Reflecţii economice

Acum câteva zile, făceam un comentariu pe Facebook relativ la articolul Grecia poate să-i forţeze pe creditori să-i ierte datoria: Obrăznicie din necesitate sau din genă?

Ar trebui să explic puţin momentul în care se află Grecia acum. Mâine seară, la ora 20 GMT, expiră termenul până la care creditorii privaţi ai ţării, deţinând creanţe de circa 209 mld. € asupra Greciei, trebuie să se exprime asupra preschimbării datoriilor greceşti, prin care pierd într-o primă fază 53,5% din valoarea nominală a titlurilor, pierderile totale ajungând la 70%. Până astăzi la prânz, investorii ce deţin doar 39% din sumă au acceptat operaţiunea, adică pentru doar 81 mld. €.

Afirmaţia de luni a ministrului grec de finanţe, Evangelos Venizelos, conform căreia este "gata să-i forţeze pe investitori să participe la schimbul de obligaţiuni, dacă va fi necesar", are baza într-o prevedere din prospectul de emisiune a titlurilor de stat, aşa-numita clauză colectivă, prin care, dacă investitorii ce deţin 75% din datoria statului elen acceptă un haircut, ceilalţi investitori sunt obligaţi să respecte pierderea.

Dar dacă nu se va ajunge la 75%?