Incompetenţă jurnalistică la Evenimentul zilei: Teodora Vasâlca

În ediţia online de astăzi, Evenimentul zilei publică un articol semnat de Teodora Vasâlca: Suntem jupuiţi de notari şi de agenţii imobiliari. Desigur, este uşor să nu-ţi pese despre ceea ce scrii şi să dai titluri care să atragă cititorul. Numai că semnatara articolului face o eroare gravă, băgând în aceeaşi oală notarii publici şi agenţii imobiliari.

Plecând de la un studiu făcut de Consiliul Concurenţei, conform căruia costul real al serviciilor notariale în România este mult mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene, zice Teodora Vasâlca: "În România, costurile aferente unei tranzacţii imobiliare în valoare de 100.000 de euro fără ipotecă ajung la aproape 9.000 de euro, din care cea mai mare parte, respectiv 61%, reprezintă comisionul pentru agenţia imobiliară. Celelalte cheltuieli sunt: impozitul (18%), notarul (16%), cadastrul (2%), intabularea (2%) şi evaluatorul (1%)."

Ceea ce nu ştie sau nu vrea să ştie jurnalista este faptul că a apela la serviciile unui agent imobiliar sau ale unui evaluator (când nu se solicită credit bancar) nu este obligatoriu. Celelalte obligaţii sunt reglementate legal. În ceea ce priveşte activitatea notarilor publici, ei sunt investiţi cu autoritate publică de către statul român şi nu se poate evita autentificarea actului de vânzare-cumpărare la notar. Nimeni nu este obligat să fie jupuit de către agenţii imobiliari. Cine doreşte să apeleze la valoarea adăugată de către activitatea unui consultant imobiliar îşi asumă să plătească onorariul cuvenit.

Intenţia articolului este bună, întrucât vrea să sublinieze faptul că Consiliul Concurenţei va propune guvernului şi parlamentului modificarea legislaţiei pentru serviciile notariale, prin eliminarea restricţiilor privind numărul de notari, tarifele şi publicitatea.

O astfel de măsură ar fi de bun augur, întrucât notarii constituie o castă cvasi-închisă, care are practici vădit anti-concurenţiale, în sensul că au stabilite tarife minime pe categorii de prestaţii.

Însă de aici şi până la titlul dat este cale lungă.

PS: Am postat adresa acestui articol la rubrica de comentarii a articolului din Evenimentul zilei şi sunt curios dacă nota respectivă va fi publicată. Asta ca să testez toleranţa la critică a cotidianului respectiv.

Mihai Tănăsescu: bugetul pentru anul 2010 trebuie aprobat până la 10 decembrie 2009

În emisiunea După 20 de ani ce va fi transmisă duminică de către ProTV, Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe şi actual reprezentant al României la Fondul Monetar Internaţional, declară că bugetul de stat pentru 2010 trebuie neapărat aprobat, anunţă Ziarul financiar. El a subliniat faptul că, în caz contrar, România nu va primi a treia tranşă din acordul stand-by cu FMI, în valoare de 1,5 mld.€, bani absolut necesari statului român pentru acoperirea cheltuielilor. Tănăsescu a facut un apel la liderii politici să înţeleagă situaţia în care este România şi să ajungă la o înţelegere pentru ca bugetul pe 2010 să fie aprobat până la data respectivă.

Mihai Tănăsescu face parte din delegaţia comună a FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, prezentă la Bucureşti şi care încercă să-i convingă pe toţi liderii politici să ajungă la un consens pentru adoptarea condiţiilor cerute în acordul cu FMI. Dacă România nu va primi banii de la FMI, nici banii de la Comisia Europeana nu mai pot veni până la sfârşitul lui 2009 din cauza procedurilor, ceea ce va însemna că statul va avea mari probleme în asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor la final de an. De altfel, mai mulţi oameni politici, printre care şi theodor Stolojan a menţionat posibilitatea reducerii salariilor bugetarilor şi a pensiilor pentru o perioadă limitată de timp, în cazul în care România nu va primi banii de la instituţiile internaţionale.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, România va fi silită să apeleze la alte surse de finanţare, mult mai scumpe. Se ştie că România a amânat emiterea unei emisiuni de eurobonduri, la care dobânda ar fi între 6% şi 6,5%, în actualele condiţii internaţionale şi cu o marjă de risc consistentă.

Faptul că politicienii nu se pot înţelege conduce la atragerea de bani scumpi şi, în consecinţă, la înrăutăţire situaţiei financiare şi economice a României.

Gheorghe Pogea, contabilul crizei

Citesc trei postări de pe blogul lui Dan Popa despre audierea lui Gheorghe Pogea la comisiile de buget-finanţe ale parlamentului: Ăştia sunt membrii comisiei de buget finanţe?, Audierea lui Pogea şi nesimţirea unor membri din Comisie, care oricum nu pricep nimic din ce li se spune şi Adevărat profesionalism al comisiilor de buget-finanţe: Pogea, întrebat dacă a fost membru PCR. Concluzia lui Dan este că Pogea este cu zece clase peste membrii comisiilor de buget-finanţe din parlament, care au pus întrebări tembele candidatului demis odată cu guvernul la funcţia de ministru al finanţelor publice. Îi împărtăşesc această opinie, dar nu ştiu dacă nu cumva a căzut în admiraţia metalurgului nostru de finanţe. Îl asigur că nu are de ce, în afară, eventual, de cine ştie ce motive secrete :)

Nu am urmărit aseară în direct emisiunea Bizbazar a lui Moise Guran de la Antena 3, dar am văzut-o azi înregistrată şi am şi împrumutat titlul. A fost o mostră de dialog absurd. Moise, care realizase o emisiune cu acelaşi personaj la începutul anului, a încercat să-i adreseze întrebări pertinente în legătură cu acordul stand-by cu FMI, deficitul bugetar, execuţia bugetară, investiţii şi câte şi mai câte, comparând ceea ce promitea la începutul lui 2009 cu realizările ulterioare. Răspunsurile lui Pogea au fost contabilicesc-aiuritoare. S-a învârtit printre cifre, fără să spună nimic concret şi acuzându-l pe Moise Guran că nu s-a documentat.

Prestaţia lui Pogea este ruşinoasă pentru un ministru al finanţelor publice şi este demnă de Gâgă. Oricum, răspunsurile sale din emisiunea amintită ne arată cu prisosinţă de ce România economică este în halul în care este după primele nouă luni ale anului 2009.

Un director de restaurant parizian propune mărirea TVA

Un director de restaurant parizian a venit cu o propunere bombă: revenirea la cota normală de 19,6% faţă de cota redusă de 5,5%, anunţă ziarul elveţian 24 heures. După ce a militat 3 ani pentru cotă redusă de TVA pentru restaurante, Xavier Denamur, împreună cu alţi colegi directori de restaurant din cartierul parizian Marais, propune revenirea la cota de TVA obişnuită, aducând mai multe argumente. Reamintesc că autorităţile franceze au decis, din motiv de criză, reducerea TVA pe segmentul restaurantelor şi cafenelelor la 5,5% de la 1 iulie 2009, cu condiţia ca patronii de restaurante să reducă reducă preţurile cu 11,8% la cafea, apă minerală şi meniul zilei, după cum scriam aici.

Printre altele, el propune revenirea la cota de TVA de 19,6% pentru întreaga reţea de cafenele, hoteluri şi restaurante, dar cu respectarea a 10 paşi. printre aceşti paşi se numără:

- scăderea fiscalităţii pentru angajatori şi angajaţi, ceea ce ar da posibilitatea măririi salariilor şi a declarării muncii la negru;

- îmbunătăţirea formării profesionale a managerilor din industrie, ştiut fiind faptul că multe falimente se produc din cauza pregătirii necorespunzătoare a managerilor;

- consolidarea luptei împotriva fraudelor fiscale, prin controlul mai strict al unor operaţiuni permise în prezent fără documente şi obligarea cafenelelor şi restaurantelor de a fi echipate cu case de marcat fiscale;

- instituirea deductibilităţii unei părţi din TVA pentru categoriile defavorizate de persoane;

- impunerea clasificării produselor după prospeţime şi după locul de producere, local sau nu.

Este un exemplu foarte interesant despre modul în care se implică societatea civilă în problemele politicilor fiscale şi despre mediatizarea acestor propuneri. Desigur, problemele ridicate de directorul de restaurant parizian ne sunt familiare şi nouă, numai că, în România acestor zile, politicul dictează economicul şi guvernanţii nu au urechi de ascultat nici măcar la ceea ce spun specialiştii şi necum la ceea ce spune societatea civilă.

O parte din presupusa listă a datornicilor de TVA din imobiliare de la ANAF

De curând, în peisajul media românesc a apărut Agenţia de Investigaţii Media (AIM), compusă din jurnalişti de investigaţie care au lucrat la diferite cotidiane importante din România. Unul dintre primele articole care mi-au atras atenţia este AIM a aflat 67 de nume de pe lista ANAF. Pe scurt, în evidenţele ANAF există 9.600 de nume din toată ţara, dintre care 3.400 din Bucureşti, de persoane fizice care au făcut dezvoltări imobiliare în scopul profitului şi care nu s-au supus legislaţiei TVA, despre care scriam aici. După informaţiile celor de la AIM, în măsura în care ele se vor dovedi reale, pe listele existente la ANAF se numără şi următoarele persoane.

Dragoş Dobrescu	144.806.400
Gheorghe Becali	123.543.200
Dragoş Emil Săvulescu	55.862.260
Gheorghe Neţoiu	47.959.080
Camelia Coman	44.913.180
Costache Patriciu	32.667.200
Marius Locic	29.153.310
Dan Voiculescu	28.467.540
Dan Besciu	23.647.300
Arpad Paszkany	23.541.350
Cristian Ţânţăreanu	21.227.340
Gheorghe Popescu	20.107.220
Sorin Vulpescu	19.767.200
Cristian Borcea	19.537.630
Petru Adrian Luca	18.225.390
Vasile Turcu	17.823.100
Gheorghe Copos	17.635.440
Doinel Locic	14.925.110
Ion Nicolae	13.225.400
Ioan Neculaie	12.487.300
Cătălin Mărgărit	11.962.410
Gabriel Oprea	11.927.230
Tiberiu Bică Postelnicu	11.235.020
Alexandru Bittner	9.438.770
Dumitru Dragomir	9.176.040
Marian Oprişan	8.982.430
Adrian Ionel Petrache	8.665.660
Anghel Iordănescu	7.921.530
Dan Diaconescu	7.877.620
Adriean Videanu	7.260.340
Bogdan Arşinel	6.887.030
Elan Schwartzenberg	5.287.430
Mihail Eugen Văcăroiu	4.989.200
Ion Ţiriac	4.874.250
Ovidiu Zegheru	4.782.400
Dumitru Gh. Sechelariu	4.274.550
Dan Viorel Şucu	3.892.200
Sergiu Sechelariu	3.872.370
Dorin Cocoş	3.865.500
Dan Radu Ruşanu	3.248.420
Gheorghe Flutur	3.212.700
Camelia Voiculescu	2.872.400
Codrin Ştefănescu	2.864.820
Camelia Georgeta Şucu	2.678.430
Radu Dimofte	2.413.260
Darius Bogdan Vâlcov	2.223.220
Neculai Onţanu	2.114.070
Gabriel Popescu	2.108.010
Constantin Iacov	1.908.990
Ioan Becali	1.627.380
Gheorghe Muşat	1.447.320
Marian Iancu	1.248.200
Doru Cătălin Boştină	1.213.220
Theodor Dumitru Stolojan	1.121.420
Gabriel Aurel Popoviciu	1.006.400
Radu Mircea Berceanu	987.200
Nicolae Badea	917.720
Marius Tucă	827.460
Dan Grigore Adamescu	817.560
Nicolae Bogdan Buzoianu	682.430
Adrian Porumboiu	624.210
Cristian Ionel Burci	487.300
Elena Gabriela Udrea	415.240
Radu Moraru	341.280
Irinel Adrian Columbeanu	215.430
Diona Nadia Popoviciu	212.540
Zerlin Dimofte	12.200
Total	906.542.760

Nu se ştie dacă această listă cuprinde TVA-ul aferent numai anului 2009 sau unei perioade cuprinse între 2004 şi 2009, cert este că sumele de mai sus, exprimate în lei, înseamnă circa 210 mil.€.

Este interesantă compoziţia listei. Sunt prezenţi politicieni din toate partidele importante. Printre ei se numără şi corifeii apărării legalităţii şi servirii poporului, de la PD-L, Adriean Videanu, Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur, Radu Berceanu, Elena Udrea. Pe listă, se află, de asemenea, şi cei care au părăsit PSD ca să se ducă la PD-L şi care au căpătat de curând stele de general: Gabriel Oprea, Anghel Iordănescu şi Neculai Onţanu. Pe listă, se află şi moralişti din presă, printre care Dan Diaconescu şi Radu Moraru.

Publicarea integrală a listei ar putea aduce multe clarificări privind sănătatea morală a societăţii româneşti.

Am aflat de la economistul Traian Băsescu că sediul crizei nu e în România

Aflat astăzi la Satu Mare, preşedintele Traian Băsescu s-a adresat unei adunări de circa 700 persoane adunate în casa de Cultură a Sindicatelor, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai instituţiilor descentralizate, cadre didactice, angajaţi din sănătate şi agricultură şi simpatizanţi ai preşedintelui, după cum informează Mediafax.

Reluându-şi hobby-ul de economist amator, Traian Băsescu a spus:

"Aş vrea să şi spulber nişte iluzii construite uneori în mass-media - şi n-aş vrea să fie considerat un atac la presă, Doamne fereşte, eu nu atac niciodată presă, doar ea pe mine - însă trebuie clarificat pentru orice român ce se întâmplă cu noi din punct de vedere economic. Aţi auzit foarte frecvent spunându-se «guvernul ce măsuri ia să scoată ţara din criză», iar obligaţia mea este să fiu corect cu românii. Guvernul nu poate scoate ţara din criză economică, pentru că este o criză care nu are sediul în România. România a fost afectată de criză prin efectul crizei globale. A început cu o criză financiară şi s-a materializat în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din toată Uniunea Europeană printr-o criză economică."

Aşa am aflat că prezenta criză nu are sediul în România. Ceea ce omite preşedintele să spună este faptul că guvernul Boc, cel care l-a făcut să doarmă liniştit, împlinindu-i visul de guvern cu majoritate de 76% în parlament, a acţionat haotic şi neprofesionist în luarea măsurilor anti-criză. Execuţia bugetului general consolidat al statului român la 31 august 2009, ultima pe care o avem la îndemână, arată că veniturile au fost cu 6,6% mai mici faţă de perioada similară din 2008, iar cheltuielile cu 8,3% mai mari. O pondere importantă o reprezintă cheltuielile de personal pe primele opt luni ale anului în curs, care înregistrează o creştere de 10,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, observându-se, totuşi, o diminuare a ritmului de creştere faţă de lunile precedente. Este numai unul dintre exemplele care acuză guvernul Boc de proastă gestiune a bugetului ţării pe timp de criză.

Aşa că Traian Băsescu ar trebui să despartă apele, adică să separe efectele crizei internaţionale de criza internă determinată de o conducere politică fără abilităţi economice, în care miniştrii economiei şi finanţelor publice sunt ingineri, unul de transporturi şi celălalt metalurg, care aveau drept experienţă economică activitatea în economia privată, fără cunoştinţe solide de gestiunea economiei publice. Aşa că unul dintre sediile actualei crize se află în România, nu cum afirmă preşedintele aflat în campanie electorală.

Traian Băsescu a încercat niţel să facă şi pe guvernatorul BNR, dându-şi cu presupusul despre cursul de schimb. Detalii puteţi citi pe site-ul Realitatea TV, în articolul "Guvernatorul" Băsescu: Dacă am da drumul la curs undeva aproape de 5 lei la un euro, am lovi crunt populaţia, de unde am luat şi imaginile de mai sus.

Un american cere Bank of America mai mulţi bani decât avuţia mondială

Suma pe care o vedeţi în imaginea din stânga nu este o glumă, cel puţin în viziunea lui Dalton Chiscolm, un client nemulţumit al Bank of America, după cum anunţă BBC. Această sumă este cerută drept despăgubire pentru servicii bancare necorespunzătoare. Judecătorul care judecă acst caz, Denny Chin, este familiar cu sumele mari de bani. El este cel care l-a condamnat pe Bernard Madoff pentru înşelătoria prin schemă Ponzi, care a produs pagube de 65 mld.$. Suma alăturată, însă, face să pălească isprava lui Madoff.

Suma este în valoare de 1.784 miliarde de trilioane sau, dacă folosim Sistemul Internaţional de Unităţi, 1,784 de înmulţit cu 10 la puterea 24, adică 1,784 yotta.

“Omul vrea mai mulţi bani decât există în toată lumea”, a declarat Dr.Kevin Houston de la Şcoala de Matematică a Universităţii din Leeds. “Dacă Bank of America ar avea sucursale pe fiecare planetă din cosmos, cererea ar putea avea sens”, glumeşte Sylvain Cappell, profesor de matematică de la New York University.

Avuţia întregii lumi este estimată de către Banca Mondială la circa 60 de trilioane de dolari, adică 60.000 mld.$.

Noul guvern german promite reduceri de impozite de 24 mld.€

Cancelarul german, Angela Merkel, şi noii săi aliaţi liberali au prezentat ieri programul lor de guvernare, promiţând reducerea taxelor şi impozitelor mari, în ciuda deficitului bugetar crescut odată cu cea mai gravă criză economică din ultimii 50 de ani. Guvernul, care va depune jurământul miercuri, "va reduce presiunea fiscală asupra familiilor şi va reforma impozitul pe profit şi impozitul pe succesiune", a declarat Merkel într-o conferinţă de presă comună cu liderul liberal, Guido Westerwelle, care va fi ministru de externe.

Noile reglementări fiscale vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2009.

O a doua etapă de reformare a sistemului fiscal german, unul dintre cele mai complicate din lume, va avea loc în anul 2011, "pentru a-l simplifica şi a-l face mai corect", a declarat Westerwelle.

În programul de guvernare al actualei coaliţii, pe o durată de patru ani, sunt prevăzute reduceri fiscale în valoare de 24 mld.€.

Datoria guvernul german se ridică deja la peste 1.500 mld.€ sau aproximativ 20.000 € pe persoană. Germania cheltuie câteva zeci de miliarde de euro pe an numai pentru plata serviciului datoriei.

Scăderea PIB-ului Germaniei este prevăzută să fie de 5% în 2009 şi se prevede o întoarcere la creşterea economică în 2010, când se va înregistra o creştere de 1,2%.

Citibank ar putea fi obligată să plătească 128 mil.€ către clienţi belgieni, ca urmare a publicităţii înşelătoare

Parchetul din Bruxelles va cere justiţiei să oblige Citibank să ramburseze 128 mil.€ către circa 4.000 de clienţi, acuzând banca americană că prin intermediul publicităţii înşelătoare i-a determinat să cumpere active riscante vândute de Lehman Brothers, anunţă ziarul belgian Le Soir. Procesul în faţa instanţei civile din Bruxelles îşi are originea în acţiunile declanşate de Deminor, o asociaţie de apărare a drepturilor investitorilor.

Peste 18.000 de depunători belgieni au fost înşelaţi cu produse riscante Lehman Brothers şi au pierdut circa 325 mil.€ în urma falimentului acestei bănci, produs în septembrie 2008. Dintre aceştia, 4.000 au achiziţionat titlurile prin intermediul Citibank.

Economia Marii Britanii se contractă pentru al şaselea trimestru consecutiv

Împotriva aşteptărilor, economia britanică s-a contractat în T3 2009. Acesta este al saselea trimestru consecutiv de declin, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată.

Un alt semn de rău augur pentru guvernul lui Gordon Brown este faptul că, la următoarele alegeri, Partidul Laburist, pe care îl conduce este dat drept perdant. Economia Marii Britanii a rămas blocată în recesiune în T3 2009 şi a suferit chiar cea mai lungă perioadă de declin pentru mai bine de o jumătate de secol.

În timp ce economiştii sperau ca economia britanică, intrată în recesiune în T2 2008, să revină la o creştere slabă între iulie şi septembrie, prevăzută la 0,2% de către Office for National Statistics (ONS), realitatea a arătat, dimpotrivă, o scădere a PIB de 0,4% faţă de t2 2009 şi de 5,2% faţă de T3 2008. Este ceva mai bine decât în T2 2009, când PIB-ul a scăzut cu 0,6%. Contracţia economiei Marii Britanii a fost de 5,9% de la intrarea în recesiune.

ONS a comunicat că niciodată nu s-a înregistrat o perioadă de contracţie a activităţii economice atât de lungă din 1955. Marea Britanie ar putea fi, de fapt, singura dintre economiile mari care s-a contractat în T3 2009. Multe alte ţări, inclusiv Franţa, Germania şi Japonia, au revenit la creştere economică în T2 2009.

London Stock Exchange nu a suferit de pe urma acestor anunţuri. În schimb, lira sterlină s-a devalorizat de la 1,11 € până la 1,09 €. Potrivit economiştilor, scădere dramatică a lirei reflectă faptul că Banca Angliei ar putea fi forţată să-şi continue programul său de cumpărare a activelor neperformante ale băncilor comerciale, în care a investit deja mai mult de 170 mld.£(aproximativ 185 mld.€), care este programat pentru finalizare în luna noiembrie 2009.

Redau mai jos graficul pus la dispoziţie de NSO.



Cu linie continuă este descrisă evoluţia anuală a PIB, iar cu coloane evoluţia trimestrială.