Caritas-ul american marca Madoff

Joi, 11 decembrie 2008, a fost arestat Bernard Madoff, fost preşedinte al bursei new-yorkeze Nasdaq în anii '90, sub acuzaţia de fi montat o fraudă uriaşă pe piaţa de capital americană, soldată cu pierderi de circa 50 miliarde $, prin intermediul companiei sale de consultanţă în investiţii. Totul a început cu o mărturisire a lui Madoff, făcută faţă de unii dintre angajaţii săi, cum că operaţiunile sale de management financiar ar fi o mare minciună.

În conformitate cu ultimele estimări, multe bănci americane şi europene au căzut victime ale escrocheriei orchestrate de Madoff, dar şi companii listate pe marile burse, universităţi şi alte tipuri de investitori. Printre ei, se numără: Royal Bank of Scotland (600 mil.$), Man Group (360 mil.$), Santander (3,1 mld.$), HSBC (1 mld.$), BNP Parisbas (470 mil.$), Natixis (600 mil.$), Unicredit (100 mil.$), Nomura (303 mil.$), Bénédict Hentsch (48 mil.$), Fairfield Greenwich (7,5 mil.$), Kingate (2,5 mld.$), Reichmuth Matterhorn (327 mil.$) şi multe altele.

Practic, firma sa de consultanţă a lui Madoff a administrat cel puţin un fond de protecţie împotriva riscurilor, care funcţiona ca o schemă Ponzi gigantă, prin care vechii investitori erau plătiţi cu banii noilor investitori. Autoritatea de supraveghre şi reglementare a pieţelor de capital din SUA, SEC, a întreprins de-a lungul anilor mai multe verificări ale companiei lui Madoff şi nu a găsit nimic în neregulă. Această fraudă nu face altceva decât să adâncească lipsa de încredere declanşată de criza financiară.

Lira sterlină la ananghie

De la cea mai înaltă valoare de 1,746 euro pentru o liră sterlină, înregistrată în mai 2000, cînd moneda unică europeană era doar monedă scripturală şi nu în circulaţie efectivă, s-a ajuns la un curs oficial de 1,11 euro pentru o liră sterlină, cel mai jos nivel cunoscut vreodată. La casele de schimb valutar din Marea Britanie, s-a ajuns să se cumpere o liră sterlină cu mai puţin de 1 euro, scrie The Guardian. Trezoreria a negat că ar fi iminentă o intrare a Marii Britanii în zona euro. Situaţia este cauzată, pe lîngă criza financiară şi economică, şi de problemele structurale ale economiei britanice. După cum se ştie, Marea Britanie a refuzat în mai multe rînduri intrarea în spaţiul euro. În ciuda afirmaţiilor oficiale, se vorbeşte din ce în ce mai mult în ultimele cîteva săptămîni despre o asemenea eventualitate.



Euro a scăzut cu 17% după ce Banca Angliei a redus dobînda de politică monetară în acest an de la un vîrf de 5,75% la 2%, cea mai mică valoare a ultimilor 50 de ani. De remarcat faptul că în zona euro dobînda de politică monetară stabilită de Banca Centrală Europeană este de 2,5%, după o reducere de 0,75 puncte procentuale.

Pe scurt (I)

Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro a scăzut în al treilea trimestru al acestui an cu 0,2% faţă de trimestrul anterior, perioadă în care se înregistrase de asemenea o comprimare, ceea ce marchează intrarea în recesiune din punct de vedere tehnic, potrivit datelor publicate de Eurostat. La nivelul întregii Uniuni Europene, care include cele 15 state din zona euro, economia s-a comprimat, de asemenea, cu 0,2% în al treilea trimestru, după ce stagnase în perioada aprilie-iunie.

Banca Centrală Europeană a scăzut dobînda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale pînă la 2,5% pe an, pe fondul confruntării cu degradarea rapidă a situaţiei economice şi are ca scop relaxarea pieţelor şi stimularea politicilor de creditare. Reducerea este una fără precedent pentru această instituţie. Imediat, băncile centrale din Marea Britanie şi Suedia au anunţat reduceri ale dobînzilor de politică monetară, cea din Marea Britanie fiind chiar de un punct procentual.

În România, deficitul bugetar a ajuns la 3% din Produsul Intern Brut la sfîrşitul lunii noiembrie şi se apropie de 4% din PIB, în condiţiile în care încasările bugetare au scăzut luna trecută cu 3,5 miliarde de lei, tendinţa menţinîndu-se şi în luna decembrie.

Ministerul Economiei şi Finanţelor şi-a propus să atragă 7 miliarde de lei în ultimul trimestru din acest an, după ce în primele nouă luni a avut nevoie şi a atras numai 5,7 miliarde de lei. Desigur, la costuri mult mai mari, în condiţiile dificile de pe pieţele financiare internaţionale.

Statul a încasat tot mai puţini bani din taxe şi impozite începînd din toamna acestui an, cînd efectele crizei economice globale au apărut în ţară. Recent, Varujan Vosganian avertiza că au apărut probleme în colectarea veniturilor, pentru că firmele nu mai au acces la credite şi astfel preferă să facă rost de lichidităţi din întîrzierea sau neplata impozitelor.