Cine are dreptate? FMI sau Guvernul României? Şi cum declanşăm creşterea economică?

Extrasul de mai sus (via Realitatea.net) este preluat dintr-un interviu oferit de Dominique Strauss-Kahn, şeful Fondului Monetar Internaţional, canalului francez France 2. În acest fragment, Strauss-Kahn spune clar faptul că FMI a admis creşterea deficitului bugetar lşa 6,8% din PIB pentru a susţine creşterea economică a României? Totodată, el şi alţi oficiali ai FMI (de exemplu, Caroline Atkinson, director pentru relaţii externe în cadrul FMI) nu agreează măsurile cu efect social mare, adică asupra persoanelor defavorizate. Guvernul României a făcut pe dos.



Desigur, socialistul Dominique Strauss-Kahn ar putea intra în cursa pentru alegerile prezidenţiale din Franţa şi, astfel, ar fi interesat să dea o tentă de discurs social de stânga, mai ales că apărea la o televiziune franceză.

Unde sunt măsurile Guvernului României care să conducă la reluarea creşterii economice?

Sute de amenzi ridicole pentru dezvoltatorii imobiliari

De la izbucnirea crizei pe piaţa imobiliară românească, moment pe care îl plasez în luna martie 2008, scandalurile legate de dezvoltările imobiliare noi s-au înteţit. Mulţi dezvoltatori au intrat în dificultăţi financiare, pe fondul reducerii drastice a vânzărilor, ceea ce i-a determinat să întârzie lucrări sau/şi să înlocuiască materialele din proiect cu unele de mai proastă calitate. Totodată, calitatea execuţiei a început să lase din ce în ce mai mult de dorit. Drept consecinţă, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a intensificat acţiunile de control, de multe ori la cererea beneficiarilor care s-au considerat prejudiciaţi. Astfel, pe parcursul anului 2009, inspectorii ISC au efectuat un număr de 936 de controale la 187 de ansambluri rezidenţiale din Capitală şi alte opt mari oraşe din ţară, în urma cărora au fost constatate 411 nereguli, potrivit datelor furnizate la solicitarea Money.ro. Valoarea amenzilor acordate se ridică la 64.300 de lei. Desigur, din cauza legislaţiei neactualizate din România, cuantumul amenzilor pare ridicol de mic dacă îl raportăm la valoarea uriaşă a dezvoltărilor imobiliare din România. Totalul amenzilor nu acoperă nici costul unei camere, în majoritatea cazurilor.

În T1 2010, ISC pare să-şi fi micşorat ritmul de controale, astfel că au fost efectuate doar 160 de controale în cadrul a 52 de ansambluri rezidenţiale. Pentru cele 76 de nereguli constatate au fost aplicate amenzi în valoare de 10.700 de lei.

Redau mai jos lista controalelor, aşa cum a fost publicată de Money.ro:

Timişoara – 2009: 171 controale, 64 ansambluri verificate, 43 nereguli, 20.600 lei valoarea amenzilor
T1 2010: 27 controale, 12 ansambluri verificate, 19 nereguli, 5.650 lei valoarea amenzilor

Bucureşti –Ilfov – 2009: 234 de controale, 63 ansambluri verificate, 137 de nereguli, 17.550 lei valoarea amenzilor
T1 2010: 21 de controale, 18 de ansambluri verificate, 8 nereguli, 300 lei valoarea amenzilor

Iaşi – 2009: 116 controale, 7 ansambluri verificate, 41 nereguli, 10.500 lei valoarea amenzilor
T1 2010: 43 controale, 3 ansambluri verificate, 3 nereguli, 150 lei valoarea amenzilor

Braşov – 2009: 78 controale, 12 ansambluri verificate, 2 nereguli, 5.000 lei valoarea amenzilor
T1 2010: 26 controale, 7 ansambluri verificate, o neregulă, 600 lei valoarea amenzilor

Constanţa – 2009: 210 controale, 7 ansambluri verificate, 122 nereguli, 4.400 lei valoarea amenzilor
T1 2010: 25 controale, 4 ansambluri verificate, 34 nereguli, 2.600 lei valoarea amenzilor

Ploieşti – 2009: 32 de controale, 5 ansambluri verificate, 27 nereguli, 3.250 lei valoarea amenzilor
T1 2010 : 9 controale, 4 ansambluri verificate, 4 nereguli, 300 lei valoarea amenzilor

Cluj-Napoca – 2009: 48 controale, 19 ansambluri verificate, 17 nereguli, 3.000 lei valoarea amenzilor
T1: 7 controale, 2 ansambluri verificate, 5 nereguli, nici o amendă acordată

Oradea – 2009: 29 controale, 8 ansambluri verificate, 22 nereguli, nici o amendă acordată
T1 2010: 2 controale, 2 ansambluri verificate, 2 nereguli, 1.100 lei valoarea amenzilor

Craiova – 2009: 18 controale, 2 ansambluri verificate, nici o neregulă, nici o amendă
T1 2010: nici un control la nici un ansamblu, nici o amendă

Instituirea unor amenzi adaptate la gravitatea deficienţelor ar putea deveni o sperietoare pentru dezvoltatorii imobiliari şi pentru constructori. Cu asemenea amenzi ridicole, nimeni nu va ridica un deget pentru a construi în condiţii de siguranţă şi calitate.

Creditele bugetarilor, o bombă ce poate exploda după 1 iunie 2010

După cum informează Gândul, cei peste 1.360.000 de bugetari din România au de plătit înapoi la bănci 4,8 mld.€, adică o cincime din împrumuturile totale acordate de bănci persoanelor fizice. Asta înseamnă, în medie, că fiecare bugetar are o datorie la bancă de peste 3.500 €. Situaţia diferă de la o bancă la alta, unele având o pondere de 10% din total credite acordate bugetarilor în timp ce la altele procentul ajunge şi la 25%, conform unor surse bancare citate de Mediafax, care fac referire la o situaţie a creditelor din România elaborată de BNR.

Expunerea medie pe client bugetar, de 3.500 €, arată că multe dintre credite sunt de consum, de valori relativ mici, care vor putea fi rambursate. În lipsa unor informaţii legate de numărul şi volumul creditelor ipotecare acordate bugetarilor, este greu de făcut o analiză despre influenţa pe care o deteriorare a situaţiei creditelor bugetarilor ar putea-o avea asupra pieţei imobiliare, despre care am scris în articolul De ce trebuie să ne aşteptăm în continuare la scăderea pieţei imobiliare?, la punctul 2.

Întrebaţi ce se va întâmpla în cazul în care salariile angajaţilor la stat vor scădea cu 25% şi vor fi daţi afară şi 70.000 dintre ei, aşa cum s-a angajat Guvernul faţă de FMI, bancherii susţin că acest lucru va fi stabilit pentru fiecare în parte, respectiv fie se va restructura creditul, fie se va începe executarea silită.

Analistul financiar Bogdan Baltazar, fost preşedinte al BRD, a declarat pentru Gândul: "Băncile vor încerca să restructureze creditele. Nu există o formulă generală. Se va lua fiecare dosar în parte, se va analiza situaţia şi se va lua decizia. Unde nu se va putea restructura se va executa silit. (...) Băncile au fost prudente când a venit vorba de acordarea creditelor bugetarilor încă de la începutul crizei. Ne aşteptam să se întâmple ceva cu ei, să fie daţi afară, să li se scadă salariile, ceva. Noi suntem prudenţi de atunci şi de abia acum apare pericolul."

Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari şi economist şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, spune la Radio France International că situaţia nu este atât de neagră. Dumitru nu exclude posibilitatea ca unii dintre bugetari, care au credite prea multe şi prea mari, să ajungă în situaţia de a fi executaţi silit. Cei mai mulţi însă îşi vor putea renegocia creditele, spune Ionuţ Dumitru.

"Un bugetar aflat în imposibilitatea de a-şi plăti ratele din motive obiective - atenţie, e important lucrul ăsta - din motive obiective - se poate adresa băncii de la care şi-a luat creditul şi împreună cu banca vor găsi fără nici un dubiu o soluţie care să fie convenabilă pentru ambele părţi. E posibil să nu existe soluţii. Dacă gradul de îndatorare este mare, orice i-ai face clientului respectiv, nu poate să plătească, dar în condiţiile în care motivele sunt obiective şi se pot găsi soluţii şi există astfel de soluţii, fără nici un dubiu că este şi în interesul băncii să ajute clientul", explică Ionuţ Dumitru.

Ce mai afectaţi dintre bugetari de măsurile de austeritate de reducere a salariilor celor din sistemul public cu 25% vor fi familiile în care ambii soţi lucrează în acest sistem şi care au contractat credite bancare la limita de expunere permisă de regulamentele de creditate ale băncilor comerciale.

Şmecheria statului cu reducerea pensiilor cu 15%

În această seară, la emisiunea Realitatea zilei de la Realitatea TV, deputatul PSD, Mugurel Surupăceanu, a făcut un calcul privind deficitul din acest an al fondului de pensii şi economia făcută cu reducerea nediferenţiată a pensiilor cu 15% în perioada iunie-decembrie 2010, plecând de la cifrele oficiale. Prim-ministrul Emil Boc şi ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, au tot anunţat că deficitul de acoperit pentru fondul de pensii este de 500 mil.€, în acest an.

România are 5.521.500 pensionari, cu o pensie medie de 677 lei. Înseamnă că lunar se plătesc:

5.521.500 pensionari x 677 lei ≈ 3,8 mld.lei

În consecinţă, pensiile de plătit în ultimele 7 luni ale anului sunt:

3,8 mld.lei x 7 luni ≈ 26 mld.lei

Cu reducerea de 15%, se economisesc:

26 mld.lei x 15% ≈ 3.9 mld.lei

La un curs mediu de 4.20 lei/€, obţinem:

3,9 mld.lei / 4.20 lei/€ ≈ 930 mil.€

Înseamnă că statul român face o afacere cu reducerea de 15% a pensiilor. Îi rezultă un "profit" de circa 430 mil.€, pe care îi poate folosi după pofta inimii. Cifrele comunicate de autorităţi sunt fie neglijente, fie autorităţile nu mai au capacitatea să le coreleze.

Un nou abuz al ANAF, legat de redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit către organizaţii non-profit

După cum se ştie, contribuabilii persoane fizice îşi pot redirecţiona 2% din sumele plătite ca impozit pe venit către bugetul de stat către organizaţii non-profit, respectiv asociaţii şi fundaţii. Iată că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) îşi continuă ofensiva de a nu plăti bani de la buget în baza unor prevederi legale. Astfel, ANAF a emis un ordin intern la data de 14 mai 2010 către Administraţiile Finanţelor Publice teritoriale, în care se stipulează că formularele 230 pentru redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit care sunt precompletate la punctul 2 nu sunt considerate valide. Acel punct 2 se referă la denumirea, codul unic de înregistrare şi contul bancar ale entităţii către care se face redirecţionarea cotei de 2% din impozitul pe venit.

Redau mai jos fragmente dintr-un comunicat comun al organizaţiilor Salvaţi Copiii România, Fundaţia pentru SMURD, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), World Vision România şi Motivation România.

"În Ordinul transmis Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice, se arată că veţi analiza cu atenţie respectarea instrucţiunilor de completare a formularelor, în special cele privind rubricile referitoare la denumire entitate, codul de identificare fiscală şi cont bancar, verificând dacă sunt completate prin dactilografiere sau pretipărite, deşi datele de identificare ale contribuabilului sunt completate de mână, caz în care se constată că nu au fost respectate instrucţiunile de completare.

Potrivit aceluiaşi document, în cazul în care contribuabilul nu a completat formularul respectând condiţiile de mai sus, se va proceda la aplicarea art.9 din Codul de procedură fiscală, prin notificarea contribuabilului în vederea remedierii deficienţelor de completare a formularelor, iar, în cazul în care nu vor da curs solicitării, acestea vor fi returnate/respinse, după caz.

Organizaţiile non-guvernamentale îşi exprimă îngrijorarea asupra deciziei luate de ANAF, în condiţiile în care prevederea redirecîionării unui procent de 2% din impozitul pe venit a fost introdusă în scopul clar al sprijinirii sectorului non-guvernamental. Mai mult, modificarea regulilor în timpul jocului este o practică lipsită de transparenţă şi onestitate, în condiţiile în care precompletarea formularelor de către ONG-uri este o modalitate de a veni în ajutorul contribuabilului, astfel încât acesta să se poată implica în problemele societăţii.

În ultimii cinci ani de aplicare, prevederea 2% a generat aproape 52 mil.€, dintre care 50% numai în 2009, numărul contribuabililor care şi-au exercitat dreptul de a direcţiona 2% din impozitul pe venit către o entitate non-profit crescând de la an la an.

Cu banii atraşi prin campania 2% de anul trecut, Salvaţi Copiii România a oferit unui număr de 520 de copii săraci şansa de a merge la grădiniţă sau la şcoală. Astfel, 220 de copii din zone rurale au mers la gradiniţă, iar 180 de copii din Valea Jiului au avut asigurate masa, rechizitele, hainele şi educatorii pentru a participa la cursurile after school. În plus, Salvaţi Copiii a asigurat suport nutriţional şi vitamine pentru 60 de copii bolnavi, infectaţi cu HIV, şi alţi 60 de copii refugiaţi au beneficiat de cursuri educaţionale de integrare în comunitate.

Fundaţia pentru SMURD a achiziţionat din fondurile campaniei 2% pentru SMURD, derulată în anul 2009, un număr de 100 de ore de zbor, ce vor fi efectuate cu o aeronavă dotată, din punct de vedere medical, cu echipamente şi aparatură medicală pentru a efectua zboruri interne de salvare, pe timp de zi şi de noapte, în condiţii meteorologice nefavorabile, cu scopul de a veni, atunci când este cazul, în sprijinul misiunilor aeromedicale SMURD, efectuate cu elicopterele din dotarea Inspectoratului General de Aviaţie.

Totodată, Fundaţia pentru SMURD a asigurat dotarea bazelor aero-medicale SMURD din Bucuresti, Târgu-Mureş şi Iaşi cu rezervoare metalice supraterane pentru alimentarea cu carburanţi de aviaţie a elicopterelor ce execută misiuni SMURD, construirea bazei aero-medicale de salvare SMURD Bucureşti, construcţia unui centru dotat cu sisteme educaţionale moderne şi alte proiecte menite să sprijine activitatea sistemului integrat de medicină de urgenţă din România."

Majoritatea organizaţiilor non-profit au publicat formularul 230 pretipărit pentru a uşura sarcina contribuabilului. Gândiţi-vă că un număr de cont bancar în format IBAN are 24 de caractere, ce pot fi extrem de greu reţinute. Mai mult, la scrierea unui astfel de număr de cont, se poate lesne greşi.

Anul trecut, nu a existat un astfel de ordin. Existenţa lui în acest an denotă intenţia ANAF de a împiedica prin orice mijloace scurgerea de fonduri de la buget, chiar dacă plăţile se fac în baza legii. Organizaţiile non-profit preiau multe dintre activităţile în care statul este incapabil să se descurce.

Ce este şi cât este evaziunea fiscală în România?

Peste tot în lume, evaziunea fiscală este greu de cuantificat. Există, însă, metode economice prin care se poate face o evaluare. Înainte de toate, trebuie făcută distincţia dintre evaziunea fiscală şi evitarea fiscalităţii prin mijloace legale. În timp ce prima este ilegală, a doua este perfect legală. Evaziunea fiscală se poate defini drept suma plăţilor făcute, dar nedeclarate oficial. Totalitatea activităţilor de evaziune fiscală sunt cuprinse în economia neagră (evaziune fiscală totală) şi economia gri (evaziune fiscală parţială), amândouă constituind economia subterană. Mai există şi conceptul de economie nefiscalizată, care cuprinde atât economia subterană, cât şi economia de subzistenţă.

O primă metodă de cuantificare a economiei subterane se bazează pe estimări legate de veniturile şi cheltuielile populaţiei. Dificultatea evidentă a acestei metode este legată de faptul că persoanele integrate în economia subterană au tot interesul să ascundă natura activităţilor lor. Informaţiile colectate pentru alte scopuri decât măsurarea evaziunii fiscale pot fi utilizate. De exemplu, în Marea Britanie, s-a făcut un studiu privind cheltuielile familiilor. Studiul presupune ca participanţii să completeze un jurnal cu veniturile şi cheltuielile zilnice. Participanţii nu au motiv să falsifice informaţiile, mai ales dacă studiul e anonimizat.

A doua metodă este de a deduce nivelul evaziunii fiscale din alte variabile economice. Acest lucru poate fi făcut măsurând activitatea economică generală, din care se scade activitatea fiscalizată, obţinând astfel nivelul economiei subterane. Există şi o abordare monetară, prin care se cuantifică cererea totală de numerar, ştiut fiind că în economia subterană este preferabilă folosirea numerarului în dauna operaţiunilor bancare. Cunoscându-se cererea de numerar şi nivelul activităţii economice, se poate deduce nivelul economiei subterane.

Nivelul evaziunii fiscale în România este exprimat într-o gamă largă de niveluri. Potrivit datelor statistice al Ministerului Finanţelor Publice, în cazul în care în 2009 ar fi reuşit să impozitele economia la negru, statul ar fi încasat venituri de 58,116 mld.lei, adică 11,3% din PIB. România ar fi încheiat astfel anul trecut pe plus, cu un excedent bugetar de 4,1%, faţă de deficitul de 7,2% din PIB raportat de autorităţi.

Potrivit unui studiu A.T.Kearney, România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea din PIB a economiei subterane. Statisticile Bruxelles-ului arată că Grecia, Italia, Spania şi Bulgaria ne întrec în a nu plăti taxele la stat. Nivelul economiei subterane se cifrează în aceste ţări între 25% şi 40% din PIB, în timp ce în restul UE pleacă de la 5% şi nu depăşeste 15%. Nu este de mirare că acestea sunt dintre ţările cu cele mai mari probleme economice în prezent.

Potrivit unui studiu realizat de EUObserver.com, în 2009, economia subterană a reprezentat între 36% şi 39% din PIB, în timp ce, în 2008, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor Publice, nivelul era la 21% din PIB, faţă de 14,5% în 2004.

La rândul ei, Andreea Paul-Vass, consilier economic al prim-ministrului Emil Boc, apreciază că aconomia subterană se situează la 23% din PIB.

Vă veţi întreba de ce am scris toate aceastea. Simplu: reducerile de salarii ale bugetarilor, de pensii, ajutoare de şomaj şi subvenţii aduc circa 2,5% din PIB la bugetul de stat şi induc grave probleme sociale, aşa cum a arătat mitingul de astăzi (sursa fotografiei: Agenţia de Investigaţii Media). Nu era mai simplu ca acest procent din PIB să fie obţinut din reducerea evaziunii fiscale?

Puteţi citi şi: Wikipedia, Investopedia, pe marginea evaziunii fiscale.

Usturoiul chinezesc, principala sursă de evaziune fiscală, Sebastian Vlădescu dixit

Gata, ne-am luminat cu privire la principala sursă de evaziune fiscală din România: usturoiul chinezesc! Cel puţin aşa susţine boemul şi pleziristul nostru ministru al finanţelor publice, Sebastian Vlădescu. Ştiţi produsul? Este usturoiul fără mustăţi (aşa mi-a spus un precupeţ că îl deosebeşti de cel românesc, care are mustăţi), pe care îl poţi găsi în super şi hipermarketuri, chiar şi în magazinele cash & carry, dar şi în pieţele din toată România, la un leu bucata. Îl găsiţi chiar şi în fotografia alăturată.

Bun, că am identificat sursa evaziunii fiscale este foarte bine, numai că trebuie să înţelegem şi mecanismele prin care se desfăşoară evaziunea fiscală. Ne luminează acelaşi Sebastian Vlădescu: "Ca să evite achitarea taxelor, pentru că la noi este un tarif minim de container, usturoiul ajunge în Moldova. De aici, cărăuși aduc zilnic până la de cinci ori câte una - trei lădițe. Când se strâng mai multe acestea sunt transportate la fabricanții de mezeluri, care le folosesc la fabricarea produselor", conform Money.ro. El a admis că, din punctul de vedere al contribuabilului, produsul finit este mai ieftin, dar din punct de vedere al evaziunii, usturoiul poate deveni o problemă. Aha, deci contrabandă cu lădiţele, deci la îndemâna tuturor. Mi-era frică de tiruri, vapoare sau altele asemenea.

Îmi permit să mai semnalez ministrului finanţelor publice şi alte produse ce ar putea face obiectul contrabandei şi al evaziunii fiscale: beculeţe de trenuleţ electric, elastic de chiloţi, vopsea de ouă, piuliţe de 8, chei brute, pastile contra ţânţarilor, spiţe de roţi de bicicletă, măşti cosmetice, pitici de grădină, etc.

Dacă se identifică mecanismele de evaziune fiscală pentru aceste produse şi se asigură colectarea obligaţiilor fiscale la buget, poate nu ar mai fi cazul să facem eforturi pentru scăderea deficitul bugetar, fiindcă ar scade singur şi România ar ajunge pe cele mai înalte culmi de civilizaţie şi progres.

Preţurile pe piaţa imobiliară din Bulgaria vor continua să scadă

Preţurile practicate pe piaţa imobiliară din Bulgaria vor continua să scadă în următoarele luni, înainte de stabilizarea pieţei, afirmă un raport al filialei bulgare a companiei imobiliare Colliers International, citat de Novinite.com.

Factorii principali care determină piaţa cumpărătorilor sunt: nivelul crescut al ofertei, flexibilitatea investitorilor şi termenii favorabili în care se acordă creditele ipotecare.

În T1 2010, scăderea medie a preţurilor la Sofia a fost de 3%, cele mai importante scăderi fiind înregistrare în zona Malinova Dolina - 9%, urmată de zonele Boyana şi Dragalevtsi - 7%, Borovo şi Manastirski Livadi - 6%, în zonele Ivan Vazov şi Dianabad preţul rămânând neschimbat sau având scăderi de sub 1%.

În plus, în T1 2010, ratele dobânzilor creditelor ipotecare au fost mici, volumul creditelor ipotecare a crescut şi băncile comerciale oferă avantaje suplimentare. Dezvoltatorii imobiliari se află într-o competiţie acerbă pentru a oferi clienţilor schme de finanţare flexibile, de la închirierea înaintea cumpărării până la vânzarea imobilelor în rate.

Cumpărătorii de pe piaţa imobiliară bulgară sunt mult mai bine informaţi, afirmă raportul Colliers International, căutând cel mai bun raport calitate-preţ, fiind foarte atenţi la materialele de construcţie folosite şi la caliatea infrastructurii, vânzările off-plan (din fază de proiectare) scăzând în mod dramatic.

Consiliul Economic şi Social, o struţo-cămilă incapabilă să ia decizii

Site-ul Consiliului Economic şi Social nu funcţionează la ora la care scriu aceste rânduri, după cum se vede din imaginea alăturată (clic pe imagine pentru mărire). După o amânare de câteva zile, mai precis de vineri, 14 mai 2010, organismul trebuia să analizeze ce măsuri alternative se pot propune în scrisoarea de intenţie a Guvernului României, în locul micşorării salariilor bugetarilor şi ajutoarelor de şomaj cu 25%, a pensiilor cu 15% şi toate celelalte măsuri propuse de preşedintele Traian Băsescu, în locul guvernului. Aceste măsuri alternative ar fi trebuit să conducă la acelaşi deficit bugetar de 6,8% şi celelalte ţinte macroeconomice convenite cu delegaţia FMI, condusă de Jeffrey Franks.

Acest organism este o nebuloasă pentru societatea românească. Dacă este să ne luăm după Wikipedia:

Consiliul Economic şi Social (CES) este o instituţie publică din România de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită prin Legea 109/1997, în scopul realizării dialogului social la nivel naţional dintre patronat, sindicate şi Guvern şi a climatului de stabilitate şi pace socială. Constituţia României (revizuită în 2003) defineşte Consiliul Economic şi Social ca un organ consultativ al Parlamentului şi Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin Legea sa de organizare şi funcţionare. Consiliul Economic şi Social are rol consultativ în stabilirea strategiilor şi politicilor economice şi sociale, în aplanarea stărilor conflictuale la nivel de ramură sau la nivel naţional aparute între partenerii sociali, precum şi în realizarea, promovarea şi dezvoltarea dialogului social şi a solidarităţii sociale.

Consiliul este format din câte 15 reprezentanţi ai Guvernului, sindicatelor şi patronatelor. Sigur, felia Guvernului este clară. Într-o bună măsură şi cea a sindicatelor. dacă, însă, ne uităm la felia patronatelor, acolo lucrurile nu mai sunt deloc clare. În cadrul mai multor intervenţii în media scrisă şi vorbită, Ioan Cezar Corâci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, UGIR-1903, a contestat compoziţia reprezentanţilor patronatelor. În opinia sa, numai 2 reprezentanţi ai patronatelor sunt legitimi acolo. De amintit că, la ultimele întâlniri publice la care au apărut reprezentanţii patronatelor, a apărut în această calitate şi Vasile Turcu, fost acţionar la Dinamo, despre care nimeni nu ştie ce caută acolo în această calitate.

Şedinţa de astăzi s-a desfăşurat într-un vacarm general. Plenul Consiliului Economic şi Social (CES) nu a reuşit să dea un aviz favorabil sau nefavorabil pe scrisoarea actuală, către FMI. Doar cei 15 membri ai Guvernului au votat pentru avizarea favorabilă a scrisorii, cei 15 membri de sindicat au votat pentru aviz nefavorabil, iar partea patronală a votat pentru aviz favorabil al scrisorii, dar cu modificări, relatează Mediafax. În consecionţă, şedinţa s-a amânat pentru lunea viitoare.

Preşedintele Consiliului Economic şi Social, Florian Costache, pare a avea numeroase probleme: după cum relatează Jurnalul, este o persoană condamnată şi care a executat puşcărie înainte de 1989 şi care a fost dovedită a fi făcut poliţie politică.

Dacă doriţi mai multe amănunte, citiţi articolul lui Dan Popa, Consiliul Economic şi Social. Caragiale, Sfânta Treime şi FMI, care a asistat la şedinţă şi care a făcut o prezentare savuroasă pe blogul său.

Şi jocurile de noroc sunt afectate de criză

După cum lesne se poate vedea pe străzile oraşelor din România, la fiecare pas dăm de aşa-zise cazinouri, care, de fapt, nu sunt decât nişte banale săli de jocuri. Nici la numărul cazinourilor propriu-zise nu stăm deloc rău. Mai mult, agenţiile de pariuri sportive au proliferat extrem de mult în ultima vreme. Dinu Patriciu a anunţat recent că investeşte în reţeaua de pariuri sportive Bet Cafe Arena, alături de reţeaua de mici magazine de proximitate Mic.ro.

Numai că, aşa cum toată economia României a fost lovită de criza economică, nici sectorul jocurilor de noroc nu a fost ocolit. Cum este greu să fim la curent cu evoluţia cifrei de afaceri şi a profiturilor acestui sector, să vedem cum a evoluat Loteria Română, companie naţională. Loteria Română a avut în T1 2010 un profit net de 21,89 mil.lei, de aproape patru ori mai mic decât în T1 2009, şi o cifră de afaceri de 266,33 mil.lei, în scădere cu circa 22% faţă de rezultatele din perioada similară a anului trecut.

"În contextul crizei financiare şi economice de la nivel mondial, printre zonele cele mai afectate se regăşeste şi industria jocurilor de noroc. Deşi se credea că industria jocurilor de noroc este un segment imun la crize de natură economică, recesiunea mondială a afectat puternic şi acest domeniu", spun reprezentanţii Loteriei Române pentru Realitatea.net.

Ca să vedem magnitudinea fenomenului, trebuie spus că, în 2009, o treime din populaţia ţării a câştigat la jocurile organizate de Loteria Română. Compania a acordat anul trecut 7.427.256 de câştiguri, în sumă totală de 800,76 mil.lei (aproximativ 190,6 mil.€), la toate jocurile automatizate pe care le organizează. Înseamnă circa 108 lei sau 26 €.

"Sursa de venituri pentru compania noastră o reprezintă cota-parte din capitalul disponibil al populaţiei, pe care aceasta consimte să o cheltuiască pe jocurile loteristice, iar în actualul context economic şi financiar, pe fondul reducerii veniturilor populaţiei, oamenii sunt mult mai atenţi la cum îşi cheltuiesc banii. În acelaşi timp, prin statutul său de companie cu capital integral de stat, Loteria Română se confruntă cu problema unui angrenaj legislativ destul de greoi, care nu permite, de multe ori, decizii rapide de adaptare la o piaţă în continuă schimbare, cum este piaţa jocurilor de noroc", potrivit informaţiilor furnizate de companie, citate de Cotidianul.ro.

Loteria Română a fost înfiinţată în anul 1906 şi are în prezent 2.900 angajaţi. În anul 2009, contribuţia Loteriei Române la bugetul de stat, prin impozite şi taxe, a fost de 11,12 mil.lei. Compania Naţională "Loteria Română" SA este unic organizator şi exploatează, pe întreg teritoriul ţării, jocurile loto şi pariurile mutuale şi jocurile de noroc, conform OUG nr. 77/24 iunie 2009.