Se încheie 2010. Un an catastrofal pentru economia românească

La începutul acestui an, scriam că "de deciziile noastre din 2010 va depinde evoluţia economiei româneşti pentru mulţi ani". Aşa a fost şi aşa este. Deciziile politice au fost cum nu se mai poate mai proaste şi denotă acţiuni pompieristice, luate sub impulsul momentului, nefiind nicicum rodul unei gândiri coerente. Consecinţele vor fi resimţite mulţi ani de acum înainte. Politicieni iresponsabili au adâncit criza economică în care a trebuit să navigăm. Costul economic va fi mare şi se va întinde pentru mai bine de o generaţie.

România a avut evoluţii care o clasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. România tinde să devină o problemă a Europei. Desigur, criza datoriilor suverane a afectat o parte dintre ţările PIIGS şi tinde să le efecteze şi pe celelalte, ca şi pe alte ţări ale UE. Dintre criteriile de convergenţă nominală prevăzute de tratatul de la Maastricht, România îndeplineşte doar unul, cel al datoriei publice raportate la PIB. Dar asta nu ne asigură nici respectabilitate şi nici şanse de a pătrunde în fracturata zonă euro.

Cu măsurile iresponsabile, lipsite de orice fel de viziune economică, ale vremelnicilor guvernanţi de la Bucureşti, România este condamnată să se târască pentru mulţi ani pe la coada Europei. Chiar dacă orgoliile ne fac să cerem ca toţi membrii UE să fie de acelaşi rang I, trebuie să recunoaştem că intenţia de facto a greilor Europei de a gândi o Uniune Europeană cu două viteze nu face altceva decât să confinţească o realitate în care România merită cu prisosinţă calificativul de membru de rangul II.

În ceea ce priveşte anul 2011, înclin să-i dau dreptate lui Radu Soviani, care afirmă şansele de a rămâne în recesiune sunt cam de 7 din 10. Revenirea României va fi determinată, când va fi să fie, de o evoluţie pozitivă europeană şi în niciun caz drept urmare a unor politici coerente. De altfel, într-un spirit mioritic caracteristic, vremelnicul preşedinte al acestei ţări afirma că că ei, politicienii, nu pot face nimic pentru ca România să iasă din criză. Aceşti politicieni nu pot face nimic. Şi, când spun "aceşti politicieni", nu mă refer neapărat la cei ce se află la putere, ci la întreaga clasă politică românească.

Economia românească va trece prin locuri înguste şi în 2010. Pentru populaţie, este posibil ca prima jumătate a lui 2011 să fie chiar mai grea decât vremurile traversate până acum.

Toate aceste consideraţii nu mă împiedică să urez tuturor românilor multă sănătate, ingeniozitate şi capacitatea de a îşi scoate valorile autentice în faţă. La mulţi ani!

În primele 11 luni ale lui 2010, băncile au refuzat instrumente de debit fără acoperire în valoare de 2,1 mld. €

Aflu din financiare.ro că băncile comerciale care operează în România au refuzat la plată, în primele 11 luni ale anului 2010, instrumente de debit fără acoperire în valoare de 9 mld. lei (circa 2,1 mld. €). În cadrul acestei sume, ponderea cea mai mare, de aproape 94%, au avut-o biletele la ordin.

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, sumele refuzate la plată de către banci au crescut cu numai 3%, înregistrându-se astfel o temperare a avansului, în condiţiile în care, în 2009 faţă de 2008, în perioada ianuarie-noiembrie majorarea a fost de 129%. Analiştii financiari consideră că motivele principale care favorizează incidentele cu instrumente de debit sunt blocajul financiar şi îngheţarea liniilor de creditare de către bănci.

Chiar dacă avansul s-a temperat, dacă este să luăm în considerare încetinirea procesului de creditare a sectorului neguvernamental, de fapt este vorba de o agravare a fenomenului. Situaţia este îngrijorătoare, având în vedere că suma este echivalentă cu circa 2% din PIB. Pe lângă cultura economică precară şi dispreţul faţă de lege, criza este un factor agravant.

Cum manipulează Emil Boc cifrele privind creşterea salariilor bugetarilor

Astăzi, în Parlament, prim-ministrul Emil Boc a declarat că bugetarii vor recupera 15% din reducerea cu 25% a reducerii salariilor, operată cu începere de la 1 iulie 2010. Ştiţi cum e, minciunile sunt de trei feluri: minciuni, minciuni sfruntate şiu statistici. În cazul de faţă procente. Mărirea cu 15% va fi operată la salariile valabile în octombrie 2010, deja reduse cu 25% la mijlocul anului. Dacă facem o socoteală simplă, 0,75 x 0,15 = 11,25%. Atât recuperează bugetarii din reducerea salarială. Presa a calculat cât câştigă salariaţii din sectorul public cu această mărire, dacă ţinem seama de inflaţie şi de tăierea sporurilor. Nimic.

Departe de mine gândul că nu ar fi necesare restructurări serioase ale cheltuielilor publice. Evident că ele trebuie făcute. Numai că nu în stilul smuls, adică otova, aşa cum face "competentul" prim-ministru.

Inflaţia anuală a ajuns la 7,73% în noiembrie 2010

Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii comunicatul privind indicele preţurilor de consum în luna noiembrie 2010. Dacă inflaţia lunară în luna precedentă a fost de 0,55%, inflaţia lunară în noiembrie 2010 a fost 0,52%, valori comparabile. Inflaţia anuală a crescut la 7,73%, faţă de 7,88% în luna precedentă, aşa cum se poate observa din graficul de mai jos (click pentru mărire).

În a doua imagine, am reprezentat inflaţia lunară (cu verde) şi media mobilă a Indicelui Preţurilor de Consum (cu portocaliu), valoare care intră în cadrul criteriilor de convergenţă nominală pentru admiterea în zona euro. În luna noiembrie 2010, această medie mobilă (media inflaţiilor anuale în ultimele 12 luni faţă de precedentele 12 luni) s-a situat la 5,82%, în creştere de la 5,57% cât s-a înregistrat în octombrie 2010. Este a cincea oară când media mobilă creşte după decembrie 2008.

Inflaţia lunară a fost cauzată, în noiembrie 2010, de creşterea preţurilor mărfurilor nealimentare cu 0,38%, a tarifelor serviciilor cu 0,20% şi a preţurilor mărfurilor alimentare cu 0,88% faţă de luna precedentă.

Inflaţia anuală înregistrată, de 7,73%, a ieşit mult din interiorul ţintei de inflaţie stabilite de BNR, de 3,5% +/- 1 punct procentual. Proiecţia de inflaţie a BNR a ajuns pentru T4 2010 la 8,2%.

La ce să ne aşteptăm de la 2011 pe piaţa imobiliară?

Reproduc mai jos un interviu acordat Cristinei Tamaş de la Imopedia.ro.

Anul 2011 ar putea aduce zile grele în viaţa dezvoltatorilor care au construit cu bani de la bănci şi nu reuşesc să-şi vândă locuinţele. Şurubul se va strânge tot mai tare, iar băncile îşi vor vrea banii înapoi. Continuăm interviul realizat cu analistul imobiliar Radu Zilişteanu şi discutăm despre 2011 şi ceea ce ar putea aduce nou pe piaţa imobiliară de la noi.

Ce va aduce anul 2011?

În primul rând trebuie spus că piaţa imobiliară este extrem de sensibilă la cadrul economic general şi ceea ce se întâmplă pe piaţa imobiliară este o reflectare a ceea ce se întâmplă în economia românească în ansamblu. Anul 2011 nu se prevede a fi un an grozav, previziunile sunt de creşetere a PIB-ului de până la 2% şi o astfel de creşetere evident că nu ar da un impuls prea serios economiei româneşti. De aceea, nu cred că piaţa imobiliară va avea elemente spectaculoase pe parcursul anului 2011, mai ales că şi creditarea pe acest segment este la cote extrem de scăzute şi motivele care au dus la această situaţie sunt legate pe de-o parte de teama băncilor că activele imobiliare aduse în garanţie s-ar putea deprecia în continuare. De cealaltă parte este vorba de potenţialii solicitanţi de credite cărora le este teamă să angajeze un credit ipotcar care are o perioadă de derulare foarte lungă 25-30 de ani, teama provenind din nesiguranţa locului de muncă, nesiguranţa situaţiei economice a familiei respective. Atunci neexistând finanţare bancară, alte surse fiind extrem de reduse pentru piaţa imobiliară sunt puţine şanse să existe modificări spectaculoase pe piaţa imobiliară a anului 2011. Dacă situaţia actuală continuă şi probabil că aşa o să fie, cel puţin în prima jumătate a anului 2011 eu consider că mai sunt posibile scăderi de preţuri în continuare, însă pe o pantă foarte redusă, probabil că este vorba de doar câteva procente.

Ce segment al pieţei se va mişca mai bine?

Întrebarea corectă ar fi ce segment al pieţei se va mişca cel mai puţin prost în anul 2011? Şi eu cred că segmentul spaţiilor de birouri ar putea să meargă mai bine decât restul segmentelor pieţii imobiliare pentru că este de presupus chiar şi cu o uşoară revigorare economică faţă de anul 2010 firmele s-ar putea mişca mai bine şi atunci sigur că vor avea nevoie de spaţii de închiriat pentru că în perioada asta de criză multe firme s-au restrâns sau au făcut dispinibilizări de personal, nu au mai avut nevoie de spaţiu atât de mare şi s-au mutat la chirie mai ieftină. Atunci s-ar putea ca pe piaţa de birouri să simţim o uşoară schimbare.

Ce soluţii au dezvoltatorii care au construit pe banii băncilor şi sunt acum strânşi cu uşa să-şi achite datoriile, dar nu au vânzări?

Dezvoltatorii care şi-au finanţat proiectele de dezvoltare imobiliară cu bani împrumutaţi de la bănci se află într-o situaţie extrem de delicată în momentul de faţă şi eu cred că cel mai important lucru în relaţie dezvoltator-bancă este faptul că anumite bănci comerciale care i-au creditat pe aceşti dezvoltatori nu le permit acestora să vândă unităţile locative din dezvoltările respective la un preţ prea mic. Pur şi simplu le interzic să vândă la un preţ prea mic şi atunci evident că marja de mişcare a dezvoltatorului este extrem de redusă, dacă un dezvoltator care şi-a finanţat proiectul din alte surse decât cele bancare îşi poate permite să rişte şi să vândă sub preţ la un moment dat pentru că banii trebuie să se învârtă şi poate găsi oportunităţi bune în altă parte, un dezvoltator care a contractat un credit bancar are o marjă de manevră mult mai mică. Atunci prevăd că în perioada următoare, în 2011 vom asista la mai multe executări silite ale proprietăţilor care au fost puse drept garanţie pentru aceste credite.

Se mai uită investitorii spre piaţa imobiliară din România?

În momentul de faţă piaţa imobiliară din România este atractivă pentru investitorii de ciză. Există şi fonduri de invetsiţii care sunt orientate spre investiţiile pe timp de criză şi aceste fonduri sunt interesate, de altminteri s-au făcut câteva investiţii de când a început criza şi e de presupus că vor face în continuare pe segmentele de piaţă pe care ei intuiesc că potenţialul de creştere este mare.

Statul român şi Fondul Proprietatea se bat pe bani

După cum anunţă site-ul financiare.ro, Fondul Proprietatea, care deţine 15% din acţiunile Romgaz, va ataca în justiţie decizia producătorului de gaze de a dona 400 de milioane de lei la bugetul de stat, întrucât o astfel de măsură va avea consecinţe grave asupra profitului Romgaz, susţin reprezentanţii Franklin Templeton, compania care administrează Fondul Proprietatea. În cadrul Adunării Generale a Acţionarilor Romgaz din 30 noiembrie, Ministerul Economiei, principalul acţionar al companiei cu 85% din acţiuni, a votat în favoarea donaţiei de 400 de milioane de lei către bugetul statului, în timp ce Fondul Proprietatea s-a opus acestei rezoluţii.

Relativ la această chestiune, Mark Mobius, preşedinte executiv al Templeton Emerging Markets Group, a spus:

„Înţelegem nevoia statului român de a-şi finanţa deficitul bugetar, dar astfel de decizii trebuie luate doar într-o perspectivă pe termen lung. Cum donaţia a fost deja susţinută de Ministerul Economiei, anticipăm efecte negative asupra mediului românesc de investiţii şi considerăm că poate fi afectat chiar ratingul de ţară al României. Credem că o asemenea decizie arbitrară şi nedreaptă în numele unei companii de stat va fi în detrimentul Romgaz, al acţionarilor minoritari dar şi al mediului de afaceri din România. Capacitatea guvernului de a impune astfel de decizii asupra unor companii va trimite un mesaj îngrijorător investitorilor internaţionali şi va afecta reputaţia pieţei de capital din România."

Sursa: Adevărul.ro

Iată cum administrarea Fondului Properietatea de către o firmă privată şi nu de către statul român conduce la o decizie responsabilă. Statul, în virtutea celor 85% deţinute la fond, a crezut că poate decide în mod discreţionar, în detrimentul acţionarilor minoritari.

Actualizare: Aflu din financiare.ro că ministrul economiei, Ion Ariton, a afirmat că donaţia Romgaz este legală. Ariton ăsta crede că în afaceri este ca în politică. Oare de guvernanţă corporatistă şi drepturile acţionarilor minoritari o fi auzit?