Reflecţii economice

Întrebat de Gardianul, Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), a declarat: „Într-adevăr, se prevede un an nu prost, ci foarte prost. Dacă nu se irigă, în acest an secetos, producţia va fi cu mult sub estimările de 6,7 milioane tone de grâu. Nu cred că vom avea nici 5 milioane de tone”. Asta ne mai lipsea acum. De altminteri, ne amintim că, în anii secetoşi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a adus de multe ori ca argument pentru nerealizarea indicatorilor macroeconomici un an agricol prost.

Iată că această veste vine să aducă încă un argument pentru guvernul Boc, a cărui ocupaţie principală în ultima vreme este să găsească răspunsuri la întrebările insidioase privind neîndeplinirea promisiunilor electorale. Din punct de vedere economic, având în vedere ponderea redusă a agriculturii în PIB, teoretic, cel puţin, nu ar trebui să ne îngrijorăm prea tare. Însă, dacă privim mai atent, înţelegem că o recoltă proastă ar avea consecinţe mult mai mari. Explicaţia este dată de economia de subzistenţă la care recurge populaţia rurală, care are o pondere de peste 40% în totalul populaţiei. Această economie de subzistenţă nu este nicicum contabilizată şi este cuprinsă în cifrele oficiale doar prin aproximaţii grosiere.

Seceta anunţată ar putea fi, în consecinţă, o problemă economică suplimentară faţă de criză în sine şi de proasta ei gestionare.