Reflecţii economice

Criza financiară şi, ulterior, criza economică au găsit o Românie politicianistă, în care decizia politică dictează în economie. O mai mare nenorocire nici că se putea. Indiferent cine s-a aflat în ultimii 20 de ani la cârma finanţelor României, personajul respectiv a trebuit să se supună deciziilor politice ale partidului din care făcea parte sau care îl susţinea. Această stare de lucruri a condus la decizii anti-economice, care au dus ţara în situaţia în care se găseşte.

Aşa cum spuneam în 4 mai 2006 într-un interviu că preţurile imobilelor vechi de pe piaţa imobiliară românească aveau să scadă în 2-2,5 ani, tot aşa economiştii se aşteptau că România avea să ajungă într-un punct dificil din cauza deficitului bugetar structural, care a fost acoperit în anii de creştere economică. (Vezi şi articolul meu, Emil Boc a învăţat de la BNR ce înseamnă deficit structural.)

Orice perturbare într-o creştere care nu putea continua la nesfârşit avea să conducă la o situaţie dificilă în economia României. În fond, în anii de creştere, economia românească a fost alimentată de banii românilor plecaţi să muncească în străinătate şi banii investitorilor străini. În acele momente, politicienii de la cârma României nu au ştiut altceva decât să adopte politici pro-ciclice. Adică măriri de salarii peste productivitatea muncii, investiţii nesustenabile şi încurajarea scurgerii banilor către clientela politică.

Niciun politician nu a ascultat legea raţiunii economice. Mugur Isărescu spunea la o conferinţă luna trecută că politicile BNR au fost anti-ciclice. Nu cred că este în mod necesar un motiv de laudă. În general, politicile monetare sunt anti-ciclice. Totuşi, BNR a încercat şi, în bună măsură, a reuşit să compenseze o parte dintre consecinţele nefaste ale deciziilor politicienilor.

Indiferent cum se va vota moţiunea de cenzură de mâine, ne aşteaptă vremuri grele şi sacrificii pe care acum nici măcar nu le gândim, aşa cum scriam în articolul Ce e mai bine pentru economie: să treacă sau să cadă moţiunea de cenzură? Indiferent ce se va întâmpla, măcar în ceasul al treisprezecelea politicienii ar trebui să înţeleagă că decizia politică trebuie fundamentată pe baze economice.

Notă: Acest articol a fost publicat şi în Ziare.com.