Reflecţii economice

Într-un post de astăzi de pe blogul său, Cristian Orgonaş analizează posibilitatea ca FED (Federal Reserve System) să aibă probleme serioase în viitor. De altminteri, problema unui eventual faliment al FED s-a mai pus în ultima vreme. FED are în SUA o parte dintre atribuţiile unei bănci centrale, cum ar fi Banca Naţională a României, adică este o bancă a băncilor. FED împarte atribuţiile obişnuite ale unei bănci centrale cu OCC (Office of the Comptroller of the Currency), care are rol de reglementare şi supraveghere asupra tuturor băncilor comerciale care acţionează pe teritoriul SUA.

FED este o entitate legală unică, cu statut de agenţie guvernamentală şi cu participare financiară a băncilor comerciale. A fost înfiinţată 23 decembrie 1913, prin semnarea Federal Reserve Act de către preşedintele Woodrow Wilson. Responsabilităţile FED acoperă 4 mari arii:
- elaborarea şi aplicarea politicii monetare, influenţând piaţa monetară şi condiţiile de creditare, în vederea asigurării stabilităţii preţurilor;
- reglementarea şi supravegherea instituţiilor bancare pentru asigurarea siguranţei sistemului bancar şi financiar şi protejarea drepturilor consumatorilor;
- menţinerea stabilităţii sistemului financiar, prin combaterea riscurilor sistemice la care acesta este supus;
- furnizarea de servicii financiare guvernului SUA, publicului, instituţiilor financiare naţionale şi străine, precum şi în operarea sistemului naţional de plăţi.
FED are în componenţă 12 Bănci ale Rezervei Federale, care sunt filiale regionale, organizate sub formă de corporaţii. În ultimii ani, FED a returnat profitul său guvernului SUA, prin intermediul Trezoreriei, profit care a însemnat sume imense.

Unul dintre rolurile FED este emisiunea de monedă. Este adevărat că dolarii americani poartă şi semnătura secretarului Trezoreriei SUA. Desigur, se poate imagina un scenariu dezastruos în care FED să intre în faliment, dar, datorită posibilităţii sale de a emite monedă, va putea returna contravaloarea acţiunilor. În anul 2009, datoria publică a SUA va fi de 70% din PIB, iar în 2010 90% din PIB. Sunt valori mari pentru o economie industrializată, dar să nu uităm că datoria publică a Japoniei este de 170% din PIB. După prognozele actuale, economia SUA îşi va reveni în cursul anului 2010. Creşterea datoriei publice a SUA este necesară atât pentru asigurarea chletuielilor cu asigurările sociale şi medicale, dar şi pentru stimularea economiei reale pentru revenirea la creştere economică.

Din toate aceste motive, mi se pare deplasată abordarea lui Cristian Orgonaş, de a trata FED ca pe o bancă comercială oarecare.