Reflecţii economice

Micşorarea dobânzii de politică monetară de la 10% la 9,5% a stârnit multe comentarii. În primul rând, trebuie spus faptul că cei mai mulţi dintre analişti se aşteptau la o reducere de doar 0,25 puncte procentuale, iar alţii se aşteptau la o menţinere a dobânzii cheie. După anunţarea deciziei BNR, mulţi s-au răzgândit şi au spus că ar fi fost necesară o reducere mai mare, aducând drept argument, printre altele, necesitatea relansării economice.

Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a contracarat aceste opinii, afirmând că “riscul, daca am fi scăzut cu mai mult dobânda, ar fi fost să punem presiune pe volatilitatea cursului şi să generăm o contracţie mai mare a economiei, prin efectele de avuţie şi bilanţ”. El a continuat, spunând că, în continuare, băncile ar trebui să scadă presiunea asupra dobânzilor la depozite şi, ulterior, să reia creditarea, cu precizarea că băncile îşi decid singure strategia în această privinţă.

Efectul de avuţie şi de bilanţ se manifestă prin modificarea resurselor ce pot fi alocate, pe de o parte, consumului şi investiţiilor, iar pe de altă parte acordării, respectiv rambursării creditelor. O abordare pe larg a acestor concepte poate fi găsită în pagina BNR, Mecanismul de transmisie a politicii monetare.

Viceguvernatorul BNR a precizat că decizia de eliminare a rezervelor minime obligatorii pentru finanţările în valută cu scadenţa reziduală mai mare de doi ani încurajează trecerea de la datorii pe termen scurt la datorii pe termen lung.

"Deocamdată, nu se observă o tendinţă clară de trecere a băncilor dinspre linii de finanţare pe termen scurt spre linii pe termen lung, însă aceasta ar trebui să înceapă să se observe la sfârşitul lui mai sau chiar puţin mai târziu, în condiţiile în care cea mai mare parte a finaţărilor este de la băncile mamă, nu de pe pieţele externe. Probabil că se desfăşoară un proces de negociere între bănci şi acţionari", a mai spus Cristian Popa.