Scrisoare deschisă guvernatorului BNR

Domnule Guvernator,

Recentul jaf de la o agenţie a Băncii Transilvania din cartierul clujean Mănăştur aduce în atenţia opiniei publice o carenţă veche a sistemului bancar românesc: lipsa măsurilor de securitate apte să descurajeze eventualele atacuri. În ciuda faptului că cele mai multe bănci care operează în România sînt subsidiare ale unor bănci occidentale şi a managementului străin al acestora, de cele mai multe ori cei veniţi din ţări civilizate se dedau la obiceiurile locurilor, care cuprind şi celebrul "lasă, că merge şi aşa".

Mulţi au perceput poporul român ca unul blînd, incapabil de infracţiuni cu violenţă. În consecinţă, oricine intră în agenţiile băncilor comerciale din România va constata ce vraişte este în multe dintre ele. Operaţiunile cu numerar se fac oriunde: pe margini de masă, la ghişee deschise şi te mai miri unde. Puţine sînt băncile care au luat în serios ameninţările de securitate şi au segregat clar zonele în care se pot face operaţiuni cu numerar: casierii prevăzute cu geamuri blindate, cu fante cu sertar pentru transferul documentelor şi al banilor, închise cu uşi cu cifru faţă de restul agenţiei. Şi mai puţine sînt cele care folosesc terminale moderne, gen multimat, capabile să încaseze şi să elibereze numerar, eliminînd prezenţa umană din circuitul banilor lichizi.

O altă carenţă majoră de securitate este calitatea personalului firmelor de pază cu care băncile comerciale au contract pentru asigurarea securităţii agenţiilor bancare. De regulă, într-o astfel de agenţie, paza este asigurată de o singură persoană, de multe ori de vîrsta pensionării, fără a mai avea calităţile fizice şi antrenamentul de a face faţă unui atac. Aceşti oameni se plictisesc şi dau sfaturi bancare clienţilor, ştiind de multe ori mai bine procedurile decît funcţionarii de la ghişeu.

În ultimii cîţiva ani, băncile comerciale care operează în România, orbite de posibilitatea de a face profituri mari din expansiunea fără precedent a creditelor de retail şi a propriilor reţele de agenţii, au neglijat aspectele legate de securitate. Directorul executiv al sucursalei Cluj a Băncii Transilvania, Leontin Toderici, a declarat că planul de securitate aplicat la agenţia jefuită este unul standard şi nu diferă cu nimic ca rigurozitate faţă de celelalte bănci din România, ceea ce denotă situaţia extrem de gravă la nivelul întregului sistem bancar din acest punct de vedere. Această situaţie a permis jefuitorilor să îşi termine treaba într-un minut şi şase secunde, dispărînd cu circa 250.000 lei.

Mai mult decît atît, din cauza crizei economice în continuă adîncire, este de aşteptat o repetare a unor astfel de jafuri armate. Statisticile din alte ţări denotă acest lucru.

În consecinţă, cred, Domnule Guvernator, că BNR ar trebui să ia de urgenţă măsuri ferme de remediere a acestor lacune enorme de securitate. Să nu uităm că, în 2008, băncile comerciale au realizat un profit net de 1,27 mld. €. Ce folos că politica BNR menţine încrederea în soliditatea sistemulului bancar românesc, prin măsurile sale de reglementare şi supraveghere, dacă se insinuează neîncredere în capacitatea băncilor de a se apăra de răufăcători?

Pe scurt (III)

Presa elveţiană previzionează perderi record în 2008 pentru cele mai importante bănci elveţiene, USB şi Credit Suisse, în aceste condiţii UBS intenţionînd concedierea cîtorva mii de angajaţi. Reuters citează ziarul NZZ am Sonntag, care afirmă că perderile celei mai mari bănci elveţiene şi cel mai important administrator al bogaţilor lumii, UBS, se vor cifra la 20-21 miliarde franci elveţieni, incluzînd pierderea de 9 miliarde franci elveţieni, aferentă ultimului trimestru al anului 2008. Conform aceleiaşi surse, pierderile Credit Suisse pentru 2008 vor fi de circa 5-8 miliarde franci elveţieni, iar pierderea aferentă trimestrului 4 din 2008 de 6 miliarde franci elveţieni.

Ministrul britanic al finanţelor, Alistair Darling, va cere o investigaţie cu privire la practicile băncilor de a acorda compensaţii şi bonusuri conducătorilor executivi, după cum anunţă Financial Times. Investigaţia va viza politicile de management al riscului, practica de acordare a compensaţiilor fiind ea însăşi o sursă de risc. După cum scrie Sunday Telegraph, Darling a purtat discuţii cu Royal Bank of Scotland, care a primit circa 20 miliarde de lire sterline, cerîndu-i să reanalizeze planurile de a oferi compensaţii în valoare de 1 miliard de lire sterline.

Martin Skopek, vicepreşedintele pentru retail al Băncii Comerciale Române, a declarat pentru Ziarul Financiar: "În două-trei săptămîni, vom introduce unele forme de ajutor pentru clienţii cu probleme în rambursarea creditelor. Gîndim soluţii diferite, cum ar fi suspendarea plăţii unui anumit număr de rate, însă numai dacă sînt îndeplinite nişte criterii. Nu toţi clienţii cu probleme vor fi eligibili pentru ajutor."

Piaţa imobiliară bulgărească, în impas

După cum relatează agenţia bulgară de presă Novinite, circa 3.000 dintre cele 5.000 agenţii imobiliare care fiinţează în Bulgaria sînt în pragul falimentului din cauza crizei financiare şi economice internaţionale. Declaraţia a fost făcută pentru publicaţia economică Pari Daily de către Onik Latifian, director executiv pentru Bulgaria şi Macedonia al companiei imobiliare internaţionale Century 21. El a menţionat că circa 7.000 agenţi imobiliari bulgari ar putea să-şi piardă slujba. Declinul pieţei imobilare bulgare a fost de 12,5%. Preţul mediu pentru proprietăţi imobiliare rezidenţiale este de 580 €/mp.

Dacă este să comparăm aceste cifre cu situaţia de la noi, vom constata că, înainte de începerea crizei, existau circa 10.000 agenţii imobiliare, dintre care peste 80% agenţii mici, cu 1-3 angajaţi. Astfel de agenţii făceau o tranzacţie la 1-2 luni, în medie. Din cauza situaţiei din ultima vreme, fac o tranzacţie la 3-4 luni, ceea ce nu le mai permite să supravieţuiască. Dacă cineva întreabă la Registrul Comerţului cîte agenţii imobiliare au intrat în faliment, va avea surpriza să constate că foarte puţine. Explicaţia este simplă: proprietarii acelor agenţii preferă să le conserve, să îşi găsească alte surse de venituri, în speranţa că piaţa imobiliară îşi va reveni cîndva.

Dacă luăm în considerare numărul mediu de angajaţi ai agenţiilor imobiliare bulgare în pericol de faliment, adică 2,3, vom constata că se regăseşte situaţia din România. În schimb, dacă luăm în consideraţie preţul mediu pe metrul pătrat locuibil, de 580 € în Bulgaria, constatăm că în România această medie se ridică la circa 1.500 €, după o scădere de la 2.100-2.200 €, cît se înregistra înaintea crizei. Explicaţia vine din percepţia investitorilor străini faţă de Bulgaria şi de starea economiei acestei ţări. Pe lîngă faptul că economia bulgară a performat mai prost decît cea românească, Bulgaria este o ţară bîntuită de reţele mafiote, care recurg la crime în plină stradă, ceea ce conduce la o percepţie de insecuritate în rîndul investitorilor.

Prudenţa BNR

În şedinţa de ieri, 4 februarie 2009, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis reducerea dobînzii de politică monetară de la 10,25% la 10% pe an, fiind prima micşorare după 26 iunie 2007. În schimb, rezerva minimă obligatorie a fost menţinută la 18% pentru resursele în lei şi 40% pentru resursele atrase în valută. Remunerarea acestor rezerve minime obligatorii este la un nivel foarte scăzut (5,6% pentru lei, 2,8% pentru euro şi 1,05% pentru dolari), ceea ce reprezintă o povară pentru băncile comerciale şi le determină să practice dobînzi mai mari la depozite. Pe de altă parte, menţinerea unor sume extrem de mari la BNR în condiţiile unei lichidităţi scăzute constutuie o altă frînă în reluarea creditării. În ţările dezvoltate ale Uniunii Europene, nivelul rezervei minime obligatorii se cifrează la cîteva procente, respectiv între 1% şi 4%.

În luna decembrie 2008, nivelul soldului creditului neguvernamental era de 83,6 miliarde lei pentru creditele în lei şi 114,4 miliarde lei pentru creditele în valută. Aplicînd procentele de rezervă minimă obligatorie, ajungem la concluzia că băncile comerciale care se supun jurisdicţiei BNR au blocate sume imense, de circa 14 miliarde euro. O micşorare a rezervei minime obligatorii ar fi aruncat pe piaţă o sumă destul de mare pentru a permite băncilor comerciale de a relua procesul de creditare.

Băncile centrale ale principalelor ţări occidentale şi Banca Centrală Europeană au tot redus dobînda de politică monetară în ultima vreme, în efortul de a relansa creditarea şi, în consecinţă, economia. Pasul BNR este important pentru că schimbă tendinţa, dar nu şi din alte motive. Prudenţa BNR, în esenţă, pleacă în principal din neîncrederea în capacitatea guvernului de a gestiona economi. Orice derapaje ar putea conduce la dezechilibre macroeconomice majore.

În condiţii normale, BNR ar fi putut reduce mai mult dobînda de politică monetară, pe fondul micşorării inflaţiei, dar a preferat să mai ţină hăţurile strînse pentru o vreme. Actuala criză economică ne ajută să micşorăm inflaţia, dar flutură pe deasupra un pericol cu mult mai mare: deflaţia, care este, de regulă, asociată cu recesiunea.

Astăzi, Banca Centrală Europeană a menţinut dobînda de politică monetară la 2%, însă este de aşteptat o micşorare în luna martie. Banca Angliei a redus nivelul de la 1,5% la 1%, în încercarea de a ajuta economia să iasă din recesiune prin încurajarea consumului. Banca centrală a Cehiei a redus dobînda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, pînă la nivelul de 1,75%. În SUA dobînda stabilită de FED este între 0% şi 0,25%, iar în Japonia de 0,1%.

UE: procedură de deficit excesiv împotriva României

Zilele acestea, Uniunea Europeană va declanşa procedura de deficit excesiv împotriva României şi altor state, atît din zona euro, cît şi dinafara ei. Printre ele, se numără Spania, Portugalia, Ungaria şi ţările baltice. După cum se ştie, Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE prevede un deficit bugetar maxim de 3%, prevăzînd şi situaţii în care el poate depăşi această valoare. Pactul este menit să fie un instrument care să permită monitorizarea ţărilor membre, în lipsa unei armonizări a legislaţiilor fiscale. În condiţii economice de criză, procedurile prevăd o tratare diferenţiată a depăşirii deficitului bugetar de 3%. În 2008, media deficitului public la nivelul Uniunii Europene a fost de 4,4%, România înregistrînd 5,2%.

La sfîrşitul lunii trecute, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, anticipînd decizia Uniunii Europene, declara că "în 2008, a fost înregistrat unul din cele mai mari deficite bugetare de după 1989, în condiţiile în care au existat 6-7 ani de creştere economică continuă, şi România este în situaţia de a i se aplica procedura de deficit excesiv".

Pantru anul 2009, în condiţiile crizei economice, multe ţări din Uniunea Europeană vor depăşi limita de 3%, printre ele numărîndu-se Irlanda, cu 8%, Marea Britanie, Franţa şi Germania, cu deficite bugetare de pînă la 5%.

Declanşarea procedurii de deficit excesiv va însemna o monitorizare atentă a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, adică aceleaşi ţintite de Fondul Monetar Intenaţional. Aşa că putem apela şi la un împrumut de la Fond, la nevoie.