FMI a majorat ţinta de inflaţie pentru România la 7,9%, dar este îngijorat privind capacitatea autorităţilor de a continua reformele
Consiliul Director al FMI a aprobat revizuirea ţintei de inflaţie pentru 2010 stabilită în acordul stand-by încheiat cu România, de la 3,5% la 7,9%, după creşterea cotei principale de TVA la 24%, a declarat pentru Mediafax şeful misiunii de evaluare a instituţiei financiare internaţionale, Jeffrey Franks (în fotografie).
"În Consiliul de vineri am aprobat deja o revizuire a ţintei noastre de inflaţie pentru acest an, ca urmare a creşterii TVA. Am majorat ţinta cu 4-4,5 puncte procentuale, astfel că centrul intervalului de fluctuaţie va fi de 7,9%", a spus Franks.
Reamintesc că ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an este 3,5% pe an, plus sau minus un punct procentual, însă banca centrală a ratat sistematic ţinta de inflaţie în ulimii ani.
Franks a mai spus că FMI se aşteaptă ca impactul creşterii TVA să aibă un efect singular asupra preţurilor, care va dispărea gradual în cursul anului viitor, astfel că nu vor exista presiuni inflaţioniste persistente.
Am analizat în articolul TVA creşte la 24%. Ce urmează? consecinţele majorării cotei principale de TVA. Printre altele, o ţintă de inflaţie de 7,9% ne readuce la nivelul inflaţiei din anul 2005, după cu se poate observa din graficul din articolul respectiv.
După cum scriam aici, BNR a menţinut, în şedinţa din 30 iunie 2010, dobânda de politică monetară la 6,25%, după ce Guvernul a anunţat majorarea cotei principale de TVA de la 19% la 24%, şi a arătat că va acţiona pentru limitarea efectelor de runda a doua ale acestei măsuri şi continuarea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri scăzute.
Pe de altă parte, Consiliul Director al FMI este îngrijorat în legătură cu capacitatea autorităţilor române de continuare de politicilor de reformă, fiind nevoie de ţinerea cheltuielilor sub control şi de măsuri privind creşterea colectării veniturilor.
"În mod evident, ei (membrii Consiliului Director al FMI - n.m.) sunt îngrijoraţi cu privire la continuarea efortului Guvernului de a implementa politicile. Nu este doar o chestiune de a aprobare a măsurilor, trebuie să şi respecţi angajamentele, să ţii cheltuielile sub control şi să asiguri continuarea colectării veniturilor la buget pentru a atinge un rezultat pozitiv", a spus Jeffrey Franks, citat de Mediafax.
Board-ul FMI a aprobat, vineri, 2 iulie 2010, a patra revizuire a acordului stand-by cu România, astfel că va elibera cea de-a cincea tranşă din împrumut, în valoare de 910 mil.€, banii urmând să intre cel mai probabil luni în contul Băncii Naţionale a României.
S-a vehiculat ca sumă pentru această a cincea tranşă a acordului stand-by cu FMI suma de 850 mil.€. Cum unitatea de cont a Fondului este constituită de drepturile speciale de tragere (XDR) a căror valoare este constituită din valorile ponderate a mai multor valute şi valoarea împrumutului este exprimată în această unitate de cont, fluctuaţiile pe piaţa valutară internaţională au condus la această sumă, de circa 910 mil.€.
Este de notat faptul că această sumă va merge integral către Banca Naţională a României, pentru menţinerea stabilităţii preţurilor şi a cursului de schimb valutar.
În ultimele 13 luni, România s-a împrumutat de 9,3 mld.€ de la Fondul Monetar Internaţional, 2,5 mld.€ de la Uniunea Europeană şi 300 mil.€ de la Banca Mondială, adică un total de 12,1 mld.€. În mod excepţional, o parte din banii de la FMI din tranşele anterioare, au mers către bugetul de stat şi au fost cheltuiţi, în majoritate, pe plata salariilor bugetarilor şi pensiilor. Între timp, scurgerile de bani către clientela politică au continuat. Situaţia de acum este mai gravă decât cea de acum un şi jumătate.
"În Consiliul de vineri am aprobat deja o revizuire a ţintei noastre de inflaţie pentru acest an, ca urmare a creşterii TVA. Am majorat ţinta cu 4-4,5 puncte procentuale, astfel că centrul intervalului de fluctuaţie va fi de 7,9%", a spus Franks.
Reamintesc că ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an este 3,5% pe an, plus sau minus un punct procentual, însă banca centrală a ratat sistematic ţinta de inflaţie în ulimii ani.
Franks a mai spus că FMI se aşteaptă ca impactul creşterii TVA să aibă un efect singular asupra preţurilor, care va dispărea gradual în cursul anului viitor, astfel că nu vor exista presiuni inflaţioniste persistente.
Am analizat în articolul TVA creşte la 24%. Ce urmează? consecinţele majorării cotei principale de TVA. Printre altele, o ţintă de inflaţie de 7,9% ne readuce la nivelul inflaţiei din anul 2005, după cu se poate observa din graficul din articolul respectiv.
După cum scriam aici, BNR a menţinut, în şedinţa din 30 iunie 2010, dobânda de politică monetară la 6,25%, după ce Guvernul a anunţat majorarea cotei principale de TVA de la 19% la 24%, şi a arătat că va acţiona pentru limitarea efectelor de runda a doua ale acestei măsuri şi continuarea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri scăzute.
Pe de altă parte, Consiliul Director al FMI este îngrijorat în legătură cu capacitatea autorităţilor române de continuare de politicilor de reformă, fiind nevoie de ţinerea cheltuielilor sub control şi de măsuri privind creşterea colectării veniturilor.
"În mod evident, ei (membrii Consiliului Director al FMI - n.m.) sunt îngrijoraţi cu privire la continuarea efortului Guvernului de a implementa politicile. Nu este doar o chestiune de a aprobare a măsurilor, trebuie să şi respecţi angajamentele, să ţii cheltuielile sub control şi să asiguri continuarea colectării veniturilor la buget pentru a atinge un rezultat pozitiv", a spus Jeffrey Franks, citat de Mediafax.
Board-ul FMI a aprobat, vineri, 2 iulie 2010, a patra revizuire a acordului stand-by cu România, astfel că va elibera cea de-a cincea tranşă din împrumut, în valoare de 910 mil.€, banii urmând să intre cel mai probabil luni în contul Băncii Naţionale a României.
S-a vehiculat ca sumă pentru această a cincea tranşă a acordului stand-by cu FMI suma de 850 mil.€. Cum unitatea de cont a Fondului este constituită de drepturile speciale de tragere (XDR) a căror valoare este constituită din valorile ponderate a mai multor valute şi valoarea împrumutului este exprimată în această unitate de cont, fluctuaţiile pe piaţa valutară internaţională au condus la această sumă, de circa 910 mil.€.
Este de notat faptul că această sumă va merge integral către Banca Naţională a României, pentru menţinerea stabilităţii preţurilor şi a cursului de schimb valutar.
În ultimele 13 luni, România s-a împrumutat de 9,3 mld.€ de la Fondul Monetar Internaţional, 2,5 mld.€ de la Uniunea Europeană şi 300 mil.€ de la Banca Mondială, adică un total de 12,1 mld.€. În mod excepţional, o parte din banii de la FMI din tranşele anterioare, au mers către bugetul de stat şi au fost cheltuiţi, în majoritate, pe plata salariilor bugetarilor şi pensiilor. Între timp, scurgerile de bani către clientela politică au continuat. Situaţia de acum este mai gravă decât cea de acum un şi jumătate.
1 comentarii:
No comment
Trimiteți un comentariu