Aseară am fost invitat la emisiunea Ora de foc de la Realitatea TV (o puteţi urmări aici). Producătoarea care m-a sunat mi-a spus că subiectul urma să fie legat de beneficiile aduse de actuala criză economică. Până la urmă nu a fost să fie aşa, discutându-se vreme de o oră şi jumătate despre cum va arăta anul economic 2010. În afară de amfitrionii Oana Stancu şi Adrian Ursu şi jurnaliştii Ionel Dancă şi Bogdan Chirieac, au mai participat: Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mircea Ursache, fost preşedinte al AVAS, Cristian Sima, preşedinte WBS România şi Dan Lazăr, consilier al premierului Emil Boc.
Au fost discutate perspectivele pieţei valutare, bancare şi imobiliare în 2010, măsurile anticriză ale guvernului, construcţia de autostrăzi şi alte subiecte economice.
Emisiunea a început cu evocarea posibilităţii ca România să ajungă în situaţia de a renunţa la o parte din tranşele din acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, supoziţie alimentată de afirmaţiile lui Adrian Vasilescu făcute cu o seară înainte, ca să evolueze către lipsa măsurilor anticriză din programul guvernului şi bugetul de stat, ceea ce face cu atât mai necesar ansamblul acordurilor de finanţare încheiate de România cu instituţiile internaţionale.
Aflu din portalul Money.ro că Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat aseară la emisiunea The Money Show de la Money Channel: "Eu cred că este posibil în 2010 să ajungem şi noi în situaţia ca o tranşă sau două să nu mai fie nevoie să le tragem. Daca nu avem nevoie de o transă, ce punem în loc? Tot vorbim despre flacăra violet. Trebuie să punem în loc o flacără violet. Ce înseamnă asta... FMI să fie ca o flacără violet pentru noi. Să fie FMI din noi."
Este evident că Vasilescu se referă la faptul că Ungaria a renunţat la o parte din tranşele ce i se cuveneau din acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, după cum a declarat pentru Financial Times ministrul finanţe ungar, Péter Oszkó, motivând că eforturile guvernului de a ţine sub control cheltuielile publice dau rezultate, şi la subiectul zilei: flacăra violet.
Chiar dacă România va ajunge în situaţia de renunţa la ajutorul FMI, Adrian Vasilescu spune că guvernanţii trebuie să continue reformele şi să nu mai repete greşelile trecutului. "Atunci s-au stricat tare în 2008. Cu pomenile electorale şi fără raportări stricte la productivitate, eficienţă, perfomanţă", a declarat la The Money Show Vasilescu.
Dincolo de ironia lui Adrian Vasilescu, este evidentă distanţa dintre evoluţiile BNR şi ale diverselor guverne care s-au succedat în România.
Fiscalitatea în România suferă de cea mai mare impredictibilitate din întreaga Uniune Europeană. Cred că nu a existat an, cel puţin în ultimul deceniu, în care să nu se fi schimbat cel puţin un element în politica fiscală a statului român. Deşi microîntreprinderile nu au fost excluse ca noţiune din Codul fiscal, optarea pentru impozitul pe venit a dispărut, de vreme ce nu mai este prevăzută în Legea Bugetului de Stat pe anul 2010. În consecinţă, microîntreprinderile sunt obligate să se supună impozitării obişnuite, cu 16% din profit. Desigur, rămâne şi impozitul minim, care impune tranşe de plată obligatorii în funcţie de cifra de afaceri.
Din declaraţiile ministrului finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, rezultă că proiectatul impozit forfetar va fi impus de la 1 iulie 2010. "În afară de impozitul forfetar, care sper să fie funcţional la 1 iulie, în 2010 nu schimbăm nicio bucăţică din sistemul de impozitare, mergem mai departe pe structura actuală, cu venituri de 30% din PIB", a declarat Vlădescu pentru Ziarul financiar. Înseamnă că actualul impozit minim, care a ucis circa 130.000 de societăţi comerciale, va rămâne în vigoare pentru încă cel puţin un an.
Vlădescu are, însă, intenţii mari de reformare a sistemului de taxe şi impozite, pe care îl consideră retrograd în formula actuală: "Cred că structura lui, de la taxele locale până la contribuţiile sociale, împiedică modernizarea României. Intenţia mea este să regândim acest sistem, desigur cu condiţia ca şi clasa politică să se deconecteze de la abordările de campanie electorală şi să accepte soluţii adecvate în actualele condiţii economice foarte fragile."
Care va fi putinţa lui Vlădescu în această privinţă? Să ne amintim cum a ajuns în guvern: "Am insistat pentru ministrul de Finanţe. I-am propus primului-ministru, domnia sa a decis", a spus Băsescu, întrebat dacă a făcut propuneri în ceea ce priveşte nominalizările pentru Guvern. Referitor la Sebastian Vlădescu, Traian Băsescu a spus că nu-l "uită" pe acesta din perioada în care, deţinând acelaşi portofoliu în Guvernul Tăriceanu, "a fost foarte corect în CSAT" în ceea ce priveşte poziţia avută în discuţia referitoare la eventualitatea retragerii trupelor româneşti din Irak, după cum relatează Capital la 30 decembrie 2009.
Înseamnă că actuala poziţie a lui Sebastian Vlădescu este destul de fragilă, fiind rezultatul unei toane a lui Traian Băsescu. Cum Băsescu nu va mai putea candida în 2014, este de presupus că influenţa sa nu va mai putea ţine în frâu zvârcolirile aşteptate în interiorul clasei politice. Iar şansele lui Sebastian Vlădescu de a reforma sistemul fiscal din România rămân, în consecinţă, extrem de reduse.
Iată că după votarea în parlament a Legi Bugetului de Stat pe anul 2010 într-o procedură fără mare istorie, ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, începe să dea piept cu realele probleme cu care se va confrunta în exercitarea mandatului. Una dintre ele este răscumpărarea de către grupul kazah KazMunaiGaz a obligaţiunilor deţinute de statul român la Rompetrol, în valoare de 600 mil.€, scadente în septembrie 2010. Iată ce declară Vlădescu în acest sens, într-un interviu pentru Ziarul financiar: "Există riscul să ne trezim din nou acţionari la Rompetrol pentru că în contractul privind conversia datoriilor istorice ale companiei în obligaţiuni preluate de stat este o potenţială slăbiciune: kazahii pot face răscumpărarea integral sau parţial. Aceasta le-ar permite să facă un anumit arbitraj prin care să menţină o anumită cotă de participare, iar restul să-l cedeze statului."
Bun, veţi întreba, care este problema? Sebastian Vlădescu miza pe suma de 600 mil.€ ca fiind cea mai mare încasare de venituri nefiscale la bugetul de stat în acest an. Dacă din această sumă va încasa numai 20%, spre exemplu, în condiţiile unui buget făcut pe muchie de cuţit, ţintele macroeconomice ale bugetului pot fi ratate.
pe de altă parte, preşedintele Băsescu afirma într-o emisiune televizată de la sfârşitul lui 2009 că avea convingerea că grupul kazah care a preluat Rompetrol în anul 2007 îşi va achita datoriile faţă de statul român prin răscumpărarea integrală a obligaţiunilor. Reamintesc faptul că grupul KazMunaiGaz a cumpărat de la omul de afaceri Dinu Patriciu acţiunile grupului Rompetrol în două tranşe: în 2007 şi 2009, plătind o sumă apreciată la peste 1 mld.€. Patriciu reuşise în anul 2003 să convingă guvernul condus de Adrian Năstase să accepte transformarea datoriilor Rompetrol către statul român în obligaţiuni.
După cum arată comunicatul Eurostat de astăzi, exporturile din zona euro. ajustate sezonier, au scăzut pentru a doua lună consecutiv în noiembrie 2009 cu 0,4%, după ce scăzuseră în octombrie 2009 cu 0,1%, pe fondul întăririi monedei unice. Importurile au crescut cu 0,3% în noiembrie 2009, inversând tendinţa din octombrie 2009, când scăzuseră cu 1%.
Pe ansamblul Uniunii Europene, datele ajustate sezonier arată o creştere a exporturilor cu 1,9% în noiembrie 2009, în creştere faţă de 0,2% în octombrie 2009, iar importurile au crescut în noiembrie 2009 cu 1,5%, faţă de o scădere de 0,9% în octombrie 2009.
"Scăderea exporturilor este plata pentru un euro puternic", a spus Ben May, economist la Capital Economics.
În termeni neajustaţi, exporturile au scăzut cu 6% în noiembrie 2009 faţă de noiembrie 2008, semnalând o scădere a tendinţei negative din luna precedentă, când se înregistrase o scădere de 17%. Scăderea importurilor s-a mai temperat de la 22% în octombrie 2009 la 15% în noiembrie 2009.
Tot astăzi, Eurostat a comunicat că rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 0,9% în decembrie 2009, în creştere faţă de 0,5% în noiembrie 2009. Cu un an în urmă, se înregistra o inflaţie anuală de 1,6%. Inflaţia lunară în decembrie 2009 a fost de 0,3%, în timp ce inflaţia medie în 2009 a fost de 0,3%, faţă de media de 3,3% înregistrată în 2008.
La nivelul întregii Uniuni Europene, rata anuală a inflaţiei a fost de 1,4% în decembrie 2009, în creştere faţă de 1% în noiembrie 2009. Cu un an în urmă, se înregistra o inflaţie anuală de 2,2%. Inflaţia lunară în decembrie 2009 a fost de 0,2%, în timp ce inflaţia medie în 2009 a fost de 1%, faţă de media de 3,7% înregistrată în 2008.
Cele mai mici inflaţii anuale au fost înregistrate de Irlanda (-2,6%), Estonia (-1,9%) şi Letonia (-1,4%), iar cele mai mari de Ungaria (5,4%), România (4,7%) şi Polonia (3,8%).
Cele mai mici inflaţii anuale medii au fost înregistrate de Irlanda (-1,7%), Portugalia (-0,9%) şi Spania (-0,3%), iar cele mai mari de România (5,6%), Lituania (4,2%), Ungaria şi Polonia (cu câte 4%).
Democraţia este în mare cumpănă în România, dacă este să judecăm după modul în care s-au desfăşurat dezbaterile în Parlamentul României pe marginea proiectului legii bugetului de stat pe anul 2010, adoptat cu 192 de voturi pentru şi 138 împotrivă. Opoziţia parlamentară a depus nu mai puţin de 9.399 amendamente. este adevărat că multe dintre ele erau punctuale, poate chiar ridicole şi tînând de chestiuni de amănunt. Însă au fost şi amendamente fundamentale, ţinând de strategia macroeconomică şi filozofia fiscală. Esenţială este atitudinea dispreţuitoare a majorităţii faţă de propunerile minorităţii. Cred că o asemenea atitudine nu se mai găseşte în celelalte ţări ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte măsurile pentru stimularea mediului de afaceri, ele lipsesc cu desăvârşire. "Ministerul Finanţelor Publice nu a făcut nicio evaluare să vadă câte din cele 700.000-800.000 firme înregistrate în România sunt microîntreprinderi şi cât încasează prin aplicarea impozitului de 3%, bani pe care îi lua sigur. Aşa băgăm pe cheltuieli tot, iar cei care intreaba contabilul vor plati zero lei la buget, iar cei care nu vor plăti 16% pe profit, deci bugetul pierde astfel", a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, citat de Ziarul financiar.
Surse bancare au declarat pentru Hotnews.ro: "Firmele vor apela mai mult ca sigur la trucuri prin care să încerce să dea statului cât mai puţin, astfel încât să ajungă pe profit cât mai mic. Cei mai mulţi au optat cu siguranţă în cunoştinţă de cauză pentru acel 3%, iar eliminarea lui îi va reorienta către soluţii fiscale cât mai ingenioase. E reacţia normală pe care o are mediul de afaceri la constrângerile din zona finanţelor. Pe cale de consecinţă, bilanţurile firmelor ar putea arăta astfel încât băncile să poată oferi sume mai mici decât ofereau pe 3%. Pe scurt, măsura nu încurajează deloc segmentul IMM. Ba chiar dimpotrivă."
Pe de altă parte, nici impozitul minim nu a fost abrogat, dar se vorbeşte pe holuri despre viitorul impozit forfetar. "A fost realizată o listă care cuprinde activităţi în care se apreciază că este cea mai mare evaziune. Lista este doar o propunere, iar luni vom discuta la Ministerul Finanţelor dacă se completează sau dacă se reduce, precum şi despre un criteriu standard pentru toate activităţile", au declarat agenţiei Mediafax surse guvernamentale. Gurile rele spun că această listă ar cuprinde: - hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, alte servicii de cazare; - restaurantele, activităţile de alimentaţie (catering) pentru evenimente, alte activităţi de alimentaţie, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, agenţiile turistice, tur-operatorii şi firmele care asigură alte servicii de rezevare şi asistenţă turistică; - centrele de fitness, bâlciurile şi parcurile de distracţii şi alte activităţi recreative şi de distractive, cu firmele de reparare a calculatoarelor şi a echipamentelor periferice, echipamentelor de comunicaţii, a dispozitivelor de uz gospodăresc şi cele pentru casă şi grădină, fiind luate în calcul şi centrele de reparare a încălţămintei şi a articolelor din piele, a mobilei şi a furniturilor casnice, a ceasurilor şi a bijuteriilor; - servicii de reparare a articolelor de uz personal şi gospodăresc, spălare şi curăţare a articolelor textile şi a produselor din blană, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, întreţinere corporală; - firmele de pompe funebre.
Se vede că guvernul, cel care a propus proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2010 şi cel care va creiona sectoarele asupra cărora se va aplica impozitul forfetar, nu are o concepţie clară pentru măsurile anticriză pe care le are de luat, aşa cum a arătat-o şi în anul precedent.
Ca urmare a respingerii amendamentului opoziţiei de menţinere a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în legea bugetului de stat pe anul 2010, în valoare de 3%, acestea vor fi obligate să plătească impozit pe profit, ca orice altă societate comercială, sau impozitul minim, la care, de asemenea, nu s-a renunţat, în ciuda promisiunilor sforăitoare. Amendamentul fusese propus de Daniel Chiţoiu, deputat PNL.
Ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, citat de Mediafax: "De la 1 ianuarie a dispărut regimul de taxare diferenţiat pentru microîntreprinderi, adică impozitarea cu 3% a veniturilor, şi a este introdus impozitul de 16% pe profit sau impozitul minim."
Astfel, noţiunea de microîntreprindere devine caducă în noul Cod Fiscal. Reamintesc faptul că era considerată microîntreprindere o societate comercială cu 1-9 angajaţi, cu o cifră de afaceri anuală de maximum 100.000 €, care realiza mai puţin de 50% din venituri din activităţi de consultanţă şi nu avea drept obiect principal de activitate comerţul exterior. În prezent, există circa 300.000 microîntreprinderi.
Aplicarea impozitării pe profit cu cota unică de 16% ar fi fost avantajoasă în condiţiile crizei economice, dacă nu s-ar fi menţinut impozitul minim, întrucât majoritatea microîntreprinderilor este pe pierdere în această perioadă. Însă menţinerea impozitului minim, în ciuda promisiunilor făcute în ultima vreme, nu va schimba mare lucru în impozitarea microîntreprinderilor pentru perioada imediat următoare.
În cursul şedinţei de politică monetară, Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 1%, valoare stabilită în mai 2009. Totodată, a fost menţinut nivelul dobânzilor la facilitatea de creditare la 1,75% şi la facilitatea de depozit la 0,25%.
Relansarea economică lentă şi lipsa inflaţiei determină BCE să menţină acest nivel al dobânzii de politică monetară încă destulă vreme. În momentul de faţă, BCE trebuie să facă faţă crizei declanşate de Grecia, care a ajuns la un deficit bugetar de 13% şi tinde să devină cea mai importantă ameninţare la adresa Uniunii Economice şi Monetare în cei 11 ani de existenţă.
Pentru beneficiarii de credite în euro din România, o evoluţie staţionară a dobânzii de politică monetară practicate de BCE îi poate asigura de menţinerea dobânzii la credite, dacă aceasta este ancorată în Euribor, ca în cazul creditelor ipotecare acordate prin programul "Prima casă".
Ţinta de inflaţie pe care şi-a propus-o BNR pentru anul 2009, de 3,5% +/- 1 pp, a fost ratată, inflaţia anualizată pentru 2009 fiind de 4,74%, în condiţiile în care preţurile au crescut cu 0,32% în decembrie 2009 faţă de noiembrie 2009, după cum arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
Reamintesc că ţinta de inflaţie a BNR a fost ratată şi în 2007 şi 2008, când inflaţia a fost de 6,5% şi, respectiv, 6,3%. În ceea ce priveşte ţintele viitoare de inflaţie, BNR şi-a propus 3,5% +/- 1 pp în 2010 şi 3% +/- 1 pp în 2011.
În anul 2009, în conformitate cu datele publicate de INS, preţurile de consum au crescut în special pe fondul avansului înregistrat la mărfurile nealimentare şi servicii unde creşterile au fost de 7,72% şi, respectiv, 6,86%. Preţurile mărfurilor alimentare au crescut doar cu 0,38% în 2009.
Dintre mărfurile alimentare, cel mai important avans l-au înregistrat produsele din tutun şi ţigările, care s-au scumpit cu 38,6%, ca urmare a măririi accizei, şi preţurile la combustibili, care au urcat cu 13,17% faţă de decembrie 2008, în principal ca urmare a fluctuaţiilor pe piaţa petrolului.
La servicii, tarifele la apă, canal şi salubritate au înregistrat o creştere de 14,95%, serviciile de telefonie s-au scumpit cu 7,83%, iar cele de poştă şi telecomunicaţii cu 6,76%. Transportul urban a fost mai scump cu 6,73%, iar cel aerian cu 8,41%.
La categoria mărfuri alimentare, cele mai mari creşteri de preţuri au înregistrat carnea de bovine (6,34%), mierea de albine (7,38%), zahărul (5,8%). Cele mai mari reduceri de preţuri a înregistrat uleiul comestibil, care s-a ieftinit cu 21,27%.
Cea mai importantă precizare a INS se referă la avansul mediu al preţurilor pe total în ultimele 12 luni (ianuarie 2009 - decembrie 2009) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2008 - decembrie 2008) determinată pe baza IPC cât şi cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 5,6%. Aceşti indicatori sunt cei luaţi în considerare în criteriile de convergenţă nominală de respectat pentru intrarea în zona euro.
Actualizare: Consilierul guvernatorului BNR vine cu precizări în Money.ro, sub titlul "Nu BNR a ratat ţinta de inflaţie, ci România": "Rata de inflaţie la nivelul anului 2009 a fost de 4,74%. Ea, dacă ar fi fost de 4,50, era în ţinte. 1,77 înseamnă numai ţigări. Dacă scădem 1,77 avem 2,77. Deci nu numai că suntem sub coridor, ci suntem sub ţinta ca atare. Ţigările au cât pâinea aproape. Pâinea are 500 de puncte şi ţigările 500. Românii sunt un popor mâncător de pâine şi fumător. La servicii, avem o altă nebunie. Acolo sunt telefoanele, tot cu o pondere foarte mare, ceva mai mare decât la ţigări cu 540. Chiar şi peste pâine. Pentru că la noi şi copii de grădiniţă au telefoane. Ţinta de inflaţie este un reper. Nimic altceva. Ea ne arată unde trebuie să mergem şi mai ales unde putem să mergem dacă nu facem greşeli. Dacă nu facem nimic din ce ne-am propus să facem înseamnă că au fost greşeli. Sau au fost aberaţii cum au fost anul ăsta cu tutunul."
După cum anunţă site-ul RTTNews.com, economiştii care au participat la un Think Tank organizat de guvernul chinez au ajuns la concluzia că China ar trebui să-şi înăsprească politica monetară pentru a putea lupta eficient împotriva inflaţiei.
Yao Zhizhong şi He Fan, membri ai Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale, într-un articol publicat de China Securities Journal, au declarat că "este necesar de a se lua măsuri de politică monetară mai stricte decât cele practicate acum".
Autorităţile chineze au declarat în repetate rânduri că o politică monetară laxă va fi păstrată pentru a stimula creşterea economică, în ciuda îngrijorării crescute că piaţa imobiliară este pe punctul de a se supraîncălzi.
Aseară am fost invitat la emisiunea Ora de foc de la Realitatea TV (o puteţi urmări aici). Producătoarea care m-a sunat mi-a spus că subiectul urma să fie legat de beneficiile aduse de actuala criză economică. Până la urmă nu a fost să fie aşa, discutându-se vreme de o oră şi jumătate despre cum va arăta anul economic 2010. În afară de amfitrionii Oana Stancu şi Adrian Ursu şi jurnaliştii Ionel Dancă şi Bogdan Chirieac, au mai participat: Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mircea Ursache, fost preşedinte al AVAS, Cristian Sima, preşedinte WBS România şi Dan Lazăr, consilier al premierului Emil Boc.
Postări
