miercuri, 30 decembrie 2009

Adio programului "Prima casă"

După cum anunţă Ziua, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM a informat băncile comerciale că nu mai primeşte dosare pentru "Prima casă" după 1 ianuarie, în lipsa aprobării unui act de către Guvern, care să fixeze noul cadru legal pentru program, a declarat preşedintele fondului, Aurel Şaramet. "Nu am primit până acum nicio înştiinţare de la Guvern, referitor la modificarea programului şi la noul cadru al acestuia pentru 2010. În lipsa unui astfel de act, am informat băncile că nu mai primim noi dosare de credite de la 1 ianuarie 2010. Noi am lucrat la Hotărârea de Guvern cu ministrul Finanţelor, am trimis şi o scrisoare la Finanţe, însă actul trebuie aprobat de Executiv", a spus Şaramet.

Totodată, el a arătat că plafonul de 1 mld.€ pentru programul "Prima casă", aprobat iniţial pentru 2009, trebuie realocat astfel încât să poată fi folosit şi în 2010. În prezent, FNGCIMM a dat garanţii in valoare de circa 480 mil.€ pentru creditele acordate prin "Prima casă", restul de 520 mil.€ din plafon rămânând astfel neutilizate încă. "În total, am primit circa 11.500 de cereri pentru credit pană în prezent. Numărul acestora a variat, au existat zile în care am primit 110, dar şi zile în care am primit câte 180 de cereri. În total, am utilizat aproximativ 480 mil.€ din plafonul aprobat", a spus preşedintele Fondului.

Zilele trecute, Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice, anunţa "Programul Prima casă ar putea fi modificat, în condiţiile în care are o susţinere strict pentru piaţa imobiliară, şi ar putea susţine şi sectorul construcţiilor. Astfel de programe există în Europa şi cred că-l putem modifica (pe cel din România). Avem un plafon neutilizat şi-l putem folosi pentru a încuraja mai ales construcţia de locuinţe."

Am fost privit sceptic când, încă de la anunţarea programului, afirmam că nu avea sorţi de izbândă. Programul a fost populist şi electoral de la început, a fost lansat ca o mare gogoaşă, după care guvernul a uitat de el. Mai mult decât atât, programul nu a fost fundamentat economic, având multe probleme de logică economică.

luni, 28 decembrie 2009

Propuneri de reformare a sistemului de sănătate

Scriam astă vară despre intenţiile ministrului sănătăţii de atunci de a reforma sistemul de sănătate, propunând introducerea coplăţii. De atunci, au căzut guverne şi nimeni nu s-a mai ocupat de sistemul de sănătate. Este evident faptul că acest sistem a avut mult de suferit de pe urma deciziilor extrem de proaste ale guvernanţilor. În primul rând, bugetul asigurărilor de sănătate, gestionat în principal de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), a fost multă vreme un sac fără fund, din care guvernanţii se puteau "împrumuta" ori de câte ori aveau nevoie la bugetul de stat. În al doilea rând, există şi alte case de asigurări de sănătate, care complică lucrurile. În al treilea rând, contribuţiile la sistemul de sănătate sunt făcute pe baza principiului solidarităţii şi nu al contributivităţii. Cu alte cuvinte, nu contează cât ai leafa, toată lumea plăteşte o cotă procentuală aplicată asupra salariului, dar toţi beneficiază de acelaşi nivel de îngrijire medicală. Nivelul asistenţei medicale oferite unui pacient nu are nicio legătură cu nivelul de cotizare.

Ministerul Sănătăţii are un plan stategic pentru perioada 2008-2010, imposibil de aplicat în condiţiile unei instabilităţi politice accentuate. După cum s-a văzut, nici măcar mult trâmbiţata coplată, care ar fi avut rolul teoretic să îmbunătăţească lucrurile într-o oarecare măsură, nu a apucat să fie aplicată.

Îmi permit, în cele de mai jos, să formulez câteva măsuri, care, în opinia mea, ar avea darul de a asigura o reformă a sistemului de sănătate din România.

1. Casele de asigurări de sănătate existente ar trebui comasate, existenţa altor case în afara CNAS reprezentând o perpetuare a privilegiilor pe care actualul premier clamează că le vrea desfiinţate. În acest moment, există unităţi spitaliceşti care au contract cu diferite case de asigurări de sănătate. Există un spital al justiţiei, unul al SRI şi aşa mai departe. Casa de asigurări comasată ar trebui să încaseze o contribuţie procentuală din salariul minim pe economie, care să ofere un minim de servicii medicale oricărui contributor. Casa de asigurări de sănătate trebuie separată complet de stat, pentru evitarea influenţelor politice şi a arbitrariului.

2. Stabilirea pachetului minim de prestaţii medicale care să corespundă contribuţiei minime. Acest lucru este promis demult, dar nu a fost realizat până acum. În prezent, pacientul vine la spital şi solicită să i se facă tot felul de analize, ajungând la tomografie computerizată, rezonanţă magnetică nucleară sau dozări hormonale, toate foarte costisitoare, considerând că i se cuvin. Această atitudine a pacienţilor este dată de lipsa pachetului minim de prestaţii medicale ce i se cuvin pentru plata asigurărilor de sănătate.

3. Înfiinţarea unor case de asigurări de sănătate facultative, administrate privat, care să permită oricărei persoane să contribuie cu cât crede de cuviinţă pentru obţinerea unui supliment de asistenţă medicală faţă de pachetul minimal.

4. Coplata poate fi folosită pentru cazurile în care asigurarea de sănătate acoperă doar parţial prestaţiile medicale necesare. În fond, coplata poate funcţiona pe principiul franşizei folosite în asigurări, pentru a descuraja solicitarea abuzivă a unor prestaţii medicale.

5. Refacerea modului de salarizare a personalului medical, în condiţiile în care în prezent se practică un egalitarism demn de perioada dinainte de 1990. Personalul medical ar trebui plătit în funcţie de felul şi numărul procedurilor medicale aplicate. Egalitarismul salarial din prezent încurajează nemunca, în condiţiile în care cei performanţi sunt plătitţi în mod egal cu cei neperformanţi. Mai mult decât atât, medici şi personal medical mediu se angajează la firme medicale private şi lucrează pentru ele chiar în timpul programului de lucru la unitatea medicală de stat.

6. Informatizarea integrată a sistemului sanitar ar elimina personal şi risipa practicată pe scară largă în unităţile medicale. Activităţile repetitive ale personalului administrativ ar putea fi relativ uşor înlocuite de softuri performante. De asemenea, ar putea fi urmărită cantitatea de medicamente şi materiale sanitare consumată pentru fiecare pacient şi concordanţa ei cu ghidurile terapeutice, care trebuie realzate în conformitate cu ghidurile recomandate de asociaţiile profesionale din diferite ramuri ale medicinei şi cu reglementările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

7. Reconsiderarea principiilor prin care se evaluează performanţa managementului sanitar şi interzicerea cu desăvârşire a numirilor managerilor de spital prin decizie politică. Imediat după câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Traian Băsescu, mulţi manageri de spitale mici din provincie au fost schimbaţi cu reprezentanţi ai clientelei politice.

8. Reglementarea clară a relaţiei cu importatorii şi distribuitorii de medicamente. Aşa cum scriam aici, în alte ţări ale Uniunii Europene, preţurile medicamentelor sunt mult mai mici decât în România. Importatorii şi distribuitorii de medicamente care operează în România preferă să accepte imensele arierate create prin neplata medicamentelor de către spitale în condiţiile în care practică adaosuri comerciale mult mai mari decât în alte ţări.

9. Diminuarea corupţiei din sistemul sanitar ar putea conduce la economii importante. Să ne amintim de cazul lui Şerban Brădişteanu, care a realizat primul transplant cardiac din România, dar care pare a-şi fi însuşit un comision de milioane de euro pentru avizul dat pentru achiziţia unor aparate medicale în sistemul medical penitenciar, în condiţiile în care acest sistem nu avea nevoie de respectivele aparate. Demulte ori, şefii de clinici au ultimul cuvânt în achiziţionarea unor echipamente scumpe, care de multe ori sunt decise în urma primirii unor "comisioane confidenţiale".

duminică, 27 decembrie 2009

Uşor off-topic: Romtelecom, tehnologia şi afacerile

Este uimitoare, pentru cei mai mulţi, şi mai puţin uimitoare, pentru mai puţini, evoluţia Romtelecom pe piaţa românească. Mulţi ani după 1990, Romtelecom era monopol pe piaţa telefoniei fixe. Asta l-a făcut să nu evolueze. A stat liniştit, crezând că nimic rău nu putea să se întâmple. S-a comportat cumva asemănător cu românii consumişti înainte de criza economică. Indiferent prin câte mâini a trecut, compania a rămas încremenită în proiect ani de-a rândul.

Spre exemplu, în 1999, PC-NET, unul dintre pionierii internetului în România, condus de Mihai Bătrâneanu, a introdus primul în Europa centrală şi de est ADSL-ul, tehnologie care permite transmisia prin o pereche de fire telefonice de cupru a datelor, la o viteză foarte mare pentru ceea ce se cunoştea atunci. În speţă, circa 8 Mb/s, faţă de 56 Kb/s, cât putea transmite un modem obişnuit. Evident, transmiterea datelor se făcea pe infrastructura Romtelecom. Aceasta din urmă a reuşit să lanseze comercial tehnologia respectivă de-abia în 2006, deci după nu mai puţin de 7 ani. Lipsă de orientare atât tehnologică, cât şi de business.

În 2003, s-a liberalizat telefonia fixă în România, cum arăta Capital la vremea respectivă. Aveau să vină vremuri mult mai grele şi provocări pe măsură pentru Romtelecom. Destrămarea unui monopol este o mare dramă pentru monopolist. Competitorii aveau să fie mult mai supli şi mai receptivi la tehnologie decât un colos cu picioare de lut. Au apărut foarte mulţi şi Rometelecom a început să piardă progresiv clienţii săi de telefonie fixă. Alţi competitori, pe lângă receptivitatea la tehnologie, au dat dovadă şi de campanii de marketing agresive, cum ar fi cazul RCS & RDS.

Neavând ce face, Romtelecom a trebuit să se adapteze şi a început să investească masiv pe segmente noi: furnizare de servicii Internet fixe şi mobile, televiziune prin satelit, IPTV şi, nu în cele din urmă, Voice Over IP (VOIP). Cu câteva zile în urmă, mai precis pe 21 decembrie 2009, Romtelecom a lansat serviciul VOIP preplătit şi a decis să ofere un credit de 3 € pentru cei înscrişi până la 15 ianuarie 2010.

Întrucât sunt un vechi utilizator al telefoniei VOIP, familie din care face parte Skype şi multe alte servicii ale unor furnizori români şi străini, am decis să încerc acest nou serviciu. Având un telefon VOIP şi aflând cu satisfacţie că Romtelecom permite accesul la telefonia VOIP şi de pe astfel de echipamente (nu toţi furnizorii permit acest lucru), am încercat să configurez telefonul pentru a folosi serviciul. A fost un chin să-l configurez, deşi, în general, este o operaţiune facilă dacă ai servicii de la un furnizor profesionist. Am încercat să capăt asistenţă de la Romtelecom, prin serviciile generaliste, întrucât nu au un serviciu de asistenţă specializat pentru telefonie VOIP. Am fost plimbat între 6-7 operatoare care nu ştiau decât tipuri de abonamente şi nimic altceva. În cele din urmă, am dat un mesaj pe contul de Twitter al lui Clicknet, divizia de Internet a Romtelecom. Am fost sunat după o zi sau două de un reprezentant Romtelecom care măcar ştia cu ce se mănâncă tehnologia respectivă.

Îi comunic Romtelecomului cât de bine funcţionează serviciul lor de telefonie VOIP preplătit printr-un telefon care foloseşte protocolul SIP:


Către De la
Romtelecom da da
RDS da nu
Vodafone nu da
Orange nu da


Mi-a promis profesionistul despre care scriam mai sus că mă sună azi puţin după ora 15. Au trecut patru ore şi jumătate şi m-a sunat pe mine cum v-a sunat şi pe voi.

joi, 24 decembrie 2009

Crăciun Fericit!


Tuturor celor care celebrează mâine Naşterea Domnului, le doresc Crăciun Fericit şi să le aducă moşul ce îşi doresc, dacă au fost cuminţi :)

luni, 21 decembrie 2009

Proiectul bugetului de stat pe 2010: România, ţara bunului plac, în care guvernul ne îndeamnă să furăm

În proiectul de buget de stat pentru anul 2010, apărut cu foarte multă întârziere (trebuia prezentat până la 10 octombrie 2009 în parlament, iar guvernul Boc a fost demis prin moţiune de cenzură abia la 13 octombrie 2009), apare o aberaţie imensă: bugetarii care au câştigat procese cu statul pentru drepturi salariale nu-şi vor recupera banii înainte de 1 iulie 2010. O decizie administrativă arbitrară şi abuzivă, care contrazice pricipiile justiţiei într-un stat de drept. Dacă guvernul României are un astfel de comportament, atunci nu ar trebui să ne mai mirăm că în ţara asta se fură pe rupte. Dacă statul fură, pentru că nu se poate numi altfel atitudinea respectivă, de ce s-ar feri şi cetăţenii acelui stat să fure? Cu alte cuvinte, guvernul Boc încurajează furtul ca politică de stat.

Raport ING Bank: Economia va creşte cu 0,5% în T4 2009

Într-un raport publicat de ING Bank, se estimează o creştere economică de 0,5% în T4 2009 faţă de T3 2009 şi va raporta avansuri similare în trimestrele viitoare. Autorii raportului avertizează însă că aceste prognoze depind de măsurile de reformă şi de coordonarea în timp a acestora. În funcţie de aceşti doi factori, "am putea să revizuim estimările noastre până la o scădere a economiei, fie în primele trei luni din 2010, fie în trimestrul al doilea".

Analiştii băncii cred că ratele ridicate de dobândă determinate de strategia BNR de a evita deprecierea monedei naţionale ar putea afecta activitatea economică din T1 2010, în condiţiile în care "nevoia de finanţare a Guvernului se menţine foarte ridicată pentru 2010, iar îmbunătăţirea situaţiei economice ar trebui să fie limitată, având în vedere ajustările fiscale previzionate".

Raportul consideră că Ministerul Finanţelor Publice ar putea să se afle în imposibilitatea de a reduce randamentele sub 10% în timpul lunii ianuarie 2010, având în vedere că "România va primi 2,3 mld.€ de la FMI în a doua parte a lunii februarie", astfel că "randamentele la titlurile de stat ar trebui să coboare începând de la finele lunii februarie 2010".

ING Bank menţine estimarea privind un curs de schimb de 4,2 lei/€ la finele lui 2010 şi de 3,8 lei/€ în decembrie 2011, în contextul posibilei ajustări care va avea loc în sectorul fiscal sub supravegherea FMI şi a Comisiei Europene.

Efectele crizei: Lituania îşi închide unica centrală nucleară

Confruntată cu mari probleme economice în urma crizei globale, Lituania a decis să închidă unica centrală nucleară pe care o deţine şi va majora tarifele la electricitate, pentru a se conforma cerinţelor Uniunii Europene.

Centrala datează din anul 1983 şi este de acelaşi tip cu centrala de la Cernobâl, care a explodat în anul 1986. Deşi este dotată cu două reactoare, numai unul mai funcţionează, celălalt fiind oprit în urmă cu cinci ani. Reactorul rămas furnizează 90% din energia electrică necesară Lituaniei. Circa 1.000 persoane vor rămâne fără loc de muncă în urma închiderii centralei.

"Ne pregătim pentru această situaţie de mai mulţi ani, aşa că nu va fi un şoc foarte mare", a declarat directorul centralei, Viktor Sevaldin.

În ultimii 15 ani, Lituania a investit în siguranţa centralei 231 mil.€, dar, odată cu aderarea ţării în Uniunea Europeană, ea s-a angajat să închidă centrala nucleară.

joi, 17 decembrie 2009

Din nou despre eMAG, de data asta de bine

După experienţa negativă descrisă aici, legată de apariţia pe site-ul emag.ro a unui produs cu menţiunea "în stoc", ceea ce nu era aşa şi m-a făcut să plătesc cu cardul, iată că am avut şi o experienţă pozitivă. Ieri, am comandat un laptop tot la eMAG, după ce m-am convins că era în stoc, l-am plătit cu cardul şi azi a venit. De altfel, prezentele rânduri le scriu de pe acest laptop. În plus, laptopul era însoţit şi de o sticlă cu vin trimis la aniversarea a 8 ani de eMAG (mulţumesc, Radu Apostolescu :) ). Pentru curioşi, laptopul este un Dell Inspiron 1545 cu procesor Intel® CoreTM2 Duo T6500 la 2,1 GHz, 4 GB RAM, HDD 320 GB, ATI Radeon HD4330 512 MB, Microsoft Windows 7 Home Premium, negru, display 15,6" WLED. Îl găsiţi aici.

Pentru cei ce vor să cumpere online de la eMAG, le furnizez un truc: nu vă aruncaţi să cumpăraţi un produs, chiar dacă e marcat în stoc, dacă termenul de livrare este trecut la 24 de ore. Ca să aveţi parţial siguranţa că îl au în stoc, ar trebui să scrie termen de livrare 12 ore. Şi, ca să fiţi cât mai siguri, mai bine îi sunaţi. Succes la cumpărături online! :)

marți, 15 decembrie 2009

Nu plătiţi online la eMAG, riscaţi să blocaţi banii şi să nu primiţi nimic

Ieri am comandat un DVD writer extern de la emag.ro. Am plătit cu cardul online pentru produsul care apărea în stoc. Era în jur de ora 12. Pe la ora 17, mă sună un consultant de vânzări (ce pompos se numeşte!) şi-mi spune că nu mai au produsul respectiv şi nici măcar importatorul nu-l mai are. L-am întrebat, pe bună dreptate, de ce îl mai ţin pe site cu menţiunea că este în stoc. A dat din umeri, presupun, că de vorbit nu prea a vorbit. L-am întrebat cum îmi recuperez banii şi, mai ales, în cât timp. Mi-a răspuns că-mi va credita contul de card. La întrebarea când se va întâmpla acest fericit eveniment, a trebuit, la rândul său, să întrebe pe altcineva. În cele din urmă, rezultă că banii vor ajunge înapoi peste circa 3 zile.

Evident că un astfel de comportament este dezastruos pentru comerţul online. Criza a condus la disponibilizări de personal, inclusiv din posturi ce ţin de logica derulării afacerii. Probabil că şi din rândul celor care ţineau site-ul actualizat. Speram ca, odată cu achiziţionarea a 51% din emag.ro de către Asesoft Distribution, lucrurile să se îmbunătăţească, însă se pare că lucrurile nu stau chiar aşa.

În consecinţă, nu plătiţi online la eMAG până nu vă convingeţi că au produsul pe stoc.

Actualizare 18 decembrie 2009: De-abia astăzi mi s-au întors banii de la eMAG.

luni, 14 decembrie 2009

Gheorghe Pogea: România ar putea primi a treia tranşă de la FMI în ianuarie 2010

"România va îndeplini condiţiile acordului convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi ar putea primi a treia tranşă de la FMI în luna ianuarie", a declarat azi ministrul interimar al finanţelor publice, Gheorghe Pogea, după o primă întâlnire cu experţii misiunii Fondului.

La rândul său, Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, declarase anterior: "În perioada 14-16 decembrie, o mică echipă tehnică a Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene va veni în Bucureşti. Ea va continua munca în legătură cu detaliile tehnice ale bugetului de stat pe 2010, alături de experţi ai Ministerului Finanţelor Publice. Vizita tehnică face parte din programul de dialog continuu pe care îl purtăm cu autorităţile române. (...) Misiunea de evaluare s-ar putea întoarce în ianuarie, odată ce un nou cabinet va fi format şi îşi va elabora programul de guvernare."

Să ne reamintim că ultima misiune a FMI în România, de la începutul lunii trecute, a plecat fără să ia o decizie clară, dată fiind instabilitatea politică, FMI aşteptând formarea unui nou guvern la Bucureşti pentru a trimite o nouă misiune pentru a decide acordarea celei de-a treia tranşe, în valoare de circa 1,5 mld.€.

Tonny Lybek declara cu acea ocazie: "în cazul în care criza politică se prelungeşte şi finalizarea celei de-a doua evaluări a FMI se amână pentru luna ianuarie, este posibil ca tranşele a III-a şi a IV-a să fie livrate împreună în luna martie".

Dacă acest lucru se va întâmpla, România va avea dificultăţi serioase în obţinerea unor mari sume de bani, necesare pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentruplata pensiilor şi salariilor bugetarilor. Băncile care acţionează în România, sursa principală de finanţarea statului român în acest an, ajund la limita maximă de expunere faţă de un singur client şi se vor afla în imposibilitatea de a mai credita statul. Pe de altă parte, a apela la surse externe de finanţare de pe pieţele private ar fi extrem de scump, dat fiind ratingul redus, la nivel junk, pe care îl are România în prezent.

Firmele inactive plătesc impozitul minim

Deşi Hotărârea Guvernului nr.488/2009 prevede ca firmele aflate în inactivitate temporară înregistrată la registrul comerţului să nu plătească impozitul minim, ele se află în imposibilitatea de a beneficia de aceste prevederi, mai ales în Bucureşti. Conform legii, judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti este normată printr-o hotărâre judecatorească, care prevede ca şedinţele acestuia să se desfăşoare în zilele de luni, miercuri şi joi, iar numărul de cereri pe fiecare şedinţă nu depăşeste 50 de autorizări şi 100 menţiuni, în condiţiile în care numărul mediu zilnic este de peste 400 de dosare. În consecinţă, societăţile comerciale din Bucureşti care au decis prin act adiţional la actele constitutive să intre în inactivitate temporară trebuie să aştepte termenul dat de registrul comerţului, care în momentul de faţă se întinde până în august 2010. În consecinţă, respectivele firme vor plăti impozitul minim până atunci, în cazul în care acesta nu va fi abrogat.

joi, 10 decembrie 2009

Evoluţia percepţiei creditului ipotecar în T3 2009

BNR a publicat Sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei, noiembrie 2009. Sondajul se referă la T3 2009. Interesantă este secţiunea privitoare la creditele ipotecare. Astfel, cererea de credite ipotecare a crescut uşor în T3 2009, pe fondul programului "Prima casă", însă sub aşteptările băncilor, care estimează pentru ultimul trimestru al acestui an sporirea cererii faţă de perioada precedentă.

"Principalul catalizator al revenirii se regăseşte în demarare programului guvernamental Prima casă. Posibilii factori care au frânat cererea vizează incertitudinile de pe piaţa imobiliară, aşteptările populaţiei privind situaţia financiară şi şomajul în următoarele 12 luni şi restrângerea ofertei de credit prin înăsprirea standardelor şi a termenilor creditării", se arată în raport.

75% din băncile de pe piaţă au raportat în T3 2009 o scădere a preţului la imobile, tendinţă care va continua şi în T4 2009, conform aşteptărilor a 65% dintre bănci, se mai arată în sondaj.

După mai multe trimestre succesive de creştere a restrictivităţii termenilor din contractele de credit ipotecar, în T3 2009, evoluţia a fost mixtă. Astfel, se înregistrează o uşoară relaxare în ceea ce priveşte: spread-ul ratei medii de dobândă a creditului faţă de ROBOR 1M şi ponderea maximă a creditului în valoarea garanţiei imobiliare (LTV), care a crescut cu 3,5 puncte procentuale în cazul creditului nou acordat în T3 2009. Concomitent, a fost redusă ponderea maximă a serviciului datoriei lunare în venit, iar scadenţa maximă şi celelalte costuri au rămas nemodificate.

Toate aceste date indică o menţinere a factorului cheie pe piaţa creditului ipotecar şi piaţa imobiliară în acest moment: nesiguranţa asociată consecinţelor crizei pe care o traversăm. În esenţă criza se manifestă pe aceste pieţe prin lipsa de încredere. Restabilirea încrederii va fi lentă, de lungă durată. Dată fiind inerţia pieţei imobiliare, estimez că criza pe această piaţă va supravieţui crizei economice, în general. Iar semnul de revigorare a pieţei va fi dat de mărirea numărului de tranzacţii şi nicicum unei creşteri semnificative a preţurilor.

Garanţiile în programul "Prima casă" au atins 400 mil.€

În cadrul seminarului EU-Cofile, organizat la Sinaia de BNR, ARB şi Alpha Bank, Rodica Ionescu, consilier al preşedintelui Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, a declarat că garanţiile acordate în cadrul programului "Prima casă", până la finalul lui noiembrie 2009, au ajuns la 400 mil.€, respectiv 40% din valoarea plafonului aprobat de stat, echivalentul a 9.467 dosare. Media de garantare a fost de 42.252 € pe solicitare.

Din solicitările primite de FNGCIMM pentru programul "Prima casă", cea mai mare parte au vizat locuinţe vechi, iar 28% erau pentru imobile noi, construite după anul 2008, şi doar 3,4% imobile încă nefinalizate.

"Locuinţele vechi au fost preferate din mai multe motive. Aveau cărţi funciare făcute, erau imediat disponibile, cele noi nu puteau fi dezmembrate deoarece cărţile funciare erau acumulate la dezvoltator. În plus, locuinţele noi sunt mult mai scumpe, iar valoarea pe metrul pătrat se calculează la suprafaţa utilă pentru apartamentele vechi, respectiv la cea construită pentru cele noi", a afirmat Rodica Ionescu.

După declaraţiile sforăitoare ale politicienilor, suma de 1 mld.€, pusă la bătaie în acest program, urma să fie acordată până la sfârşitul lui 2009, punându-se chiar problema suplimentării plafonului. Iată că, în acest ritm, nici jumătate din sumă nu va fi utilizată. Asta ca măsură a succesului programului "Prima casă".

miercuri, 9 decembrie 2009

Flamingo cere insolvenţa subsidiarei Flanco

Prin intermediul unui comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti, Flamingo International SA a anunţat că a cerut intrarea în reorganizare judiciară a companiei Flanco International SRL. Acest demers este urmarea eşuării negocierilor cu principalul creditor al Flanco, ING Bank, care a demarat executarea silită pentru o parte a bunurilor companiei.

Relativ la această cerere de insolvenţă, Ziarul Financiar titrează în mod greşit Flamingo cere insolvenţa. ING începe să ia marfa din magazine.

În comunicatul Flamingo se arată: "În ciuda eforturilor intense, negocierile cu ING au eşuat, solicitarea de reducere suplimentară a datoriei fiind refuzată, banca luând decizia de a demara astăzi executarea silită a stocurilor aflate în unele magazine ale companiei. În acest context, în ciuda faptului că întreg planul de redresare a companiei se află în stadiu final de implementare, am luat decizia de a proteja compania împotriva creditorilor prin declanşarea procedurilor de reorganizare judiciară (insolvenţă)."

Bursa de Valori Bucureşti a oprit de la tranzacţionare acţiunile Flamingo International (FLA), listată la categoria a doua a BVB, având în vedere gradul ridicat de integrare a afacerilor acesteia cu subsidiara Flanco.

Ieri, tocmai am comandat un frigider de la www.eflamingo.ro şi am decis să nu plătesc prin card sau ordin de plată, ci să plătesc la primirea coletului cei circa 2.000 lei. Am făcut bine :)

Actualizare 10.12.2009: Am primit frigiderul. Factura era emisă de Flanco...

marți, 8 decembrie 2009

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor, desfiinţat

Aflu din Financiarul că guvernul Boc a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a stabilit că, începând din 2010, microîntreprinderile vor fi obligate să plătească impozit pe profit de 16%, nemaiavând posibilitatea să opteze pentru impozitul pe venitul microîntreprinederilor, care în 2007 a fost de 2%, în 2008 de 2,5%, iar în 2009 de 3%, peste care s-a adăugat mult hulitul pe drept impozit minim (greşit caracterizat drept impozit forfetar). În ciuda aparenţelor, acest lucru va favoriza microîntreprinderile în perioada de criză, dacă se va renunţa la impozitul minim. Având în vedere că cele mai multe microîntreprinderi sunt în această perioadă pe pierdere, ele nu vor mai plăti deloc impozitul pe profit. Dacă, însă, impozitul minim va fi menţinut, nu va exista nicio diferenţă. Când se va reveni, însă, la creştere economică, impozitul pe venit va redeveni o povară.

Aşa cum a făcut în nenumărate rânduri, guvernul condus de Emil Boc a dat această ordonanţă hoţeşte, fără să facă comentarii pe marginea ei. Parlamentul a adoptat ordonanţa, aşa că lucrurile vor rămâne aşa, cel puţin o vreme.

Actualizare: Daniela Daraban, purtător de cuvânt al Ministerului Finanţelor Publice, pretinde că, în anul 2010, se va menţine cota de 3% ca impozit pe venitul microîntreprinderilor, anunţă AvocatNet.ro. Aşa este în România, nu ştie stânga ce face dreapta. Şi nu mă refer la politică :)

luni, 7 decembrie 2009

De ce scade BVB astăzi?

Cristian Orgonaş scrie astăzi articolul Bursa nu sărbătoreşte victoria lui Traian Băsescu, în care acreditează ideea că principalii indici bursieri de la Bursa de Valori Bucureşti ar scădea "Pentru că cei care au pierdut, dau tot mai multe semnale că nu ştiu să piardă şi vor contesta alegerile. Ce înseamnă asta? Incertitudine!" (am respectat grafia autorului, cu virgulă între subiect şi predicat).

Îl contrazic vehement întrucât, ca unul care investeşte pe bursă de vreo 12 ani, ştiu cum reacţionează piaţa de capital în varii situaţii. Nu este vorba nicicum de faptul că cei care au pierdut vor contesta alegerile. Problema este în altă parte: ultimele luni au dovedit că Traian Băsescu, actualul şi probabil viitorul preşedinte, a pus la mezat problemele economice ale ţării în încăpăţânarea lui de a numi doi prim-miniştri din sau apropiaţi de partidul din care provine, amânând nepermis de mult formarea unui guvern legitim, în condiţiile în care se formase o altă majoritate. Probabil că această atitudine se va menţine şi după alegeri, când Băsescu se simte pe cai mari. Cred că sunt mari şanse să ajungă la dizolvarea parlamentului, ceea ce va prelungi criza politică, timp în care, fără guvern legitim, economia se va duce pe tobogan.

În condiţiile în care guvernul condus de Emil Boc a gestionat cum nu se poate mai prost criza, nu avem motive să credem că un guvern similar, în ipoteza în care ar obţine votul parlamentului, ar avea o performanţă mai mare. Să ne amintim de reacţiile politicienilor în toamna anului 2008, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, negând că România ar putea fi afectată de criză, în frunte cu probabilul viitor preşedinte.

De aceea scad indicii bursieri. Singurul lucru cu care sunt de acord cu Cristian Orgonaş este incertitudinea, dar din cu totul alte motive decât crede el.

vineri, 4 decembrie 2009

Au candidaţii la preşedinţie viziune economică?

Iată că turul al doilea al alegerilor prezidenţiale se apropie cu repeziciune. După o campanie furibundă, presărată cu mahalagisme, atacuri la persoană şi limbaj suburban, începem să ne punem întrebări în legătură cu viziunea candidaţilor, în special economică, dată fiind criza severă pe care o traversăm.

Desigur, atribuţiile prezidenţiale în domeniul economiei sunt limitate, dar, prin influenţa pe care o poate exercita preşedintele, o viziune economică este absolut necesară.

Cei trei candidaţi nu au reuşit să creioneze vreo viziune economică coerentă şi fundamentată.

Traian Băsescu, care s-a dat în stambă în nenumărate rânduri prin părerile sale jalnice în domeniul economic (dobânzi, politică monetară, agricultură, etc.), nici nu s-a silit prea tare să reflecteze la o viziune economică. A preferat să dea a se înţelege că va continua politica economică dusă de guvernul Boc, o politică literalmente catastrofală, dată fiind apropierea sa de partidul condus de Emil Boc şi preferinţa sa ca, în orice guvern, acest partid să fie vioara întâi.

Mircea Geoană, deţinător al unui doctorat în economie, a preferat mesaje economice de stânga, privind mărirea pensiilor, menţinerea bugetarilor pe posturi, scădera contribuţiilor sociale şi altele asemenea, dar şi renunţarea la impozitul forfetar şi introducerea impozitului progresiv. Desigur, Mircea Geoană nu numai că a omis să menţioneze sursele pentru măsurile sale de stânga, dar nici nu a găsit cu cale să sugereze o viziune economică pentru ieşirea din criză.

Crin Antonescu a încercat să fie original, prin adoptarea unor măsuri ca renunţarea la impozitul forfetar, menţinerea cotei unice şi micşorarea acesteia la 10%, reducerea contribuţiilor sociale. Nici el nu a reuşit să dea o imagine coerentă a concepţiilor economice ale echipei sale şi nu a indicat sursele prin care s-ar acoperi asemenea măsuri.

Este regretabil şi iresponsabil faptul că problemele economice nu şi-au găsit locul în această campanie electorală şi, când au fost amintite, nu erau decât populism electoral.

Din păcate, perioada care urmează va fi extrem de dificilă pentru România şi, indiferent cine va ajuge preşedinte, nu se întrevăd semne ale unei abordări coerente a crizei.

Printre temele care ar fi trebuit abordate, se numără: cum se va realiza reducerea bugetară de 10% în 2010, modalităţile de îndeplini criteriile nominale de convergenţă pentru aderarea la zona euro, îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor comunitare.

joi, 3 decembrie 2009

Lansarea cărţii lui Bogdan Glăvan

Astăzi am participat la lansarea cărţii lui Bogdan Glăvan, Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală, apărută la Editura Universul Juridic.

Voi scrie despre ea după ce o voi citi.

marți, 1 decembrie 2009

Stabilizarea monetară din Coreea de Nord produce haos

Washington Post relatează că regimul comunist al lui Kim Jong Il a procedat la o stabilizare monetară, limitând drastic volumul de bani vechi ce pot fi schimbaţi pe bani noi. Astfel, la 100 won vechi îi corespunde 1 won nou. Motivele pentru care regimul comunist de la Pyongyang a procedat la această măsură a fost acumularea unor sume mari de bani de către specultaori, bani asupra cărora statul nu mai avea niciun control. Piaţa privată a devenit un important furnizor de hrană în Coreea de Nord, sfâşiată de o foame cronică.

Conform unor surse independente, canitatea de bani care poate fi schimbată în bancnote noi este de 100.000 won vechi, ceea ce înseamnă nu mai mult de 40 $. În urma protestelor pe scară largă, suma a fost majorată cu 50%, la 150.000 won, ceea ce înseamnă circa 60 $, pentru deţinerile în numerar şi până la 300.000 won, adică 120 $, pentru deţinerile în conturi bancare.

"Am lucrat ca un câine vreme de două luni pentru a mă pregăti de iarnă, dar banii au devenit hârtii fără valoare peste noapte", a declarat un locuitor din Sinuiju, oraş aflat la graniţa cu China, pentru un site web din Seul, capitala Coreei de Sud.

Magazinele din Coreea de Nord au închis astăzi pentru actualizarea preţurilor. Schimbarea banilor vechi în bani noi va fi posibilă doar până lunea viitoare.

La mulţi ani, România! Chiar şi fără proiect!

Iată că au trecut deja 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi ne aflăm nu foarte departe de acel moment. Desigur, au existat multe realizări în această perioadă, am fost declaraţi, cu chiu, cu vai, economie de piaţă funcţională, am parcurs etapele de liberalizare valutară, am fost primiţi în NATO şi în Uniunea Europeană, însă, ca mentalităţi, nu am avansat prea mult în direcţia bună. În schimb, am avansat în direcţia proastă. Mitocănia, cultul banilor, lipsa oricărei ierarhii valorice, manelele sunt câteva dintre domeniile noastre de regres.

Cel mai important este faptul că nu avem un proiect denumit România. Unul consistent şi coerent, căruia să-i subordonăm energiile naţionale. La noi, totul se face pe picior, pe termen foarte scurt. Avem o clasă politică dedicată îmbogăţirii pe seama susrselor de stat şi mitocăniei specifice omului sărac ajuns bogat şi cu putere. Clasă politică tributară ciclurilor electorale şi nicidecum servirii cetăţeanului.

Actualele alegeri prezidenţiale nu promit nici ele prea mult. Indiferent care va fi rezultatul lor, nu o vom duce cu mult mai bine. Obligaţiile faţă de clientela politică nu au cum să ne garanteze nimic bun.

Cu siguranţă, lucrurile se vor schimba, dar asta va cere mult timp.

La mulţi ani, România, chiar şi fără proiect, deocamdată!

  © 2008 Design 'Minimalist E' de Ourblogtemplates.com

Sus