Reflecţii economice

Săptămâna trecută, Althingi, parlamentul de la Reykjavik, a aprobat, cu o diferenţă de doar 3 voturi, legea care aprobă rambursarea a 3,8 mld.€ către depunătorii păgubiţi în 2008, în momentul prăbuşirii băncii Landsbanki. Păgubiţii erau, în marea lor majoritate, din Marea Britanie şi Olanda. Aceştia depuseseră sume mari de bani prin Icesave, divizia de Internet banking a băncii islandeze, atraşi de condiţiile bune oferite. La presiunea celor două state europene, guvernul islandez a aprobat un acord privind rambursarea banilor către clienţii străini. Banii, care reprezintă 40% din PIB-ul Islandei, vor fi plătiţi gradual, până în 2024. Guvernanţii au avertizat că o întârziere a aplicării acordului ar putea afecta drumul Islandei spre UE, demers care a fost iniţiat printr-un vot în Althingi, în iulie 2009.

Legea adoptată este, însă, respinsă de o petiţie semnată de 60.000 de islandezi, aproape un sfert din populaţie, care cer preşedintelui Olaf Ragnar Grimsson să nu promulge legea adoptată de parlament.

Un sondaj de opinie realizat în vara anului 2009 arăta că 70% dintre islandezi se pronunţă împotriva acordului semnat de guvernul de la Reykjavik. Un calcul elementar arată că fiecare cetăţean din cei 320.000 ai insulei va plăti în jur de 12.000 € pentru a acoperi nota de plată a băncii private. Este tocmai ceea ce nu doresc semnatarii petiţiei înaintate preşedintelui.

În cazul în care şeful statului nu va promulga legea, guvernul islandez are de ales între a renunţa la aceasta sau a o supune unui referendum. Se pare că executivul nu agreează niciuna dintre variante şi că va demisiona în cazul nepromulgării legii.

Să ne gândim ce ar face guvernul Boc în cazul în care 60.000 de români ar înainta o petiţie asemănătoare...