Reflecţii economice

În cursul şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR de astăzi, s-a hotărît renunţarea la testul de stres în acordarea creditelor ipotecare. Consecinţa practică a acestei măsuri, prin care nu se aplică scenariile cele mai defavorabile în ceea ce priveşte evoluţia dobînzilor şi a cursului de schimb, va fi mărirea gradului de îndatorare la creditele ipotecare pînă la 60-65%. În schimb, BNR nu renunţă la acceptarea ca venituri eligibile doar a veniturilor înscrise în ultimele fişe fiscale depuse la administraţiile financiare, eventual majorate cu maximum 20% în cazul prezentării unor documente justificative credibile.

Am fost invitat astăzi la Realitatea TV pentru a discuta pe margine acestui subiect. Cum presiunea evenimentelor este hotărîtoare pentru o televiziune de ştiri, nu am mai putut comenta subiectul, fiind în aşteptare, la acea oră, decizia Curţii Constituţionale referitoare la controversata ordonanţă de urgenţă a guvernului cu privire la cumularea salariului cu pensia pentru angajaţii statului.

Ceea ce voiam să spun. în esenţă, în legătură cu decizia de astăzi a BNR este faptul că ea nu va influenţa în mare măsură ceea ce se întîmplă pe piaţa imobiliară. Aşa cum am declarat ieri pentru Cotidianul, pe piaţa creditării a apărut un mare concurent: statul român. Avînd în vedere deficitul bugetar de circa 5% din PIB şi faptul că ratingurile României au scăzut vertiginos, aflîndu-se la nivelul de sub-investment grade sau junk, accesul statului la împrumuturile de pe pieţe internaţionale a devenit extrem de limitat. Pe lîngă dobînzile relativ mari cauzate de lipsa de lichiditate, se mai adaugă şi prima de risc, foarte mare pentru ratingurile actuale. Astfel, statul român se poate împrumuta mai ieftin de pe piaţa internă, anunţînd numai pentru luna ianuarie 2009 emisiuni de titluri de stat de circa 4 miliarde lei. În mod vădit, în condiţiile lichidităţii reduse de pe piaţa bancară românească (unele bănci încercînd să atragă resurse la dobînzi uriaşe, de pînă la 25%), puţinele resurse se vor îndrepta către clienţi pe sprînceană. Decît să acorde credite ipotecare cu dobîndă de 17% la lei unor clienţi care comportă risc de neplată din cauza crizei economice şi risc de depreciere a activelor imobiliare cu care s-a garantat creditul, băncile comerciale preferă să cumpere titluri de stat cu dobîndă de 14,23%, cum s-a întmplat la prima emisiune de titluri de stat din acest an. În plus, aceleaşi bănci comerciale, cînd au nevoie momentană de lichifităţi, pot apela la facilitatea de creditare a BNR, aşa-numitul credit lombard, care are o dobîndă de 14,25% pe an şi care necesită garantarea cu titluri de stat.

În aceste condiţii, nu anticipez o influenţă semnificativă a măsurii de azi a BNR asupra activităţii de creditare ipotecară către populaţie.