Reflecţii economice

Consiliul de Administraţie al BNR, întrunit azi în şedinţa programată de politică monetară, a decis reducerea dobânzii de politică monetară de la 8% la 7,5%. Decizia este surprinzătoare chiar şi în conformitate cu argumentele aduse de BNR în comunicatul consecutiv şedinţei:

Analiza evoluţiei indicatorilor macroeconomici relevă stagnarea temporară a procesului de dezinflaţie în condiţiile consolidării tendinţei de scădere a ratei inflaţiei de bază CORE2 ajustată pe fundalul persistenţei unei contracţii economice severe, concomitent cu o relativă ameliorare a percepţiei investitorilor străini asupra economiei româneşti în perspectiva detensionării mediului politic intern.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la nivelul de 4,65 la sută în luna noiembrie 2009, faţă de 4,3 la sută în luna precedentă, pe fondul majorării accizelor şi al creşterii preţurilor mărfurilor alimentare, fiind însă inferioară nivelului de 6,3 la sută înregistrat în luna decembrie 2008. Impactul majorării accizelor la tutun asupra ratei anuale a inflaţiei (reflectată prin indicele preţurilor de consum) pentru sfârşitul anului 2009 este estimat la 1,8 puncte procentuale.

Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată – calculată prin eliminarea impactului preţurilor administrate, al celor volatile (legume, fructe, ouă şi combustibili) şi al principalelor produse accizabile (tutun şi băuturi alcoolice) – şi-a prelungit trendul descendent, reducându-se la nivelul de 3,3 la sută în luna noiembrie 2009, faţă de 3,4 la sută în luna anterioară şi 6,3 la sută în luna decembrie 2008.

În plan monetar, se remarcă o continuare a dinamicii anuale negative în termeni reali a creditului acordat sectorului privat, în special în ceea ce priveşte componenta în monedă naţională, în condiţiile menţinerii cererii reduse de credite pe fondul recesiunii economice. Creditul acordat sectorului public şi-a păstrat dinamica anuală înaltă, nevoile substanţiale de finanţare a deficitului bugetar din ultima parte a anului 2009 contribuind la menţinerea ecartului între ratele dobânzilor interbancare şi rata dobânzii de politică monetară.

Deci în condiţiile stagnării procesului de dezinflaţie şi în perspectiva inflamării preţurilor de consum în perspectiva majorării accizelor, BNR îşi argumentează micşărarea dobânzii cheie "pentru asigurarea unei perspective de convergenţă a ratei inflaţiei către ţintele stabilite pe termen mediu, în paralel cu relansarea durabilă a creşterii economice". Cu alte cuvinte, micşorăm dobânda de politică monetară dorindu-ne ca inflaţia să scadă, nu drept o consecinţă a scăderii inflaţiei. Explicaţia mi se pare cel puţin ciudată, mai ales în condiţiile ratării ţintei de inflaţie.

Mai mult decât atât, după procesul de dezinflaţie asociat contracţiei economice, deja în ţările Uniunii Europene inflaţia a început să crească, ceea ce va determina Banca Centrală Europeană să mărească dobânda de politică monetară pentru zona euro foarte curând. De altminteri, temerea cea mai mare a bancherilor centrali din ţările dezvoltate este cea legată de o inflamare a inflaţiei.

Dacă analizăm mai îndeaproape situaţia, vom constata că decizia luată azi în CA al BNR se leagă mai mult de necesităţile uriaşe de finanţare a statului român, aflat într-o situaţie foarte delicată ca urmare a amânării tranşelor din acordurile cu instituţiile internaţionale. Adică după ce a pretins că s-a ţinut băţoasă lungă vreme în lupta sa pe viaţă şi pe moarte pentru stabilitatea preţurilor, BNR sacrfică tocmai această stabilitate pentru a hrăni un stat flămând financiar, situaţie în care statul român a ajuns atât din cauza crizei economice internaţionale, dar şi din cauza deciziilor dezastruoase ale oamenilor politici şi a unui an electoral.

Legat de această decizie a băncii centrale, m-a sâcâit astăzi afirmaţia unei reporteriţe de la Antena 3, care a perorat toată ziua că "această decizie va avea consecinţe imediate asupra dobânzilor practicate de băncile comerciale". Ei nu zău?