a acordului.
Exista si alte argumente gen:
O scadere a PIB din cauza scaderii consumului, peste care aplicata o suma fixa (datoria mare) va creste procentual vorbind valoarea deficitului bugetar. Deci aceasta tinta oricum va fi ratata la distanta.
Climatul de neincredere generat in parte de guvernanti care spun azi ceva si maine ceva fix pe dos.
Blocajul financiar pornit in foarte mare de stat dar care a ajuns la absolut toate verigile din lantul trofic.
Trimiteți un comentariu