Reflecţii economice

Mai mulţi politicieni, atât din partea puterii, cât mai ales din partea opoziţiei, şi-au exprimat opinia că o soluţie de ieşire din criză este folosirea banilor din rezerva internaţională a României. Lucru practic imposibil, de altfel.

În ultima vreme, politicienii îngrămădiţi pe micile ecrane s-au năpustit pe rezervele internaţionale ale României, gestionate de Banca Naţională a României. Raţionamentul lor este simplu: dacă reducerea pensiilor cu 15% aduce în acest an la bugetul de stat doar 500 mil.€, de ce n-am da iama în rezervele internaţionale ale BNR pentru finanţarea deficitului bugetului de stat? Numai că acest lucru, dincolo de uzanţele internaţionale, nu ar fi posibil din cauza apartenenţei României la Uniunea Europeană şi a BNR la Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC).

Fondul Monetar Internaţional a acordat împrumuturi ţărilor membre doar în favoarea băncilor centrale ale acestora, pentru menţinerea cursului valutar şi a stabilităţii preţurilor. Doar în urma crizei economice pe care o traversăm FMI a acceptat să acorde părţi ale tranşelor acordat prin acorduri stand-by guvernelor, pentru finanţarea deficitelor bugetare. Aşa a fost şi cazul României. Dintre cele patru tranşe obţinute până acum de la FMI în cadrul acordului stand-by în curs, o parte a banilor a mers în administrarea Guvernului României.

Au existat încercări de ingerinţă a statelor la rezerva internaţională a băncilor centrale, taxate cu severitate de comunitatea internaţională. După cum scriam în articolul Când şefii de stat îşi bagă nasul în treaba băncilor centrale, la începutul acestui an, preşedintele Argentinei, Cristina Fernández de Kirchner, îi solicitase guvernatorului băncii centrale să pună la dispoziţia guvernului 6,6 mld.$ pentru plata unor tranşe din datoria externă a ţării. Argentina are de plătit tranşe scadente de 13 mld.$ în acest an şi o gaură în vistieria ţării apreciată a fi între 2 şi 7 mld.$. Din cauza disputei şi a refuzului său de a onora cererea, guvernatorul băncii centrale, Martín Redrado, şi-a înaintat demisia, afirmând: "Mandatul meu la conducerea Băncii Centrale a luat sfârşit şi am decis să părăsesc postul, având sentimentul datoriei împlinite".

Lipsa de cultură economică a politicienilor din România este ilustrată şi de o propunere a unui politician într-o emisiune TV de ieri. El spunea că nu ştie unde se duc dividendele BNR şi a propus impozitarea la sânge a instituţiei. Noroc că în aceeaşi emisiune se afla şi un jurnalist economic, care l-a informat că profitul băncii centrale este impozitat cu 80%. De altfel, pentru prima oară în 9 ani, BNR a rămas cu profit în 2008, pentru care a plătit în 2009 impozit pe profit, după cum scriam în articolul Premieră: BNR a plătit impozit către stat, pentru prima oară în nouă ani.

Întrebat despre posibilitatea ca guvernul să beneficieze de o parte din rezervele internaţionale ale BNR, consilierul guvernatorului băncii centrale, Adrian Vasilescu, a răspuns glumeţ că nu se poate aşa ceva, întrucât guvernul are nevoie de lei şi rezervele valutare ale BNR sunt exclusiv în valută.

În concluzie, deşi în visele lor frumoase, politicienii visează să folosească o parte din rezervele BNR pentru acoperirea incompetenţei lor, îşi pot lua liniştiţi adio de la o astfel de idee.

Notă: Acest articol a fost publicat şi în Ziare.com.