Reflecţii economice

În şedinţa de ieri, 4 februarie 2009, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis reducerea dobînzii de politică monetară de la 10,25% la 10% pe an, fiind prima micşorare după 26 iunie 2007. În schimb, rezerva minimă obligatorie a fost menţinută la 18% pentru resursele în lei şi 40% pentru resursele atrase în valută. Remunerarea acestor rezerve minime obligatorii este la un nivel foarte scăzut (5,6% pentru lei, 2,8% pentru euro şi 1,05% pentru dolari), ceea ce reprezintă o povară pentru băncile comerciale şi le determină să practice dobînzi mai mari la depozite. Pe de altă parte, menţinerea unor sume extrem de mari la BNR în condiţiile unei lichidităţi scăzute constutuie o altă frînă în reluarea creditării. În ţările dezvoltate ale Uniunii Europene, nivelul rezervei minime obligatorii se cifrează la cîteva procente, respectiv între 1% şi 4%.

În luna decembrie 2008, nivelul soldului creditului neguvernamental era de 83,6 miliarde lei pentru creditele în lei şi 114,4 miliarde lei pentru creditele în valută. Aplicînd procentele de rezervă minimă obligatorie, ajungem la concluzia că băncile comerciale care se supun jurisdicţiei BNR au blocate sume imense, de circa 14 miliarde euro. O micşorare a rezervei minime obligatorii ar fi aruncat pe piaţă o sumă destul de mare pentru a permite băncilor comerciale de a relua procesul de creditare.

Băncile centrale ale principalelor ţări occidentale şi Banca Centrală Europeană au tot redus dobînda de politică monetară în ultima vreme, în efortul de a relansa creditarea şi, în consecinţă, economia. Pasul BNR este important pentru că schimbă tendinţa, dar nu şi din alte motive. Prudenţa BNR, în esenţă, pleacă în principal din neîncrederea în capacitatea guvernului de a gestiona economi. Orice derapaje ar putea conduce la dezechilibre macroeconomice majore.

În condiţii normale, BNR ar fi putut reduce mai mult dobînda de politică monetară, pe fondul micşorării inflaţiei, dar a preferat să mai ţină hăţurile strînse pentru o vreme. Actuala criză economică ne ajută să micşorăm inflaţia, dar flutură pe deasupra un pericol cu mult mai mare: deflaţia, care este, de regulă, asociată cu recesiunea.

Astăzi, Banca Centrală Europeană a menţinut dobînda de politică monetară la 2%, însă este de aşteptat o micşorare în luna martie. Banca Angliei a redus nivelul de la 1,5% la 1%, în încercarea de a ajuta economia să iasă din recesiune prin încurajarea consumului. Banca centrală a Cehiei a redus dobînda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, pînă la nivelul de 1,75%. În SUA dobînda stabilită de FED este între 0% şi 0,25%, iar în Japonia de 0,1%.