Reflecţii economice

Astăzi sunt aşteptate turbulenţe pe pieţele de capital, a creditului şi valutară, după ce Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană au anunţat suspendarea acrodului de finanţare cu Ungaria, în valoare de 20 mld.€.

După cum scriam în articolul Va urma Ungaria Greciei?, Ungaria a fost condusă în ultimii ani de Partidul Socialist (Magyar Szocialista Párt, MSZP). După ultimele alegeri parlamentare, partidul de centru-dreapta FIDESZ a câştigat o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce îi permite să amendeze orice lege, inclusiv pe cele care necesită această majoritate. Noul guvern format de Viktor Orbán a găsit o situaţie dezastruoasă a finanţelor publice ale ţării.

Astfel, guvernul Ungariei s-a aflat în situaţia de a lua măsuri ferme de reducere a cheltuielilor bugetare. Numai că setul de măsuri prezentat de guvernul Orbán nu a reuşit să-i convingă pe oficialii FMI şi UE. În consecinţă, ieri a fost anunţată suspendarea acordului cu Ungaria.

O astfel de măsură este foarte rară şi semnifică faptul că Ungaria nu va mai putea accesa fondurile aferente acordului stand-by încheiat în anul 2008, cu un an înaintea României. Această mişcare declanşează din nou neliniştea pieţelor cu privire la capcitatea statelor europene de a rezolva problemele generate de criza datoriilor suverane. Astăzi, este aşteptată o depreciere semnificativă a forintului şi, prin efectul de contagiune, şi al altor monede din Europa de Est.

Guvernul Orbán, care a preluat puterea dupa alegerile din aprilie, afirmase că doreşte o extindere a actualului acord cu instituţiile internaţionale până la sfârşitul anului 2010, urmat de un nou acord de tip precautionary pentru anii 2011 şi 2012.

Remintesc faptul că, în septembrie 2009, guvernul Gordon Bajnai, independent (care i-a succedat socialistului Ferenc Gyurcsány, plecat de la putere în urma unui imens scandal), anunţase că intenţionează să nu acceseze următoarea tranşă din acordul stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional şi să solicite extinderea acordului până în septembrie 2010, pentru ca viitorul guvern să îl poată accesa. Această extindere era solicitată pentru a oferi viitorului guvern o zonă de siguranţă.

Numai că guvernarea socialistă a lăsat multă minciună economică următorului guvern, care l-a determinat pe prim-ministrul Orbán să întocmească un plan dur de măsuri de austeritate, dar care, iată, nu a reuşit să-i convingă pe oficialii FMI şi UE.

Actuala situaţie economică în care se află Ungaria poate fi un exemplu dur şi pentru România. Este adevărat că datoria publică este sensibil diferită (Ungaria - 80% din PIB şi România - ceva peste 30% din PIB), dar mecanismele care au condus la situaţiile economice ale celor două ţări sunt, în mare, asemănătoare.

Actualizare: În urma şedinţei de azi de pe piaţa valutară românească, leul s-a devalorizat faţă de euro cu 0,24%, iar forintul cu 3,07% (sursa: www.financiare.ro).