Brexit, în fapte şi cifre (3)

1. Standard & Poor's a retrogradat Marea Britanie de la ratingul maxim AAA la AA, cu perspectivă negativă, anunţă BBC. S&P afirmă că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va slăbi predictibilitatea, stabilitatea şi eficienţa politică. Măsura va conduce la costuri mai mari de finanţare pentru Marea Britanie.

2. Ungaria elaborează un plan de atragere a companiilor care vor să părăsească Marea Britanie, anunţă Financiare.ro. Guvernul ungar elaborează o listă de stimulente pentru a atrage firmele ce vor părăsi Marea Britanie după Brexit, a declarat ministrul Economiei de la Budapesta, Mihaly Varga, într-un interviu acordat cotidianului financiar Vilaggazdasag.

3. Ca şi cum Brexit-ul nu ar fi fost de ajuns, echipa de fotbal a Angliei a fost învinsă de cea a Islandei cu 2-1, fiind eliminată de la Campionatul European de Fotbal, care se desfăşoară în Franţa.

4. Lira sterlină s-a oprit din depreciere şi are o uşoară creştere.

5. Britanicii nu l-au ascultat pe Sir Winston Churchill, care spunea în 1946: ”Există un remediu care, în câţiva ani, ar face Europa liberă şi fericită. Acesta presupune recrearea familiei europene, cel puţin în măsura în care acest lucru este posibil, şi dotarea ei cu o structură care să-i poată permite să trăiască în pace, siguranţă şi libertate. Trebuie să construim ceva de tipul Statelor Unite ale Europei”.

Brexit, în fapte şi cifre (2)

1. O petiţie lansată pe site-ul Camerei Comunelor a Parlamentului Britanic de un activist pro-Brexit, William Oliver Healey, în data de 25 mai 2016, şi care cere introducerea unei reguli noi pentru un referendum de părăsire a Uniunii Europene: referendumul va fi validat doar dacă votul pentru o opţiune este de minimum 60% în condiţiile unei participări de minimum 75%, în caz contrar referendumul trebuind repetat, a fost preluat de britanicii nemulţumiţi de rezultatul referendumului din 23 iunie 2016. Există şi o hartă interactivă pe care se pot vedea câte semnături au fost puse pe petiţie din fiecare comitat. Mai multe detalii, într-un articol din Guardian. Până în momentul scrierii acestor rânduri, numărul de semnături a ajuns la 3.735.169.

2. Mihai Alexandru Crăciun, proaspăt londonez, a scris un articol pe site-ul Biziday.ro intitulat Londra, a doua zi după... Și 40 de ani înainte de Brexit, în care surprinde mai multe aspecte puţin cunoscute privind motivele pentru care britanicii au votat în proporţie de 52% pentru ieşirea ţării lor din UE. De citit.

3. Ţările membre ale Uniunii Europene au decis să nu negocieze Brexit-ul până cînd Marea Britanie nu adresează o cerere scrisă prin care apelează art.50 la Tratatului de la Lisabona, scrie Hotnews.ro. Decizia este cea morală şi legală, în condiţiile în care lideri ai UE (Juncker, Schultz, Tusk) avansaseră iniţial ideea unor întâlniri oficiale separate ale celorlalţi 27 membri ai UE.

4. Lira sterlină continuă să se deprecieze, ajungând la 1,3244 $ şi 1,2010 €.

5. Grupul bancar britanic HSBC, cea mai mare bancă europeană, ar urma să-şi mute până la 1.000 dintre angajaţi din Londra la Paris, dacă Marea Britanie va părăsi piaţa unică europeană, după votul dat joi de britanici de a ieşi din Uniunea Europeană, scrie Money.ro. Reamintesc faptul că nu demult HSBC (acronim al Hong Kong and Shanghai Banking Corporation) şi-a pus problema mutării sediului central la Hong Kong. Oare ce vor vota acţionarii dacă această problemă se va mai pune?

6. Inedit: în ciuda faptului că engleza este limba cea mai utilizată în redactarea documentelor Uniunii Europene, engleza va înceta să mai fie limbă oficială a UE, odată cu ieşirea Marii Britanii. Detalii, în Politico.eu.

Brexit, în fapte şi cifre (1)

1. Mişcarea politică favorabilă Brexit vrea să obţină dreptul companiilor britanice de servicii financiare de a avea activităţi în spaţiul comunitar după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, scrie Mediafax. Dacă ne uităm pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară la lista intermediarilor care prestează servicii financiare în România, vom constata că majoritatea covârşitoare a acestor intermediari din străinătate provin din Marea Britanie. Este de înţeles interesul companiilor britanice de servicii financiare de a beneficia în continuare de paşaportul financiar european după părăsirea Uniunii Europene, altminteri procedurile de înregistrare în ţările membre UE fiind foarte lungi şi anevoioase.

"Londra ar trebui să iniţieze negocieri informale privind relaţia post-Brexit cu UE înainte de a activa Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona", a declarat Matthew Elliot, directorul echipei de campanie favorabilă ieşirii Marii Britanii din UE.

Întrebat dacă negocierile vor trebui să includă dreptul companiilor britanice de servicii financiare de a opera în spaţiul UE, Elliott a răspuns cu îndrăzneală: „Da, absolut, trebuie să obţinem un acord complet, care să acopere toate activităţile în relaţia cu UE. Nu există niciun motiv pentru care să nu poată fi aplicat un acord dedicat care să permită activităţile companiilor britanice de servicii financiare”.

2. Brexit-ul înseamnă negocieri dure pentru Londra în perioada următoare. În oricare dintre scenarii, multe dintre obligaţiile actuale ale Marii Britanii faţă de Uniunea Europeană ar putea fi păstrate în condiţiile în care politicienii de la Londra care vor gestiona această criză vor dori să păstreze privilegii comerciale în relaţia lor cu ţările membre ale Uniunii Europene.

Odată cu decizia de a ieşi din Marea Britanie, guvernul de la Londra are în faţă o uriaşă sarcină diplomatică şi juridică. Potrivit prevederilor Tratatului de la Lisabona, Marea Britanie are la dispoziţie doi ani pentru a negocia termenii ieşirii din Uniunea Europeană. Pentru a descuraja tentative similare pe viitor, spun analiştii, UE va negocia la sânge şi va impune condiţii dure. Aşa se face că, până la urmă, Marea Britanie ar putea să-şi păstreze mare parte din obligaţiile actuale faţă de UE, scrie Digi24.ro.

3. Unii turişti britanici aflaţi în străinătate au fost puşi astăzi în situaţia să li se refuze schimbarea lirelor sterline în moneda locală, dată fiind volatilitatea cursului.

4. Reprezentantul Marii Britanii în Comisia Europeană, Jonathan Hill, care este comisarul pentru servicii financiare, a anunţat azi că demisionează în urma votului Brexit de la referendum, în condiţiile în care el făcuse campanie pentru menţinerea ţării în UE.

„Nu cred că ar trebui să-mi continui mandatul de comisar din partea Marii Britanii, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat Jonathan Hill într-un comunicat. „Prin urmare, i-am spus preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că voi demisiona”, a anunţat comisarul, citat de Digi24.ro.

5. Guvernul scoţian intenţionează să lanseze discuţii imediate cu Bruxelles-ul pentru a rămâne în UE şi se va pregăti pentru organizarea unui nou referendum privind independenţa, ca urmare a votului Brexit, a declarat azi premierul Nicola Sturgeon.

„Un al doilea referendum pentru independenţa Scoţiei este în mod evident o opţiune care trebuie luată în considerare şi va fi cu siguranţă luată în considerare. Pentru a ne asigura că această opţiune este şi realizabilă într-un moment oportun, vom lua acum măsuri pentru a ne asigura că legislaţia necesară este aprobată. În această dimineaţă, cabinetul a aprobat în mod formal această activitate. Cabinetul a aprobat începerea imediată a discuţiilor cu instituţiile UE şi cu alte state membre ale UE pentru a explora toate opţiunile disponibile pentru a proteja locul Scoţiei în Uniune”, a declarat Sturgeon (sursa).

Brexit, triumful naţionalismului asupra unionismului sau ce?

Dimineaţa acestei zile a adus lumii rezultatul unei decizii la care nu mulţi se aşteptau: britanicii au decis în proporţie de 51,9% ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană. O cauză uriaşă, al cărei rezultat va remodela lumea. Deşi se ştia că este posibile unul din două rezultate, nu foarte mulţi creditau cu şanse reale Brexit-ul.

Suma de evenimente care a condus la acest rezultat se înscrie într-un moment critic pentru Europa. În ultimii ani, Europa se confruntă cu un reviriment al mişcărilor populiste şi extremiste: Zori Aurii (Χρυσή Αυγή) în Grecia, Frontul Naţional în Franţa, UKIP în Marea Britanie, Ataka (Атака) în Bulgaria, NPD în Germania, Podemos în Spania, Liga Nordului în Italia, Partidul Progresist în Norvegia, Partidul Poporului în Elveţia, Frontul Naţional în Franţa, Jobbik în Ungaria, unele dintre ele fiind finanţate, după unele informaţii, de către Moscova. Iată că ascensiunea UKIP în Marea Britanie a condus la această decizie majoră a britanicilor. Prim-ministrul conservator, David Cameron, vrând să salveze pielea partidului său înaintea ultimelor alegeri legislative din Regatul unit, a promis electoratului că va organiza un referendum pe marginea posibilei părăsiri a Uniunii Europene de către ţara sa. A câştigat alegerile, a devenit prim-ministru şi a fost obligat să-şi ţină promisiunea, astfel ajungându-se la referendumul din 23 iunie 2016. Când a realizat riscul efectiv al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, Cameron a iniţiat o campanie furibundă pentru rămânere, campanie care, după cum s-a văzut, s-a soldat cu un eşec. Mai mult decât atât, referendumul a divizat tabăra conservatoare, mai mulţi miniştri din cabinetul Cameron militând pentru Brexit, la fal ca fostul primar conservator al Londrei, Boris Johnson.

Ministrul de finanţe, George Osborne, adept anti-Brexit, a avut o luare de poziţie viguroasă, menită să tragă atenţia britanicilor asupra gravelor consecinţe economice şi financiare la care ar expune ţara în cazul votului Brexit. De asemenea, Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a atras atenţia asupra gravelor consecinţe ale Brexit-ului, din perspectiv băncii centrale. Analiştii ai principalelor bănci de investiţii şi bănci comerciale au conturat scenarii sumbre în ipoteza Brexit-ului. Demersurile lor profesioniste nu au avut câştig de cauză. Britanicii au decis să iasă din Uniunea Europeană. Procesul va fi lung, o durată minimă fiind estimată la doi ani.

Consecinţele deciziei britanicilor nu au întârziat să apară: bursele europene au înregistrat scăderi de câteva procente, iar lira sterlină a ajuns la cel mai coborât nivel din ultimii 31 de ani în raport cu dolarul american. Cu siguranţă, va urma o perioadă de turbulenţe pe pieţele financiare, investitorii se vor reorienta către active de refugiu: titluri de stat, aur, franc elveţian.

Din fericire sau nu, România nu are schimburi comerciale semnificative cu Marea Britanie, însă impactul Brexit-ului va fi scăderea PIB-ului românesc cu până la 0,5%, ceea ce, în condiţiile unui deficit bugetar proiectat la 2,95% din PIB, ar conduce la depăşire a normelor prevăzute de tratatul de la Maastricht. Consecinţele vor fi mai serioase pentru românii care lucrează în Marea Britani. Cei înalt calificaţi nu vor fi afectaţi prea mult, dar cei cu calificări inferioare ar putea avea probleme la obţinerea permisului de muncă, în cazul în care Uniunea Europeană şi marea Britanie nu vor agrea un acord care să permită circulaţia forţei de muncă.

Oricare ar fi fost rezultatul referendumului de ieri, Uniunea Europeană primeşte un semnal foarte serios asupra necesităţii reformării radicale a propriilor instituţii şi a propriilor proceduri. Mulţi europeni sunt extrem de nemulţumiţi de birocraţia europeană, nivelul excesiv al impozitării şi de luarea deciziilor la Bruxelles. Astfel, paradigma Uniunii Europene nu mai poate continua în situaţia de acum.