A murit Florin Petria, redactor-şef al revistei "Piaţa financiară"

Astăzi am aflat trista veste a încetării din viaţă, la nici 53 de ani, a lui Florin Petria, director adjunct şi redactor-şef al revistei Piaţa financiară (fotografia o public prin amabilitatea lui Corneliu Cojocaru, director executiv al Direcţiei Comunicare din BCR). Practic, istoria acestei reviste a fost scrisă de Florin Petria şi Mihai Săndoiu, ambii ploieşteni.

Florin Petria a fost, pe lângă calitatea de făcător de revistă economică, un foarte bun ziarist economic. Cunoscător fin al realităţilor economice româneşti, Florin a avut un condei scăpărător, cu metafore fine şi diagnostice de excepţie. A şcolit, în redacţia revistei, mulţi jurnalişti economişti, care îi datorează formarea în acest domeniu destul de îngust al jurnalisticii. Pornită curând după 1990, revista "Piaţa financiară" şi-a asumat rolul de formator de opinie în domeniul economic, fiind un bastion al apărării economiei de piaţă.

Am avut plăcerea să colaborez cu Florin Petria de la mijlocul anilor '90, când am scris rubrica de piaţă imobiliară în revistă, în perioada 1995-2000.

Dispariţia lui Florin Petria lasă un gol adânc în presa economică românească. Îi vor duce, însă, profesionalismul mai departe cei pe care i-a şcolit.

Înmormântarea lui Florin petria va avea loc luni, 1 noiembrie 2010, la Ploieşti. Slujba funerară va avea loc la Biserica Sf.Nicolae la ora 12, în apropierea stadionului Petrolul, iar înhumarea la Cimitirul Nou Mihai Bravu, la ora 12.30.

Transmit pe această cale sincerele mele condoleanţe familiei îndurerate.

Odihnească-se în pace!

Susţinerea publică a doctoratului meu în economie

Astăzi am avut susţinerea publică a tezei mele de doctorat în economie, Creditul ipotecar, rol şi perspective în economiile contemporane, conducător ştiinţific Prof.Dr. Ion Stancu. Susţinerea a vut loc cu începere de la ora 11, în sala Robert Schuman, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Comisia a fost formată din: Prof.Dr. Tatiana Moşteanu (decanul Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din ASE şi membru în Consiliul Fiscal) - preşedinte, Prof.Dr. Dan Armeanu (ASE), Prof.Dr. Ion Stancu (prorector ASE), Prof.Dr. Gheorghe Oprescu (UPB) şi Prof.Dr. Cristian Doicin (UPB). În public, am beneficiat de prezenţa Prof.Dr. Moisă Altăr (Şcoala Doctorală de Finanţe şi Bănci din ASE), Prof.Dr. Victor Dragotă (şeful Catedrei de Finanţe din ASE) şi Dr. Ilie Şerbănescu (publicist).

Lucrarea are şapte capitole:
- Introducere
- Politicile imobiliare naţionale şi evoluţia creditului ipotecar în Europa Centrală şi de Est
- Formarea resurselor pentru finanţarea proprietăţilor imobiliare
- Criza creditelor ipotecare substandard din SUA
- Optimizarea criteriilor de acordare şi garantare a creditului ipotecar
- Modelarea pieţei creditelor subprime prin dinamica sistemelor
- Concluzii

Teza a primit calificativul "foarte bine" din partea tuturor membrilor comisiei.

Dintre bloggerii economişti, a participat Daniel Cazangiu, căruia îi mulţumesc pe această cale, ca şi tuturor celor care au fost prezenţi.

Conferinţa "România încotro - Cum să redăm încrederea?" de la BNR

În timp ce în Parlamentul României se dezbătea moţiunea de cenzură a opoziţiei, la Banca Naţională a României, în sala Mitiţă Constantinescu, a avut loc conferinţa "România încotro - Cum să redăm încrederea?", organizată de Oxygen Servicii şi MasterMind Communications. Vorbitorii cei mai importanţi au fost Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, şi Mihai Tănăsescu, de la FMI. O relatare mai pe larg găsiţi în articolul lui Dan Popa.

Mugur Isărescu a vorbit despre necesitatea coerenţei în politicile anti-criză ale unui stat. "Atunci când, prin forţa lucrurilor, ţara asta a trebuit să majoreze TVA, s-a întrerupt un întreg ciclu de reducere a dobânzii de către banca centrală. Şi ăsta nu e un lucru cu care te joci. Apar probleme de imagine, de credibilitate şi mă întreb cum putem vorbi de coerenţă dacă discursul public vorbeşte despre o reducere a TVA ca o soluţie, la numai câteva luni după ce soluţia era creşterea TVA? Suntem total incoerenţi în politici şi semnale", a spus el.

Mihai Tănăsescu şi-a centrat discursul pe consecvenţa politicilor: "Încă ne confruntăm cu politici care nu întotdeauna sunt percepute ca fiind predictibile. Trebuie să demonstram că un drum pe care ni l-am propus trebuie să-l ducem până la capăt. Să fim capabili să ne respectăm promisiunile."

Printre rânduri, amândoi au blamat tembelismul economic al politicienilor.

Dincolo de substanţa conferinţei, de foarte bună calitate, trebuie spuse câteva lucruri dincolo de aparenţe. Există o chimie deosebită între Isărescu şi Tănăsescu. Probabil că cel puţin Isărescu şi-ar dori un tandem cu Mihai Tănăsescu în calitate de prim-ministru, teză care circulă în ultima vreme în subteran. De altminteri, guvernatorul BNR a amintit că, după ce domnia sa a ocupat funcţia de prim-ministru, în 2000, a venit guvernul PSD, care l-a avut drept ministru de finanţe pe Tănăsescu, car a continuat cu succes politica dusă de Isărescu.

Atât Isărescu, cât şi Tănăsescu m-au întrebat despre evoluţia pieţei imobiliare în ultima vreme şi posibilele perspective viitoare.

Între, timp moţiunea de cenzură n-a trecut. Aşa cum scriam într-un articol de pe blogul Politichia azi, "oricare ar fi rezultatul votului de astăzi, nu ne aşteaptă vremuri prea bune."

CECCAR amendat cu 4,05 mil.lei de către Consiliul Concurenţei. Despre notari nu vorbeşte nimeni?

Astăzi, Consiliul Concurenţei a dat publicităţii un comunicat prin care se anunţă că a amendat Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) cu 4,05 mil.lei pentru pratici anti-concurenţiale, respectiv pentru fixarea unor tarife minime pe care să le practice membrii săi. Iată comunicatul:

Consiliul Concurenţei a sancţionat Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) cu amendă în valoare de 4.056.264 RON (aproximativ 950.000 euro) pentru fixarea tarifelor practicate de membrii săi.

în urma unei investigaţii declanşate de Consiliul Concurenţei în anul 2009, s-a arătat că CECCAR a stabilit onorariile în profesia contabilă încă din anul 2001, chiar dacă în anul 2000 fusese avertizat de autoritatea de concurenţă să nu adopte un astfel de act. în 2004, Regulamentul de stabilire a tarifelor a fost actualizat, iar sumele au fost transformate în euro. Pentru a fi aplicate de toti membrii săi, in 2009, conducerea CECCAR a decis publicarea în Monitorul Oficial a Regulamentului care stabilea nivelurile onorariilor.

„Aceasta este cea mai mare amendă procentuală dată de Consiliul Concurenţei – 9,2% din veniturile CECCAR în anul 2009 şi cea mai mare sancţiune aplicată unei asociaţii. Acest fapt se datorează gravităţii faptei, care este similară unui cartel, duratei ridicate - 9 ani şi circumstanţelor agravante, respectiv continuarea încălcării legii după declanşarea investigaţiei şi ignorarea avertismentelor Consiliului Concurenţei”, a declarat domnul Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

La practica anticoncurenţială au participat toate organele de conducere ale CECCAR, precum şi unele dintre filiale. Mai mult decat atât, membrii CECCAR au fost verificaţi în privinţa aplicării Regulamentului de stabilire a onorariilor de către „auditori de calitate” numiţi în acest sens de conducerea organizaţiei.

Consiliul Concurenţei a impus CECCAR să înceteze practica anticoncurenţială şi să abroge Regulamentul în termen de trei luni de la comunicarea oficială a deciziei. în cazul nerespectării deciziei Consiliului Concurenţei, CECCAR riscă o amendă cominatorie de până la 5% din veniturile zilnice medii din anul financiar anterior sancţionării.

În baza estimărilor interne ale Consiliului Concurenţei rezultă faptul că în urma eliminării acestei practici anticoncurenţiale, mediul de afaceri (consumatorii de servicii contabile) va beneficia de o economie de costuri anuală situată între 70 mil lei şi 200 mil lei. Această economie a fost estimată ca fiind diferenţa dintre tarifele plătite ca urmare a Regulamentului şi tarifele care ar fi existat dacă ar fi funcţionat concurenţa prin preţ.

La începutul acestui an, CECCAR înregistra 33.908 membri din care 20.880 experţi contabili, 6.723 contabili autorizaţi si 6.305 societăţi de profil.

Pentru acelaşi tip de practici, notarii publici din România (o castă aproape închisă în România şi în care gura târgului spune că intrarea este foarte costisitoare) nu au fost niciodată cercetaţi. Oare de ce?

O veste bună: depunerile bancare vor fi garantate până la 100.000 €

Guvernul pregăteşte o ordonaţă prin care se va mări plafonul de garantare a depunerilor bancare ale persoanelor fizice şi întreprinderilor mici de la 50.000 € la 100.000 €, aşa cum este în majoritatea ţărilor Uniunii Europene. După aderarea României la UE, la 1 ianuarie 2007, băncile străine care au decis să nu creeze o persoană juridică română pot funcţiona ca filiale ale băncilor mamă, supunându-se regulilor prudenţiale ale băncii centrale din ţara în care provin, dar şi legislaţiei din ţara de origine în ceea ce priveşte plafonul de garantare a depunerilor bancare.

În plus, din conducerea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), nu vor mai putea face parte bancheri. Fondul a fost înfiinţat prin Ordonanţa Guvernului nr.36 din 1996. În anul 2002, Fondul a fost numit lichidator judiciar la două bănci intrate în faliment, respectiv Banca Română de Scont şi Banca Turco-Română, iar în anul 2006 a îndeplinit calitatea de lichidator administrativ al Nova Bank pe parcursul a peste 2 luni, până la intrarea în faliment a acesteia.

Conform statisticilor BNR, 70,4% dintre depozitele bancare ale populaţiei, la 15 noiembrie 2008, erau sub 50.000 €, iar 78,7% sub 100.000 €. Rezultă că nu va creşte foarte mult volumul depozitelor protejate, însă, în ansamblu, este un semn bun pentru sistemul bancar românesc.

Reuniunea din Coreea de Sud a miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din ţările G20

Miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din statele membre ale grupului G20 se întâlnesc în perioada 21-23 octombrie 2010 la Gyeongju, Coreea de Sud, pentru stabilirea agendei reuniunii la nivel înalt ce va avea loc luna viitoare la Seul. Printre cele mai importante subiecte se numără coordonarea politicilor şi reformarea sistemelor financiare. Ministrul de finanţe sud-coreean, Yoon Jeung-hyun, şi guvernatorul băncii centrale de la Seul, Kim Choong-soo, vor prezida reuniunea.

Mervyn King, guvernatorul Băncii Angliei, banca centrală a Marii Britanii, a afirmat că liderii vor trebui să ajungă la o „mare înţelegere" pentru a-şi atinge obiectivele, subliniind faptul că politicile marilor economii sunt „în conflict direct" şi că este nevoie de acţiuni colective pentru a reechilibra economia mondială.

"Înţelegerea trebuie să recunoască beneficiile compromisului în calea ajustării economice reale pentru a evita consecinţele vătămătoare ale unei mişcări de protecţionism", a declarat King, citat de Bloomberg.

Deşi nu există confirmări oficiale, mai multe surse din interiorul G20 afirmă că "războiul valutelor" şi acţiunile unor state care depreciază masiv monedele naţionale vor fi puncte centrale în discuţiile purtate.

Acest subiect a fost adus în atenţie prima dată la sfârşitul lui septembrie de către Guido Mantega, ministrul de finanţe al Braziliei, aşa-numitul "război al cursurilor de schimb" a devenit un subiect principal al întâlnirilor oficiale.

Jesús Huerta de Soto: Financial Crisis and Economic Recession

La invitaţia lui Bogdan Glăvan, profesor la Universitatea Româno-Americană, am participat astăzi la conferinţa Financial Crisis and Economic Recession, ţinută de profesorul Jesús Huerta de Soto de la Universitatea Rey Juan Carlos din Madrid, unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai Şcolii Austriece de Economie. Vizita sa în România este ocazionată de deschiderea Centrului de Economie Politică şi afaceri Murray Rothbard, în cadrul Universităţii Româno-Americane, şi a decernării titlului de Doctoris Honoris Causa de către Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. De asemenea, Jesús Huerta de Soto a lansat versiunea română a lucrării sale, Money, Bank Credit, and Economic Cycles.

Mai jos, puteţi asculta partea finală a conferinţei lui de Soto.



În tradiţia libertariană a Şcolii Austriece, Jesús Huerta de Soto a criticat aspru rolul băncilor centrale în declanşarea crizei actuale, printre măsurile ce ar trebui luate fiind desfiinţarea băncilor centrale. Totodată, el vede drept cauză importantă a actualei crize introducerea standardelor internaţionale de contabilitate, International Accounting Standards, care au permis o utilizare excesivă a noţiunii de fair value, ceea ce a permis o umflare a activelor în perioada de boom economic. El propune revenirea la contabilitatea clasică, aşa cum este folosită şi în România, care promovează o poziţie contabilă mult mai conservatoare.

Atenţie celor cu credite în euro: Euribor creşte

După cum se ştie, odată cu emiterea Ordonanţei 50 din 2010, dobânzile bancare pentru persoane fizice trebuie ancorate într-un indice neutru, independent de voinţa băncilor comerciale. Pentru creditele acordate în euro, ancora este dobânda Euribor la 3 luni (notată Euribor 3M). Iată că Euribor 3M a ajuns luni la valoarea de 1%, acelaşi nivel cu dobânda de refinanţare a Băncii Centrale Europene, anunţă News-Banques.com.

În perioada scursă de la începutul actualei crize, Euribor 3M a avut variaţii puternice, înregistrând un maxim de 5,393% la 8 octombrie 2008 şi un minim de 0,634% la 31 martie 2010. De la acel minim, Euribor 3M nu a încetat să crească.

Pe măsură ce economiile din zona euro încep să iasă din criză, dobânzile practicate la împrumuturile în moneda unică europeană vor continua să crească. Povara celor care au contractat credite în euro va fi din ce în ce mai mare. Totodată, din cauza evoluţiei extrem de slabe a economiei româneşti, sunt posibile şi deprecieri ale monedei noastre naţionale, ceea ce va face povara şi mai mare.

Uniunea Europeană a pus la punct reglementarea privind fondurile speculative

Miniştrii de finanţe ai ţărilor UE (fără Gheorghe Ialomiţianu, care are niscaiva probleme acasă) au căzut de acord astăzi asupra regulilor ce se vor aplica fondurilor speculative (hedge funds) care operează în cele 27 de ţări ale Uniunii, în vederea prevenirii unei crize asemănătoare cu cea pe care o traversăm. După cum menţionează Wall Street Journal, întârzierea luării unei hotărâri a fost cauzată de temerile exprimate de Franţa, care consideră că neimpunerea unui control eficient asupra unor fonduri speculative din afara UE este periculoasă. Atsfel încât au fost operate mici modificăripentru atenuarea acestor temeri.

Prin similaritate cu paşaportul bancar european, care permite unei bănci din afara UE căreia i se permite să activeze într-una dintre ţările UE să activeze în oricare din celelalte ţări membre ale uniunii, în acelaşi fel se va acorda un paşaport financiar fondurilor speculative ce provin din afara UE. Acest paşaport va fi acordat de către European Securities and Markets Authority (ESMA), cu sediul la Paris.

Aplicarea de către ESMA a administrării sistemului de paşapoarte financiare va fi introdus gradual în următorii câţiva ani. Autoritatea va putea să închidă fondurile speculative care sunt percepute ca o ameninţare pentru sistemul financiar european. Sistemul nu va fi aplicat înainte de a fi aprobat de către guvernele celor 27 de state membre şi de către Parlamentul European.

Vi-l închipuiţi pe Ialomiţianu discutând degajat în engleză şi de la egal la egal cu colegii săi europeni despre hedge funds?

Efectele existenţei stimulentelor în sectorul bugetar arată cu degetul un stat hoţ şi clientelar

După cum ştiu aproape toţi românii, în ultimele zile, funcţionari ai Ministerului Finanţelor Publice au ocupat clădirea instituţiei. Motivul este unul aparent simplu: ani de zile, salariaţii MFP, dar şi ai instituţiilor care se ocupă de şomaj şi forţa de muncă, precum şi ai caselor de sănătate, au fost plătiţi după un sistem cum nu se poate mai ciudat. Şi anume: aveau salarii egale sau apropiate de salariul minim pe economie, iar restul veniturilor era din stimulente. Aceste stimulente funcţionează de ani de zile, după unii din 1996, după alţii din 2003. Ani de-a rândul, aceste stimulente nu au fost impozitate, ceea ce înseamnă şi lipsa contribuţiilor la sistemul public de pensii. Salariaţii din respectivele instituţii au acceptat tacit acest sistem călduţ. Sursa de constituire a acestor stimulente a fost extrabugetară, provenind, cel puţin în ceea ce-i priveşte pe salariaţii MFP, din sume confiscate, amenzi şi alte surse, din care 15% se ducea către fondul de stimulente. Acest sistem s-a oprit.

Sistemul de distribuţie a stimulentelor arată ca un veritabil Caritas. Mai precis, se confundă criteriile de competenţă şi criteriile de performanţă, iar distribuirea sumelor de bani era la dispoziţia şefilor. Care, de multe ori, pretindeau o parte din bani pentru ei înşişi, ceea ce presa a numit paraîndărăt, cu un termen preluat de la jocul de barbut. La sfârşitul lunii iulie 2010, ministrul Sebastian Vlădescu a semnat un document care stopează plata acestor stimulente din cauza suspiciunilor de mai sus. În consecinţă, angajaţii MFP nu şi-au mai ridicat stimulentele pe lunile august şi septembrie 2010, dar le-au ridicat pe iulie, când opera deja reducerea salarială de 25%.

În perioada de boom al creditelor, 2003-2008, băncile comerciale n-au mai ţinut cont de nimic în goana lor de a acorda credite. Au luat în considerare toate aceste stimulente nesigure, cuantumul lor putând ajunge, conform prevederilor legale până la de 3 ori salariul de încadrare. Mă întreb ce a făcut Banca Naţională a României prin măsurile sale prudenţiale. Toţi aceşti beneficiari de credite au toate şansele să se transforma în rău-platnici şi să ajungă a fi executaţi silit.

Pe plan uman, poate fi de înţeles disperarea care i-a cuprins pe salariaţii MFP, însă situaţia a fost generată de o complicitate vinovată a lor cu instituţiile statului. Desigur că nu se poate trăi cu 400-500 lei pe lună şi nici vorbă de rambursarea creditelor.

Evident că tot acest sistem al stimulentelor discreţionare a fost pus la punct de politicienii care au făcut din statul român unul hoţ şi clientelar. Şi vine preşedintele Traian Băsescu şi cuvântă: "În şedinţa de Guvern când s-a hotărât comasarea sporurilor cu salariile, iar această grilă provizorie de salarizare care funcţionează pentru anul 2010 să fie unificată, ministrul de Finanţe de la acel moment i-a ascuns premierului existenţa acestui sistem." Întrebat dacă se referă la Sebastian Vlădescu, şeful statului a spus: "Nu, la unul dinaintea lui. Pogea era ministru de Finanţe când s-a făcut comasarea sporurilor." Băsescu a completat că premierul Boc a aflat de stimulentele acordate în timpul protestelor, în timp ce el ştia de două luni. "Am aflat acum două luni şi i-am spus ministrului de finanţe să nu mai facă plăţi nediscriminatorii în aşa-zisul sistem de stimulente şi să introducă criteriu de performanţă. N-a făcut-o."

Război verbal în partidul de guvernământ (încă) pe tema cotei unice

Aflată la seminarul "Tax & Law - efecte şi consecinţe ale noilor modificări fiscale", Andreea Paul Vass, consilier pe probleme economice al prim-ministrului Emil Boc, a declarat, citată de Mediafax:

"Există o puternică presiune din partea PD-L pentru diminuarea cotei unice. Presiunile se analizează şi, în măsura în care reuşim să compensăm pierderea estimată de 7-9 miliarde lei anual, prin diminuarea cotei unice la 10-12%, putem discuta despre acest lucru. Atât timp cât nu compensăm veniturile, este doar o presiune politică."

Reacţiile nu au întârziat să apară. Astfel, Mircea Toader, liderul grupului deputaţilor PDL, a spus:

"Nu există niciun fel de presiune din partea PD-L. Consilierul premierului Andreea Paul Vass nu cred că ştie ea ce este în partid. Nu ştiu ca ea să aibă treabă cu partidul. Nu am auzit de presiuni. Se fac tot felul de socoteli, de calcule. Deoacamdată cota rămâne 16%."

La rândul său, Sulfina Barbu, deputat PD-L, a declarat pentru Mediafax:

"Ar trebui să facă nominalizare, cine face presiuni şi ce rol are dumneaei în treaba asta. În primul rând, PD-L este partidul care a promovat cota unică şi nu îmi amintesc să fi fost acolo doamna Vass şi nu cred că are dumneaei niciun rol în luarea unei decizii. (...) PD-L înseamnă premierul Emil Boc, înseamnă ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu şi mai mulţi oameni care sunt în funcţii de decizie. (...) PD-L, după ce va analiza toate variantele, va ieşi cu o decizie. Nu văd cine face presiuni la adresa doamnei Vass şi în calitate vorbeşte dumneaei, asta nu înţeleg."

Competenţele economice ale Andreei Paul Vass le cunosc, nu şi pe ale lui Mircea Toader (un pedelist cu ciocul mare de pe la Galaţi, fost ofiţer maritim, invitat de serviciu pe la televiziuni) şi ale Sulfinei Barbu (inginer geofizician).

În schimb, Andreea Paul Vass are un doctorat în economie, Analiza practicilor anticoncurenţiale şi derogatorii în contextul economiei globale, are un blog cu teme preponderent economice şi este lector universitar la ASE Bucureşti.

Dar nu-i vom convinge pe politicieni prea curând să-i lase pe economişti să vorbească pe teme economice.

Studiu de caz: cardul Eva.ro de la Libra Bank

După cum se observă din fotografia alăturată, cardul Eva.ro de la Libra Bank este emis sub sigla MasterCard, fiind un card co-brandat Eva.ro, un site pentru femei, şi Libra Bank, supranumită banca profesiilor liberale.

În comunicatul publicat de bancă, se scrie:

La inceputul acestei luni, Libra Bank si site-ul www.eva.ro au lansat un card bancar co-branded din Romania destinat exclusiv femeilor. Noul card va purta denumirea de Card Eva.ro si are o dubla functionalitate, putand fi utilizat atat ca un card de credit cat si ca unul de debit. Cardul Eva.ro reprezinta o noutate pe piata romaneasca prin prisma faptului ca a fost creat in parteneriat cu site-ul pentru femei numarul 1 din Romania, ceea ce ii confera o accesibilitate crescuta, doamnele si domnisoarele putand sa solicite acest card direct din sectiunea special creata pe site-ul eva: www.card.eva.ro.

Posesoarele cardului vor beneficia de reduceri semnificative, de până la 50 % dacă plătesc cu Cardul Eva.ro în locaţiile partenere: magazine, centre de sănătate şi înfrumuseţare, săli de fitness, clinici medicale şi stomatologice, cafenele şi restaurante, etc. Lista cu partenerii Cardului Eva.ro, este disponibilă pe www.card.eva.ro. Varianta de mobil a secţiunii city.eva.ro, oferă posibilitatea utilizatorilor de a consulta lista cu toţi partenerii (adrese, localizare) şi a reţelei de bancomate şi sucursale Libra Bank. Pe telefoanele care suportă localizare (opţiunea share location), i se afişează utilizatorului magazinele partenere, bancomatele şi sucursalele Libra Bank din proximitate.

In plus, varianta Card Eva.ro de credit oferă posesoarelor o limită de creditare de 6 salarii lunare nete şi o perioadă de graţie de maxim 56 de zile, pentru plăţile efectuate la comercianţi. De asemenea, beneficiarele cardului nu sunt condiţionate de rambursarea lunară a unei sume minime din creditul utilizat.

Trecând peste neglijenţa evidentă de a scrie în acelaşi text şi cu diacritice, şi fără diacritice, hai să vedem de ce ne îndeamnă banca să ne îndreptăm către acest card. Ajungem în pagina de caracteristici şi ne lămurim: dobânda la sumele plătite eşalonat este de Robor 3M + 13%, ceea ce, la valoarea actuală a Robor 3M (vezi www.financiare.ro), de 6,67%, conduce la o dobândă de 20,67% pe an. În termeni de dobândă anuală efectivă, se ajunge la 25,8%, în condiţiile unui credit de 10.000 lei. La sume mai mici, rezultă o DAE cu mult mai mare. Dobânda penalizatoare este de 50% pe an. Din aceeaşi pagină de caracteristici, aflăm că reducerea de până la 50% este între 3% şi 25% :)

Aflăm, de asemenea, că acest card este destinat persoanelor fizice cu vârsta între 18 şi 70 de ani, în cazul funcţionalităţii de card de credit. Deci nu numai femeilor.

Probabil că banca emitentă şi site-ul partener mizează pe faptul că, dat fiind că majoritatea solicitanţilor sunt femei, care vor fi atrase de reducerile trâmbiţate, acestea nu vor mai citi condiţiile de funcţionare ale acestui card.

Comunicatul băncii mai spune:

Beneficiile Cardului Eva.ro, ca şi designul său elegant şi modern, fac din acesta mai mult decât un simplu instrument de plată, fiind în acelaşi timp un accesoriu modern care se integrează perfect în universul zilnic al femeii moderne şi o ajută pe aceasta să aibă o mai mare grijă de ea şi de familia ei.

O fi cardul la modă, dar este foarte scump. Atenţie mare la condiţii dacă îl vreţi.

Ialomiţianu se scurge ca o umbră pe holurile MFP şi nu rezolvă nimic

Astăzi a izbucnit un protest spontan la Ministerul Finanţelor Publice. Salariaţii au oprit lucrul şi s-au masat pe holul unde se află cabinetul ministrului, Gheorghe Ialomiţianu, protestând pentru neplata stimulentelor pe ultimele trei luni. Politica de salarizare în MFP a fost caracterizată de salarii mici şi stimulente care să le compenseze. De fapt, unul dintre motivele îndepărtării lui Sebastian Vlădescu de la conducrea MFP a fost insistenţa acestuia de a menţine aceste stimulente.

Mai mult decât atât, salariaţii MFP invocă faptul că aceste stimulente au fost cuprinse în acordul cu Fondul Monetar Internaţional. Însă Guvernul Boc, cu clarviziunea sa proverbială, nu a ţinut cont de nimic. A fost mai macroeconomist decât orice macroeconomist, a ras toate sporurile şi a redus salariile cu 25% în sectorul bugetar, otova. Pentru că nu îl duce capul la mai mult. Efectele încep să se vadă.

Noul ministru al finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu, nu este capabil să se exprime. Ca în bancul vechi cu inginerii. Ialomiţianu, în schimb, nu are nici măcar privirea inteligentă. Astfel că, în acest conflict, l-a trimis la înaintare pe Sorin Blejnar, şeful ANAF, un tip obrăznicuţ şi care a dovedit că nu este capabil să înfrunte o mulţime înfuriată.

Evenimentele sunt în plină desfăşurare.

Băncile fug din Ungaria. Vor fugi şi din România?

Suprataxarea băncilor în vremuri de criză a iscat discuţii aprinse la nivel mondial. Nu s-a ajuns la nicio concluzie certă. Uniunea Europeană intenţionează o taxare a transferurilor bancare cu o cotă procentuală extrem de redusă. În ţările în care guvernul a ajutat sistemul bancar, o suprataxare a băncilor ar putea avea o oarecare justificare. În ţările care nu au fost silite să furnizeze astfel de ajutoare, chestiunea este discutabilă.

După cum anunţă Portofolio.hu, trei mari bănci cu capital străin iau în considerare retragerea din Ungaria din cauza impozitului suplimentar instituit de guvern sistemului bancar, considerat exagerat de instituţiile de credit, potrivit publicaţiei Nepszava.

"Trei bănci iau în calcul retragerea din Ungaria. Nu este vorba de bănci mici. Valoarea activelor lor nu este cu mult mai mică decât cea a activelor OTP", menţionează publicaţia citată, fără a nominaliza sursele.

Băncile în cauză apreciază că impozitul suplimentar introdus de guvern la începutul lunii iulie este exagerat, în condiţiile în care ele înregistrează performanţe financiare foarte slabe. Publicaţia notează că 12 bănci din Ungaria nu au profituri suficient de mari pentru plata impozitului.

Printre băncile occidentale care operează în Ungaria se numără Erste, Intesa Sanpaolo (prin CIB Bank), Raiffeisen, UniCredit şi KBC (prin K&H Bank).

Andreas Treichl, şeful Erste Bank, cea mai mare bancă din Austria şi una dintre cele mai mari bănci din Europa de est, a declarat într-un interviu acordat Financial Times şi publicat luni că sunt "supăraţi în legătură cu taxarea excesivă a băncilor", adăugând că este "un pas inutil".

Băncile care operează în România sunt ameninţate cu taxa Robin Hood, văzută ca o taxă de solidaritate. Mai multe detalii, în articolul Ilie Şerbănescu propune stângist suprataxarea băncilor.

Reamintesc că băncile din România sunt angrenate în conflicte deschise cu beneficiarii de credite, ca urmare a apariţiei celebrei Ordonanţe nr.50 din 2010. O suprataxare ar fi, probabil, prea mult.

Inflaţia anuală a crescut la 7,77% în septembrie 2010

Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii comunicatul privind indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2010. Dacă inflaţia lunară în luna precedentă a fost de 0,23%, inflaţia lunară în septembrie 2010 a fost 0,56%, mai mult decât dublă faţă de luna precedentă. Inflaţia anuală a crescut la 7,77%, faţă de 7,58% în luna precedentă, aşa cum se poate observa din graficul de mai jos (click pentru mărire).

În a doua imagine, am reprezentat inflaţia lunară (cu verde) şi media mobilă a Indicelui Preţurilor de Consum (cu portocaliu), valoare care intră în cadrul criteriilor de convergenţă nominală pentru admiterea în zona euro. În luna septembrie 2010, această medie mobilă (media inflaţiilor anuale în ultimele 12 luni faţă de precedentele 12 luni) s-a situat la 5,27%, în creştere de la 5,03% cât s-a înregistrat în august 2010. Este a treia oară când media mobilă creşte după decembrie 2008.

Inflaţia lunară a fost cauzată, în septembrie 2010, de creşterea preţurilor mărfurilor nealimentare cu 0,34%, a tarifelor serviciilor cu 0,62% şi a preţurilor mărfurilor alimentare cu 0,82% faţă de luna precedentă.

Inflaţia anuală înregistrată, de 7,77%, a ieşit mult din interiorul ţintei de inflaţie stabilite de BNR, de 3,5% +/- 1 punct procentual. Proiecţia de inflaţie a BNR a ajuns pentru T4 2010 la 7,8%.

Iată că, după mărirea cotei principale de TVA la 24%, mărirea de preţuri s-a resorbit foarte repede, dar mai este foarte mult de recuperat pentru încadrarea inflaţiei în limitele stabilite de criteriile de convergenţă nominală.

O ştire despre câţiva nebuni şi o emisiune

Titlul de mai sus nu îmi aparţine. Este titlul unui articol de ieri al lui Moise Guran, de pe blogul Biziday.ro, al emisiunii BizBazar. Redau un pasaj:

De Alepse aţi auzit? Dar de Laur? De Ionuţ, de Simona, de Emi sau de Puştiu? Habar n-aveţi cine sunt ăştia, este? Ei bine, sunt unii ai dracu care ştiu să facă emisiuni bune. Sunt unii care muncesc repede şi bine reuşind să facă un produs media destul de sofisticat cu cele mai mici costuri din România.

Voi vă uitaţi la televizor şi îl vedeţi pe Guran. Lumea zice emisiunea lui Guran. Doamna Isărescu zice uite-l pe domnu BizBazar. Să vă zic un secret – Guran e nimic fără nebunii ăştia de care voi nici n-aţi auzit. De ce le spun nebuni? Pentru că în plină criză economică ei au decis să demisioneze de la unul dintre cele mai mari grupuri de presă de la noi şi să se angajeze la un sereleu de apartament.

Aţi înţeles, poate, că emisiunea BizBazar de la Antena 3 nu mai există. Aseară, la ora 23, a fost difuzată ultima ediţie. Echipa emisiunii a demisionat în bloc şi a decis să se alăture unui sereleu, cum spune Moise, care se va numi Biziday.

Este încă un proiect care dispare, mă refer la BizBazar, o emisiune economică excepţională, la care am avut plăcerea să fiu invitat de câteva ori. Aşa cum spune Moise Guran, un proiect media făcut cu resurse puţine şi de o calitate invers proporţională cu banii necesari.

Echipa va face producţie de televiziune în sistem independent, existând discuţii TVR pentru producţia unuia dintre cele trei formate propuse de ei. Le doresc succes!

Reamintesc că BizBazar se stinge după o altă emisiune foarte bună de la Antena 3, Reporter special.

Domnu' Boc, am început să strâng bonuri fiscale. Dv. şi Ialomiţianu ce faceţi?

Deci, cum ziceam, domnu' Boc, fiind eu sensibil la promisiunea dv. că îi veţi recompensa pe cei care colecţionează bonuri fiscale, ca măsură de combatere a evaziunii,  de astăzi m-am apucat să le strâng. De la orice cumpăr. Adică de la covrigi, la bere, pantofi, tricouri, gumă de mestecat, benzină, brânză şi orice altceva. Este adevărat că unii comercianţi se uită la mine ca la maşini străine, când le cer bonul, în plus şi ştampilat. Pe casele de marcat ale unora s-au strâns păianjeni.

Însă, din, păcate, nu mi-aţi spus, domnu' Boc, cum să le păstrez. M-am gândit să le lipesc, în ordine cronologică, pe coli A4, însă, iarăşi din păcate, unele bonuri au ştampila pe spate şi nu puteam s-o lipesc. Încă n-au ieşit normele de aplicare, ca să ştiu dacă acceptaţi şi cu ştampila pe faţă, pe spate sau fără ştampilă. După aia, m-am gândit să le perforez şi să le îndosariez, dar dacă nu mi le mai acceptaţi găurite? Pe urmă m-am gândit să le plastifiez, cum făcea germanul ăla cu trupurile omeneşti, dar m-am gândit că este o metodă semi-distructivă. Dacă veţi vrea să le scoateţi din plastic să le studiaţi mai bine, nu se strică şi rămân fără bunătate de bănişori? Până la urmă, m-am hotărât să le bag în pungi, pe zile.

În ceea ce priveşte legea, nu vă grăbiţi cu ea, cum v-aţi grăbit cu aia în care aţi renunţat la impozitul minim, pe care aţi dat-o alaltăieri şi a intrat în vigoare astăzi. Eu am încredere în cuvântul dv., cum au miloane de români. Puteţi să nici nu daţi legea, o să vin eu la Palatul Victoria să-mi daţi banii pe bonurile mele, că aşa aţi zis, că de la 1 octombrie putem strânge bonuri fiscale.

În ceea ce-l priveşte pe colaboratorul  dv., Ialomiţianu  (vorba unui amic: "credeam că-i ceva prelat, în genul Snagoveanul, Tomitanul"), nu- l mai întreb nimic, fiindcă aşa a zis la televizor, că nu ştie.