Guvernul şi BNR, ridiculizate de FMI

Iată că echipa Fondului Monetar Internaţional şi-a făcut lecţiile, rezultatul primei evaluări a economiei româneşti arătînd pentru 2009 o creştere economică de -4% din PIB şi un deficit bugetar de 4,7%. Acest lucru înseamnă recesiune, cuvînt de care s-au ferit atît politicienii români, cît şi reprezentanţii BNR. Să fie vorba de incompetenţă sau de tendinţa de a ascunde gunoiul sub preş, în speranţa că nu îl va vedea nimeni?

Autorităţile române au protestat vehement cînd diverse firme de consultanţă sau organisme internaţionale au îndrăznit să rostească ceva despre recesiune în România. Şi iată că descreşterea economică nu va fi de numai 1% din PIB cum admitea cu jumătate de gură ministrul Pogea, ci de patru ori mai mare. Înseamnă că bugetul, în forma sa actuală, va trebui refăcut din temelii, cu sacrificii mult mai mari pentru români. Se pare că îndelunga noastră jocă cu economia socialistă a lăsat sechele adînci şi că sîntem cu totul nepregătiţi să abordăm capitalismul şi mai ales crizele lui.

Unde a dispărut creşterea economică de 2,5% din PIB? Deja analiştii financiari prevestesc multe consecinţe neplăcute pentru populaţie prin măsurile ce vor fi asociate împrumutului de la FMI. Dacă politicienii români nu s-ar fi certat pe posturi şi ar fi creat un plan anticriză din timp, măsurile adecvate ce puteau fi luate ar fi fost apte să prevină deteriorarea situaţiei economice.

Metalurgistul Pogea, convins de posibilitatea recesiunii

Optimistele noastre autorităţi au fost convinse, în scurt timp, de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, de posibilitatea recesiunii în România în anul de graţie 2009. Ar fi interesant de studiat drumul de la promisiunile inconştiente din timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din toamna trecută la realitatea economică din 2009. Pe de altă parte, lipsa capacităţii de prognoză a Băncii Naţionale a României, care a consiliat guvernul, a făcut ca bugetul de stat pe 2009 să fie construit pe un curs euro de 4 lei şi o creştere economică de 2,5% din PIB. Iată că ambele par să fie himere acum. Iată că după numai cîteva discuţii cu reprezentanţii FMI se admite posibilitatea unei scăderi economice de 1% din PIB. Şi mai sînt încă două săptămîni de discuţii...

Din nou despre deflaţie

Un membru al Consiliului Director al Băncii Centrale Europene, economistul italian Lorenzo Bini Smaghi, a declarat pentru cotidianul Boersen Zeitung: "Dacă situaţia se va deteriora, BCE este pregătită să reducă din nou dobînda, chiar pînă la zero. Această măsură va fi luată dacă economia va fi ameninţată, efectiv, de deflaţie". Tot el a adăugat că acest risc nu există în prezent.

După ce SUA se simt ameninţate de deflaţie, ceea ce înseamnă o scădere generalizată şi de durată a preţurilor, iată că şi Europa ia în calcul o astfel de posibilitate. De altfel, din ce în ce mai multe instituţii internaţionale îşi revizuiesc în scădere anticipaţiile economice.

Ar fi cazul şi ca autorităţile române să fie mai atente la evoluţia crizei economice, întrucît măsurile de pînă acum nu semnalaează o cunoştere prea bună a fenomenului. Singurul act cu adevărat responsabil este luarea în considerare a unui împrumut internaţional, care ar permite statului român să aibă o altă poziţie pe pieţele financiare internaţionale, în sensul unor prime de risc mai scăzute la contractarea unor credite private.

Criteria Caixacorp a achiziţionat 4,9% din acţiunile Erste

După cum anunţă Reuters, grupul Criteria Caixacorp, care deţine cea mai mare bancă de economii din Spania, La Caixa, a anuţat că a achziţionat 4,9% din acţiunile băncii austriece Erste. Mişcarea este surprinzătoare în plină criză. Grupul spaniol afirmă că, în decizia de investiţie, a contat faptul că Erste este al treilea împrumutător din Europa Centrală şi de Est, iar mişcarea este un prim pas spre obţinerea unei poziţii relevante în regiune. Procentul de 4,9% a fost ales în aşa fel încît să îi ferească de legea austriacă, conform căreia o deţinere de minimum 5% la o bancă trebuie să înştiinţeze banca centrală austriacă. Preţul tranzacţiei a fost de 628 milioane €, ceea ce ar însemna 40,43 €, preţ cu care acţiunile Erste Bank nu s-au mai tranzacţionat din septembrie 2008 la bursă. Tranzacţia pare să se fi perfectat în luna octombrie 2008. Astăzi, în jurul orei 12, acţiunile Erste Bank erau cotate la 7,36 €, ceea ce conduce la o valoare de 114 milioane € a deţinerilor Criteria Caixacorp.

Între timp, BCR, subsidiara Erste Bank în România, a anunţat un profit de 541 milioane € în 2008, cu 119% mai mare decît în 2007. În acest rezultat, sînt incluse şi sumele rezultate din vînzarea participaţiilor minoritare deţinute la Asiban şi Banca Italo-Romena.

Te-ai angaja la grădina zoologică?

International Herald Tribune scrie, în ediţia sa de ieri, că circa 3.000 mii de britanici au aplicat la posturile vacante de îngrijitor animale, bucătar şi paznic, la grădina zoologică Twycross Zoo din Atherstone, aflată în centrul Marii Britanii. Îmbulzeala la interviu a provocat perturbarea traficului din zonă. Printre doritorii de post se numărau foşti executivi şi şefi de companii, care şi-au pierdut slujba. De menţionat faptul că joburile respective sînt plătite cu leafa minimă pe economie, unele dintre ele sînt temporare şi erau ocupate pe vremuri de studenţi. Doritorii de job au venit de departe, unii din Londra, iar alţii din Ţara Galilor.

Dezinflaţie, deflaţie şi şomaj

Ultimele ştiri aduse de Eurostat arată că estimările privind inflaţia anuală în zona euro a crescut uşor în februarie 2009 la 1,2% faţă de ianuarie 2009, cînd s-a înregistrat 1,1%. Dacă în alte vremuri, creşterea inflaţiei nu era motiv de bucurie, în condiţiile actuale, ea este un semn foarte bun. Din vara anului 2008, cînd inflaţia anuală în zona euro era de circa 4%, s-a ajuns la 1,1%-1,2% acum. Pericolul deflaţiei paşte economiile avansate şi mai cu seamă economia SUA. Deflaţia este semn de criză economică profundă, caracterizată prin scăderi dramatice ale producţiei economice. Să nu uităm că, în timpul Marii Depresiuni din anii 1929-1933, economia SUA s-a contractat cu 50%.

Pe de altă parte, Eurostat anunţă că şomajul în zona euro a fost de 8,2% în ianuarie 2009, faţă de 8,1% în decembrie 2008 şi 7,3% în ianuarie 2008. Pe ansamblul Uniunii Europene, şomajul a fost de 7,6% în ianuarie 2009, faţă de 7,5% în decembrie 2008 şi 6,8% în ianuarie 2008. Înseamnă că 18,4 milioane de europeni sînt şomeri, dintre care 13 milioane în zona euro. Ţările cu cel mai redus şomaj sînt Olanda (2,8%) şi Austria(4%), iar ţările cu cel mai mare şomaj Spania (14,8%) şi Letonia (12,3%). România stă relativ bine la acest capitol, cu un şomaj de 5,8%. Oricum în perioada ianuari 2008 - ianuarie 2009, au devenit şomeri 2,2 milioane europeni, incluzînd 1,6 milioane din zona euro. O problemă deosebită o constituie şomajul în rîndul tinerilor sub 25 de ani, înregistrîndu-se 16,9% în zona euro şi 17% în rîndul ţărilor Uniunii Europene. La extreme, se găsesc Oland (5,8%) şi Austria (7,9%), respectiv Spania (30,4%) şi Ungaria şi Suedia (cu cîte 22,9%).

În aceste condiţii economice defavorabile, reuniunea la vîrf de ieri a Uniunii Europene a respins planul de salvare pentru Europa de Est, proomovat de premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, care propunea o sumă de 160-190 miliarde €. Însăşi România a opinat că nu este necesară o tratare diferenţiată a statelor est-europene faşă de ceilalţi membri. Uniunea Europeană va opta pentru tratarea preferenţială şi individuală a ţărilor cu dificultăţi.