Reflecţii economice

Pe două bloguri cu tematică financiar-bancară, Trenduri economice şi Dan Popa's Weblog, apar astăzi postări despre iminenta criză a cărţilor de credit în SUA. Din păcate, niciunul dintre autori nu aminteşte mecanismul care, în mod similar creditelor ipotecare subprime, va conduce la această criză anunţată. Este vorba de procesul de securitizare a oricărui fel de creanţe. Termenul provine de anglo-saxonul "security" şi mai este cunoscut sub denumirea de "titrizare", de la termenul francez "titre", ambele desemnînd titluri de valoare tranzacţionabile pe pieţele de capital. Însăşi România, cu produse bancare şi ale pieţei de capital destul de nesofisticate, a adoptat Legea nr.31 din 31 martie 2006 privind securitizarea creanţelor, destinată în principal securitizării creanţelor ipotecare.

În esenţă, procesul de securitizare constă în transformarea creanţelor izvorîte din acordarea de credite în titluri tranzacţionabile pe pieţele de capital. Cu alte cuvinte, instituţi financiară bancară sau nebancară care a acordat credite, poate să "vîndă" aceste credite investitorilor de pe pieţele de capital sub formă de titluri de valoare. De fapt, este vorba de cedarea creanţelor ipotecare şi a fluxurilor pe care creditele iniţiale le-au generat altor investitori. Tipurile de credite ce pot fi supuse procesului de securitizare pot fi foarte variate: contracte de credit, contracte de leasing, contracte de vînzare-cumpărare cu plata preţului la termen sau în rate, instrumente financiare de tip participativ sau obligatar, orice alte titluri de creanţă ce pot fi cesionate. În cadrul contractelor de credit, se numără şi contractele pentru emiterea cărţilor de credit.

Piaţa de capital americană a fost foarte inventivă în a crea produse securitizate din ce în ce mai subtile, iar criza subprime de pe piaţa ipotecară americană a căzut victimă disfuncţionalităţilor apărute în cîteva dintre multele verigi ale lanţului de securitizare. Deşi procesul de securitizare, în sine, reprezintă o sursă extrem de importantă de refinanţare a instituţiilor care acordă credite, complexitatea sa permite greşeli şi fraude.

În ce priveşte cărţile de credit, emitenţii din SUA au folosit securitizarea creanţelor izvorîte din aceste contracte de credit pentru a-şi asigura resursele financiare pentru emiterea altor cărţi de credit şi procesul s-a reprodus la nesfîrşit.

Este la modă în Romănia să vorbeşti acum despre "produse toxice", cei care vorbesc despre ele neştiind să le identifice exact. Este vorba de titlurile de valoare rezultate din procesul de securitizare a creanţelor.