BNR nu ne mai stresează

În cursul şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR de astăzi, s-a hotărît renunţarea la testul de stres în acordarea creditelor ipotecare. Consecinţa practică a acestei măsuri, prin care nu se aplică scenariile cele mai defavorabile în ceea ce priveşte evoluţia dobînzilor şi a cursului de schimb, va fi mărirea gradului de îndatorare la creditele ipotecare pînă la 60-65%. În schimb, BNR nu renunţă la acceptarea ca venituri eligibile doar a veniturilor înscrise în ultimele fişe fiscale depuse la administraţiile financiare, eventual majorate cu maximum 20% în cazul prezentării unor documente justificative credibile.

Am fost invitat astăzi la Realitatea TV pentru a discuta pe margine acestui subiect. Cum presiunea evenimentelor este hotărîtoare pentru o televiziune de ştiri, nu am mai putut comenta subiectul, fiind în aşteptare, la acea oră, decizia Curţii Constituţionale referitoare la controversata ordonanţă de urgenţă a guvernului cu privire la cumularea salariului cu pensia pentru angajaţii statului.

Ceea ce voiam să spun. în esenţă, în legătură cu decizia de astăzi a BNR este faptul că ea nu va influenţa în mare măsură ceea ce se întîmplă pe piaţa imobiliară. Aşa cum am declarat ieri pentru Cotidianul, pe piaţa creditării a apărut un mare concurent: statul român. Avînd în vedere deficitul bugetar de circa 5% din PIB şi faptul că ratingurile României au scăzut vertiginos, aflîndu-se la nivelul de sub-investment grade sau junk, accesul statului la împrumuturile de pe pieţe internaţionale a devenit extrem de limitat. Pe lîngă dobînzile relativ mari cauzate de lipsa de lichiditate, se mai adaugă şi prima de risc, foarte mare pentru ratingurile actuale. Astfel, statul român se poate împrumuta mai ieftin de pe piaţa internă, anunţînd numai pentru luna ianuarie 2009 emisiuni de titluri de stat de circa 4 miliarde lei. În mod vădit, în condiţiile lichidităţii reduse de pe piaţa bancară românească (unele bănci încercînd să atragă resurse la dobînzi uriaşe, de pînă la 25%), puţinele resurse se vor îndrepta către clienţi pe sprînceană. Decît să acorde credite ipotecare cu dobîndă de 17% la lei unor clienţi care comportă risc de neplată din cauza crizei economice şi risc de depreciere a activelor imobiliare cu care s-a garantat creditul, băncile comerciale preferă să cumpere titluri de stat cu dobîndă de 14,23%, cum s-a întmplat la prima emisiune de titluri de stat din acest an. În plus, aceleaşi bănci comerciale, cînd au nevoie momentană de lichifităţi, pot apela la facilitatea de creditare a BNR, aşa-numitul credit lombard, care are o dobîndă de 14,25% pe an şi care necesită garantarea cu titluri de stat.

În aceste condiţii, nu anticipez o influenţă semnificativă a măsurii de azi a BNR asupra activităţii de creditare ipotecară către populaţie.

Grevă generală la BCR

Ziarul Financiar anunţă că Federaţia Sindicatelor Independente din BCR (care cuprinde circa 7.000 dintre cei 8.700 salariaţi ai băncii) a notificat managementul băncii că a solicitat membrilor săi să declanşeze grevă generală pe termen nelimitat cu începere de miercuri, 14 ianuarie 2009, ora 9, în condiţiile în care contractul colectiv de muncă a expirat la sfîrşitul anului 2008 şi nu s-a putut ajunge la semnarea unui nou contract.

Conducerea BCR a avansat mai multe propuneri sindicaliştilor, printre care menţinerea majorităţii drepturilor din contractul precedent, dar stimulentele de vacanţă şi Crăciun devin dependente de performanţa băncii, mărirea salariilor în 2009 cu 50% din inflaţia înregistrată în 2008, păstrarea a 8.700 salariaţi şi extinderea reţelei existente. Sindicatul a respins de 6 ori propunerile făcute de mangementul băncii.

Mişcarea este interesantă, mai ales pe fondul actualei crize. Cînd salariaţii celei mai mari bănci din România, privită prin prisma activelor bancare, hotărăsc o astfel de grevă, semnalul se poate propaga în întreg sistemul bancar. BCR a fost profitabilă în 2008 (cifrele definitive vor fi publicate ulterior) şi nu a găsit calea de înţelegere cu sindicatele. Pe de altă parte, sindicatele dovedesc că nu înţeleg posibilele consecinţe ale crizei, în condiţiile în care salariile din sistemul bancar au fost tot timpul în top, necorelate în cele mai multe cazuri cu competenţa. Există o rezistenţă îndîrjită ori de cîte ori se pune problema acestei corelări. Intraţi în orice unitate BCR mai de la periferie şi veţi fi uimiţi cîtă incompetenţă zace acolo.

Actualizare: Greva nu a mai avut loc, ca urmarea a ofertelor de ultimă oră înaintate de managementul BCR.

Euro la 4,2127 lei

Astăzi, euro a ajuns la cea mai bună cotaţie în raport cu leul de la începutul calculării acestui raport. Unii au început să arunce vina pe Mugur Isărescu şi să-i ceară schimbarea, mai cu seamă că urmează alegeri la BNR. Alţii caută motivele în devalorizarea monedelor din zonă. În fapt, este vorba de plata unor poliţe acumulate în timp şi e dezechilibre macroeconomice care trebuiau să răbufnească cîndva. Mai ales în momente de criză financiară şi economică. Deficitul bugetar pare a fi depăşit 5% din PIB, balanţa de plăţi externe nu stă nici ea bine, iar, ca urmare a crizei, investitorii nu se mai înghesuie la porţile României şi nici românii din străinătate nu se mai înghesuie să trimită bani. Ieri, guvernatorul Mucur Isărescu, după o întîlnire cu premierul Emil Boc, răspunzînd întrebării unei ziariste legate de creşterea spectaculoasă a cursului euro-leu, a spus: "Chiar vi se pare mult?".

Probabil că BNR va mai lăsa cursul să se zbenguie înainte de a interveni.

Pe scurt (II)

Noul guvern şi-a intrat în atribuţii cu o gravă criză de amnezie. A uitat tot ce a promis în campania electorală. Se prefigurează un an plin de tensiuni sociale. În plus, prin actele adoptate la început de an, a dovedit că este un guvern de adunătură, condus de un premier surogat. Pe lîngă injecţii cu competenţă, membrilor guvernului le-ar trebui şi multe doze de lecitină.

Deficitul bugetar se apropie cu paşi repezi de 5% din PIB, în ciuda prevederilor tratatului de la Maastricht. Drept consecinţă, leul s-a devalorizat zdravăn faţă de euro. În ultima zi bancară a anului, probabil că BNR a pompat bani serioşi pe piaţă pentu menţinerea cursului la sub 4 lei pentru un euro.

Războiul economico-politic ruso-ucrainean pe tema gazelor naturale ne provoacă mari bătăi de cap, dar şi momente tragi-comice. Adriean Videanu, ministrul economiei, ba ne spune că rezistăm 6 luni, ba că numai 60 de zile. De asemenea, ne spune că a decis starea de urgenţă, confundînd-o cu situaţia de urgenţă.