Reflecţii economice

Nu demult, ziarul România liberă a publicat articolul Cât costă Duhul Sfânt în România?, în care reporterii incognito ai ziarului dezvăluie care sunt căile prin care se poate ajunge preot, rapid, ocolind canoanele şi regulamentele Bisericii Ortodoxe Române. Articolul îl incriminează pe Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, care netezit calea unuia dintre reporteri către haina preoţească, în condiţii cel puţin dubioase. Să ne amintim că acelaşi personaj a fost acuzat de legături cu fosta Securitate. În urma articolul, s-a început urmărirea penală împotriva prelatului, pentru luare de mită şi complicitate la fals intelectual.

S-a vorbit destul de puţin despre afacerile aflate sub oblăduirea BOR. Alegerea lui Daniel ca Patriarh al BOR adeschis calea către o altă abordare a afacerilor. În glumă, un prieten zicea că Daniel este CEO al BOR. Ela transferat trustul de presă pe care îl oblăduia la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Trinitas, în grădina Patriarhiei. Pe de altă parte, biserica deţine suprafeţe uriaşe de teren, pe care le poate administra cum doreşte şi au apărut scandaluri înăbuşite despre acest subiect.

Având în vedere că parohiile vechi au personalitate juridică prin Decretul 177/1948, iar cele noi o capătă în baza unui ordin al episcopiei pe raza căreia se află, în Bucureşti umblă zvonuri despre modul în care aceste parohii au gestionat terenurile. Bisericile ortodoxe din centrul Bucureştilor au terenuri care au fost vânate de mulţi. Unii le-au şi obţinut, după cum se afirmă în piaţă. Cum unele dintre aceste biserici aveau suprafeţe de teren care depăşeau necesităţile stricte ale bisericii, preoţii parohi se puteau dispensa de ele în condiţii financiare foarte netransparente şi, în consecinţă, dubioase. Nu trebuie să ne mirăm, în aceste condiţii, dacă vom vedea clădiri de birouri sau blocuri de locuinţe situate la câţiva metri de clădirea bisericii.

Conform artcolului Biserica Ortodoxă Română: afaceri şi binefaceri din Curierul Naţional:
Potrivit art. 168, 169 şi 170 din Statutul bisericesc, totalitatea bunurilor aparţinând Patriarhiei, Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor, Episcopiilor, Protopopiatelor, Parohiilor şi Mănăstirilor constituie averea bisericească. Din punct de vedere al destinaţiei sale, averea bisericească cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.
Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfinţire sau binecuvântare cultului divin şi nu pot fi înstrăinate şi nici urmărite, iar bunurile comune sunt cele afectate întreţinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale şi de caritate şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii. Averea fundaţiilor şi asociaţiilor, care au personalitate juridică, este proprietatea acestora şi se administrează de Biserică în limita şi în condiţiile actelor constitutive şi conform dispoziţiilor statutului. Donaţiile cu destinaţie fac parte din averea bisericească şi se administrează ca atare.
"Dobândirea, înstrăinarea, grevarea şi administrarea averii bisericeşti, precum şi controlul ierarhic şi verificarea gestionară se vor face după normele ce se vor stabili printr-un regulament special, întocmit de Adunarea Naţională Bisericească", stipulează art. 171. Dacă, în privinţa activităţilor social-caritabile, Biserica a dovedit transparenţă totală, nu la fel se poate spune şi despre veniturile sale.

Revenind la Teodosie, faptul că este urmărit penal i-a făcut pe mulţi preoţi să înceapă să vorbească despre ale nelegiuiri petrecute în Arhiepiscopia Tomisului. Antena 3 scrie în articolul Înalt Preasfinţitul Teodosie, acuzat că a făcut afaceri cu Brâul Maicii Domnului despre modul în care prelatul ar fi beneficiat de pe urma aducerii Brâului Maicii Domnului din Grecia. Din vânzarea de brâuri şi iconiţe, s-ar fi obţinut 300.000 euro, despre a căror soartă nu se ştie mai nimic, în condiţiile în care "Arhiepiscopia Tomisului figurează cu obligaţii de aproximativ 1.700.000 lei, reprezentând impozit venit salarii şi contribuţii la asigurările sociale", după cum a declarat Valentin Criveanu, reprezentant al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.